E bine sa incepi devreme…

Nu, din pacate nu-i vorba de vicii ci de lucruri mult mai plictisitoare precum cariera.Postul asta prefigureaza intr-un viitor nu foarte apropiat o serie de mici articole despre cautari de joburi si alte nimicuri similare ce ajung sa-ti decida viata. Despre comunicare integrata si creativitate am mai turuit si in trecut si nu stiu daca e cazul sa revin, mai ales ca nu am autoritatea sa ma pronunt in multe domenii. Ma pot insa pronunta in legatura cu o atitudine care mi-a fost imputata : obsesia experientei.

Criza, resimtita puternic in ultima vreme si in domeniul media, a facut tot mai multi bloggeri sa scrie despre modul in care ar trebui sa-ti organizezi (la nivel ideal) evolutia in cariera. Majoritatea si-au folosit propria ascensiune drept exemplu insa universal ramane un sfat : incepeti devreme, din facultate daca se poate. Rectific, incepeti foarte devreme.

Din interviuri, discutii si experienta personala am observat un hidos raport invers proportional aplicat in domeniul media si in majoritatea domeniilor aferente stiintelor umaniste : realizarile se depreciaza odata cu inaintarea in varsta. Un exemplu concret : Un angajator ar accepta compromisul de a angaja un pusti de 21 de ani care a incercat o campanie ecologista pe bloguri gratuite si care s-a implicat intr-o organizatie studenteasca pe parcursul facultatii.  Acelasi angajator ar ignora un om cu aceleasi realizari la 26 de ani. E simplu , cu fiecare an dedicat exclusiv studiului sau statului in fund, cam tot ce ai facut pana atunci pare mai mic si mai putin relevant intr-un context in continua evolutie. Varsta conteaza.

Credeti ca ideile lui Blaga despre fortarea angajatorilor sa ia studenti fara experienta vor da roade ? Ideea nu e doar imbecila dar si periculoasa : firmele vor incepe sa angajeze doar in circuit intern (cum fac deja majoritatea agentiilor si televiziunilor mai mici) si pur si simplu vor elimina joburile pentru oameni ”fara experienta”. Ca veni vorba, ce-i aia ”fara experienta ”? Ce ai facut in 4-5 vacante mari , de doua ori pe-atatea vacante intersemestriale, tone de weekenduri si zile libere ? Inteleg sa stai pe bara in liceu pentru ca oricum ce faci atunci e putin probabil sa-ti slujeasca  mult la intarirea CV-ului. Iti traiesti adolescenta dar dupa ? Si nu vorbesc acum cu politehnistii care isi tocesc pixurile pentru a lua examenele vreunui descriererat (desi sunt destui cu ditamai experienta) ci de oamenii care termina facultati lejere ca program de la cele de comunicare, litere, ASE care literalmente au o tona de timp liber. Sunt oameni care privesc cu ostilitate orice initiativa : nu tu traininguri, internshipuri, falsifica practica si fug de munca in ultimul hal. Pentru ce merita sacrificata evolutia de mai tarziu ? Un gratar pe balconul caminului, o betie ocazionala si nu in ultimul rand pentru statul in fund si campionatul de somn viteza. Nici macar bucuria de sorginte livresca nu mai pare atat de intensa.

Fiind intr-o perioada mai putin rodnica pe piata locurilor de munca am realizat cat de deprimant este sa ai prea mult timp liber. Cand timpul liber depaseste stadiul in care deja ai vazut vreo cinci filme, citit doua carti si te-ai refacut, el devine o corvoada, o obligatie dubioasa de a face ceva. Ce faci pana la urma ? Pleci intr-o vacanta, te plimbi cu prietena, mai iesi cu amicii…dar cat  ?  Unul dintre studentii cu prea mult timp liber si CV ce tinde spre zero imi zisese odata intr-o doara ‘‘Joaca bai si tu ceva, gen World of Warcraft”. Omule,  sunt convins ca angajatorii vor tine cont de nivelul elfului tau dar regula e ca fara pile sau vointa, casierie si call center scrie pe tine.

In concluzie : Incepeti devreme. Perioada de la inceputul oricarei cariere , primele joburi adica, reprezinta oricum o etapa destul de dificila. E mai bine sa treci peste ea cand inca ai puterea si concentrarea pentru a nu fi doborat. Nu de alta, dar e bine ca dupa 30 de ani, cand vei avea maturitatea emotionala si biologica pentru a te implica in proiecte marete (care reusesc unora inca de-acum) sa ai si libertatea financiara sa le implinesti. Un om de  35 de ani cu eticheta  si program de munca masurat in timp (nu in eficienta) e departe de a fi realizat pe plan de cariera. Bine, sunt destui care se simt excelent asa, insa nu cu ei am vorbit mai devreme.

P.S : Ar mai fi o treaba pe care sunt tare iritat dar careia nu merita sa-i dedic un post : oamenii de la HR. Desi am intalnit si cativa care s-au purtat ok (exemple : Monica ,Dan & alti doi oameni) majoritatea celor ce ocupa postul asta au o conceptie despre angajare care sfideaza paranormalul. E oare atat de greu sa scrii un mail in care sa refuzi pe cineva politicos sau sa dai o informatie ? E oare atat de greu sa intelegi ca in cinci luni un om nu sta cu sufletul la gura asteptand un raspuns de la tine ? E oare atat de greu sa intelegi o teorie de baza a psihologiei care sustine ca un comportament neintarit (ignorat) se va repeta mai rar decat unul intarit negativ. Adica daca-i zici unuia ca nu e omul tau, va mai reveni cu un CV pe viitor. Daca nu-i spui nimic, nu o va mai face niciodata. In interfata de e-mail, nu exista ”Drafts” si ”BCC”, ci doar ”Delete” ?

krossfire
  • krossfire
  • Un simplu haiduc al cuvintelor.

Subscribe
Notify of
guest

91 Comments
Oldest
Newest
Inline Feedbacks
View all comments
Dojo

Eu am inceput la 20 de ani munca, imediat dupa ce am terminat liceul. Am facut si faculta la zi si sport aproape de performanta si mi-era criminal de greu. La 25 de ani insa cand majoritatea celor de varsta mea erau inca “speriati” de ce inseamna munca, eu eram deja satula. Mi-a folosit ENORM fortarea aia de inceput …

Vlad Bogos

Am auzit replica “Lasa ba ca ai toata viata inainte sa muncesti, ia si umbla dupa femei si distractie acum, cat esti tanar!” de aproximatv 26574 de ori. De la oameni din familie, la colegi de facultate si la tovarasi de pahar, toti au spus-o dintr-un fel de repulsie fata de ideea de munca, inradacinata probabil in pitorescul “timpul trece, leafa merge, noi cu drag muncim”. Am inceput sa lucrez la 21 de ani, prin anul 3 al unei facultati din politehnica pe care atat de bine o descrii si nu mi-a parut rau deloc pentru ca acum, cand am terminat facultatea imi doresc sa fi sarit peste primele 2 joburi ingrozitoare pe care le-am avut. Si le-am bifat deja din timp. Un inceput e intotdeauna greu, iar inceputul carierei e poate cel mai greu inceput din viata. Acum caut inceputul carierei, in urmatorii ani trebuie sa se contureze, pentru ca inceputul vietii de salahor il stiu deja. Stiu de ce sa ma feresc, stiu cateva din lucrurile pe care nu vreau sa le fac, chiar daca pot. De fapt, sa incepi devreme inseamna sa poti sa faci fata desteptilor de la HR(care si mie imi sunt foarte dragi, cu… Read more »

Garm

Gresit. Perioada facultatii trebuie dedicata facultatii, distractiei si dezvoltarii personale (citit o carte, vazut un film, vizitat blogul lui Garm, ascultat o muzica, urmarit un eveniment sportiv, urmarit un talkshow politic, citit un ziar, vizitat o galerie de arta, dus la teatru )…ma rog ai prins ideea. Sigur o perioada de practica este bine venita, poate o juma de norma in vacanta undeva in domeniu, dar un job full time in nici un caz.Dupa facultate ai tot timpul din lume sa muncesti, anii astia insa nu ii mai primesti inapoi. Iar daca in anii astia nu te preocupi de tine o sa fii doar unul din multime, influentabil si usor de manipulat. Eu unul m-am angajat dupa terminarea facultatii, intr-o multinationala. Faptul ca nu aveam experienta nu m-a oprit sa o castig. Am muncit, mi-am vazut de treaba, si usor usor am fost avansat, am fost trimis sa reprezint firma pentru care lucrez la clienti din strainatate si asa mai departe. Si toate astea in 5 ani (prima promovare am avut-o dupa doar un an). Chiar imi pare rau de cei care cad in capcana: “angajarii pe perioada facultatii”. Sigur ca la 25 de ani dupa 5 ani de munca… Read more »

Armand K.

E clar, sunt o anomalie. Nevermind…

P.S. despre P.S.: O astfel de practică (pe care am mai întânit-o şi eu) nici măcar neprofesională n-o pot numi, ci doar nesimţire în stare pură. Şi este unul din semnalele pentru firmele de evitat.

Artur

La mine ar fi o problema, studiile si fieldul nu se prea leaga 🙂 In timpul universitaii (drept economic) am facut consultanta juridica pe jumatate de norma iar cu trei luni inainte de absovire mi`am luat un job full-time la o agentie mare de publicitate, dupa un an am trecut in departamentul marketing “la client”. crezi ca ar fi necesar in asa conditii studii suplimentare de marketing?

Armand K.

@krossfire: 1. De acord că se întâmplă. Dar mărimea societăţii tot nu schimbă faptul că e vorba de nesimţire. Iar multinaţionalele nu-s o excepţie. Succesul economic al unei firme este una, felul cum îşi tratează angajaţii (şi virtualii angajaţi) este altceva; şi cele două n-au neapărat vreo legătură. 2. Aveam de gând să schimb platforma (din nou!) şi m-am tot învârtit, din cauza nehotărârii, nefăcând nimic, până ce, la un moment dat, i-am dat o vacanţă din lipsă de timp. (Speaking of marketing: “timp” e evident sinonim cu “chef” în cazul de faţă :D). O să-l pun iar online imediat ce împac tema cu nişte “mărunţişuri”. Adică după ce găsesc vreo combinaţie de temă+plugin care să facă ce vreau eu — nici nu mă gândesc să mă leg iar la cap cu PHP şi interfaţare cu WP. Ah, şi apropo de comentariile recente: Artur, nu cred că eşti singurul pentru care studiile şi field-ul nu se leagă. Mai ales pentru studiile pe care le-ai făcut. Studii suplimentare… Hm. Noţiunea asta de studii este foarte… ambiguă. Dacă-i vorba doar de îngroşat teancul de diplome, poate fi impresionant, dar tot fucking useless. Oricât de puţin le-ar conveni unora, nu toate facultăţile/cursurile/seminariile/etc. sunt… Read more »

oana

Cat m-a lovit post-ul asta. Si nu pentru nu ai dreptate, ci pentru ca ma omoara, ma chinuie zi si noapte problema asta. Trebuie sa fac cat mai multe, sa acumulez cat mai multe etc etc. Ma gandesc la lucrurile astea de prin clasa a 10-a, iar a 11-a si a 12-a au fost chin pentru mine cand imi dadeam seama ca nu pot face nimic. Primii bani i-am castigat cand am scris cateva articole in Ecranul Valcean pana a disparut si cand am facut o traducere. Am fost extrem de mandra. Ajunsa in Bucuresti am crezut ca voi gasi cainii cu covrigi in coada, ca simplul statut de student ma va propulsa cumva in cariera asa ca am inceput sa aplic, trecand, insa cu orgoliu si incapatanar peste tot ce inseamna KFC sau call center. M-am ales cu un internship in HR iar vara asta cautarea continua pentru ca vreau mai mult. Ba nu, reformulez, pentru ca am nevoie de mai mult. In alta oride de idei, plan plan plan..numai ca uneori e nitel frustrant sa tot plan si sa tot try si sa result nothing (ca sa o dau pe romgleza de tot). Sau am fost eu ghinionista.… Read more »

Armand K.

@Oana:
“uneori e nitel frustrant sa tot plan si sa tot try si sa result nothing”
Au englezoii (sau americănoii?) o vorbă: Hope for the best, prepare for the worse. Unii zic c-ar fi pesimist. Eu cred că-i realism — pesimism ar fi “there’s no chance in hell”. 🙂
P.S. la P.S.: Aşa să faci. 🙂 Mai şi costă puţin — vreo două-trei clicuri în varianta electronică (reply, insert template).

Garm

Kross nu vreau sa par arogant dar momentan nu prea ai cum sa intelegi. Tu esti la inceput de drum, eu deja am o oarecare experienta. Dupa cativa ani o sa imi dai dreptate. Faza cu experienta e cam asa: unul de 25 de ani cu 5 ani experienta este evident mai bine cotat decat unul de 25 de ani cu 0 ani experienta. Dar la 28 de ani unul cu 3 ani experienta este cam la acelasi nivel cu unul de 28 cu 8 ani de experienta. Vorbim de persoane similare ca diplome si capacitati intelectuale. Evident in cazul in care nu m-am facut inteles de la inceput: nu ma refer la cei care stau si “beau in fata scarii”. Vorbesc de oameni care in aia 5 ani in care nu au lucrat si-au dezvoltat cunostiintele pe cat mai multe paliere. Paranteza: in domeniul publicitatii (unde am impresia ca vrei sa lucrezi tu) este mult mai importanta cultura generala decat in alte domenii. Este mult mai probabil ca un om cu un background mai “divers” sa vina cu o idee originala decat unul care a stat in birou de dimineata pana seara. Din pacate treaba asta cu inceputul cat… Read more »

WhiteWolf

Ehei….
Tinerete, tinerete…. 🙂

brontozaurel

Auch… eu stau extrem de prost la capitolul asta: am 25 de ani, experienta limitata, sunt somera, absolventa si studenta (ca n-am terminat decat una din facultati deocamdata)… toate 3 in acelasi timp. Si din dorinta de a face ceva, orice pana in octombrie am ajuns sa ma gandesc si sa ma angajez aiurea, chiar daca eu vreau programare.

Iulia

Am senzatia ca tu crezi ca ti-ai facut planul, ti-ai stabilit pasii si ti-ai aranjat macar partial restul vietii. Hmmmm… vezi ca riscurile se calculeaza ele, dar contextul nu e controlabil. Deci:
1. Anii aia in care tu iti iei experienta pe sistem 9-6 si overtime ca cere sefu’ dar nu il plateste nu se intorc inapoi. S-ar putea ca pe la 30 sa iti para rau ca i-ai petrecut muncind.
2. Munceste, prietene, daca nimeresti intr-un loc de unde nu ai ce invata nu o sa prea inveti nimic. In schimb, ti se tabaceste fundul de la atatea suturi.
3. Oportunitati sunt garla, nu iti imagina ca daca nu ai experienta nu te ia nimeni.
4. In publicitate nu curge lapte si miere, mai degraba orgolii, minciuni, inselaciuni (si asta e partea buna a lucrurilor).

Acum… daca tu vrei casa si masina si bani multi si admiratia dusmanilor… Angajeaza-te si la 18 ani. Intr-o multinationala eventual, vezi ca astea au obiceiul sa te faca sclav pe bani, iti dau si pozitie sociala destul de ok… Merge;)
Sau nah… poti incepe cu pasi mici. Ca cica mai sunt si alte lucruri importante in viata.

Iulia

Tu vezi anii aia “pierduti”. Eu am vazut anii aia “pierduti” ca pe un castig de experiente personale. Dar ma rog, eu sunt genul de rebela care a vrut sa afle pe propria piele ca, de ex, “daca sari de la 2,5m e posibil sa iti sucesti glezna; si daca nu o tii in gips 3 saptamani, ci doar 6 zile, o sa te doara posibil toata viata”:P
Sau poate ca “it all comes down to perspective and desires”.

brontozaurel

O sa vad maine “cat de tare a lovit criza”… sper! Ca inca o amanare si cedez nervos 🙁 Nu ajungea ca oricum ma simt inutila si incapabila…

Garm

Daca vrei sa te angajezi nu te baza in HR-ul firmelor si nu astepta raspuns de la unii sau altii. Fii un spammer cat se poate de serios si trimite cv-uri la absolut toate firmele pentru care ai cat de cat pregatire in domeniul vizat. Destul de putini raspund, si mai putini te cheama la un al doilea interviu dar nu stii de unde sare iepurele. Mai multe interviuri mai multe sanse de castig. :). Dai o bere cand semnezi contractul ;).

Arana

Am terminat sesiunea. Ma laud doar, plus va informez ca n-am murit. Era sa mor, in cateva randuri, dar a mai trecut un an. Revenind la subiect, stii ca o sa te contrazic, nu? Nici macar atat, doar o sa dau exemplul meu: in anul 1, nu am lucrat. Mult de invatat. In anul 2 am lucrat putin, nu era in domeniu, si mai mult de invatat, duceti-va naibii. In continuare cu bursa in mana si considerand cam 70% din ce se face la facultate, util. In anul 3: lucrez in domeniu. Chestie care ma ajuta mult si invat foarte multe chichite intr-o perioada foarte scurta. Din pacate, extrem de mult de invatat. Rezultat: subsemnata aratand destul de subnutrita, lesinand pe la examene, cu riscul de a pierde bursa etc. In continuare, cam 70% din ce fac e util si-mi va trebui. Zi si tu, cat de nebuna si de masochista ar trebui sa fiu sa ma angajez la anul? Cand am si licenta? (unde spre deosebire de altii am de invatat 4 materii, din care 1 se intinde pe 3 ani, alta pe 2 ani si celelalte doua pe cate 1 an, avand in jur de 1500 pagini fiecare?)… Read more »

Comy

Ma simt mai aproape de ideile lui Garm poate si pentru ca am aplicat ca la carte cele descrise de el:) In afara de practica facuta pe bune in doua vacante nu am lucrat si nu am dorit sa lucrez sub nici o forma in perioada facultatii. Am batut in cei 4 ani de facultate Romania in lung si in lat cu nasul pe tren si cu autostopul. Am intalnit toate tipologiile de oameni de la aurolaci si oameni ai strazii, pina la profesori universitari si consider ca de la fiecare am avut ceva de invatat. Nu am facut asta in scopul de a imi face relatii dar, dupa terminarea facultatii pilele, recomandarile sau cum vrei sa le numesti au venit de la sine pentru a ma ajuta sa gasesc un job. Consider ca in zilele noastre comunicarea este mult mai importanta decat cunostintele propriu zise pentru a avansa. Am colegi care au terminat exceptional facultatea dpdv al notelor si profeseaza la un nivel inalt dar nu vor avansa niciodata decat daca isi vor transforma personalitatea 🙂 Anii petrecuti cu nasul in manuale din nefericire ii tradeaza acum. Ca sa inchei, consider ca experienta de viata m-a ajutat cel mai… Read more »

[…] tema “care e drumul?“.  Eu am ajuns la articolul lui Zoso prin postarea lui Krossfire: E bine să începi devreme. Şi da, sunt de acord cu el: cu cît mai devreme, cu atît mai bine. Mergi la Pro Democraţia să […]

Becu'Economic

Foarte interesanta dezbaterea, si sunt total de acord cu autorul. Eu am inceput la 19 ani (chiar un pic inainte) full time in paralel cu facultatea. Am un avans considerabil fata de colegi de ai mei de generatie. Nu sunt de acord deloc cu Garm, si am multa experienta la acest capitol. Indiferent cum ai da-o, niciodata unul de 28 de ani cu 3 ani experienta nu va valora la fel cu unul de 28 de ani cu 8 ani de experienta. No way! In ce priveste relatia cu oamenii de HR, e bine sa intelegi cum functioneaza un sistem, de exemplu o firma mare, si care e rolul HR-ului cu adevarat in ea, nu poeziile din carti, ca sa nu ai asteptari nerealiste. HR-ul nu este inutil intr-o firma, dar trebuie sa stii ce sa ceri de la el. E adevarat ca fenomenul acesta, de a nu da raspunsurile in urma interviurilor, este poate suparator pentru cei care candideaza, dar as putea sa iti dau cel putin 5 exemple similare de comportamente ale candidatilor care deranjeaza al naibii cam pe toata lumea. si ideeata e corecta, daca nimeni nu sanctioneaza un comportament el se va repeta, si asta e… Read more »

Becu'Economic

si cu postul lui zoso sunt de acord

Garm

Kross cred ca ar fi fost interesant si un “poll” :)). Chiar foarte interesant. Oarecum off topic tu nu erai cu licenta in perioada asta? Ai scapat de ea?

sorin

@Becu’Economic – “Indiferent cum ai da-o, niciodata unul de 28 de ani cu 3 ani experienta nu va valora la fel cu unul de 28 de ani cu 8 ani de experienta” – da’ de ce ?
Am avut o gramada de colegi care aveau putina experienta da’ valorau (si valoreaza) mult mai mult decat mine. Am avut ţ locuri de munca, in general ma angajau in functie de ce stiam sa fac, iar dupa o perioada renegociam in functie de productivitate/calitate.
Mi-am schimbat de mai multe ori domeniul de activitate, devenind oama cu experienta 0 dar, inaintat in varsta, asta ar fi insemnat ca nu aveam nici o sansa in fata unuia mai tanar si experimentat pe domeniul respectiv ?
– m-am ales cu o bataiala crunta, bataiala care se manifesta sambata, duminica si in zilele de concediu. Imi e tare greu sa ma obisnuiesc doar cu un loc de munca, da’ ma straduiesc 😀
Ma ajuta si faptul ca, privind in urma, ma capatuiesc de fiecare data cu un zambet mare si tamp la gandul celor facute in vremea in care imi puteam permite sa le fac.

sorin

@Garm – io as vrea sa vad un “poll”, da sa fie vizibile diferentele si in functie de varsta.

sorin

Io ma gandesc ca ar trebui sa intrebi ce te intereseaza pe tine.
Uite, incep io:
la 6 ani am inceput cu agricultura.
La 12-14 cu domeniul elecrtotehnic (daca se poate numi asa ceva bobinatul motoarelor + tablouri de comanda), constructiile + mecanica.
De la 21 pana la 27, fauritor de proiecte, agent comercial, fauritor de lumanari, barman, topometru, depanator computere, catelar, agent de testare a pietei, crupier, pseudo-maistru constructii/hidrolog- imbunatatiri funciare … si ar mai fi, da-s fara rost.

sorin

PS. inteleg ca multe lucruri tin de domeniul de activitate, sa ne intelegem, ca student nu aveam cum sa muncesc din postura de inginer. Sunt constient ca in alte domenii e posibil sa faci aceeasi munca si sa ocupi functii pe care le poti ocupa si dupa ce termini facultatea.

sorin

Noa, ca sa fiu corect pana la capat, parte din ele mi-au fost impuse, restul le-am ales doar pentru independenta financiara, independenta care se manifesta sub forma tonelor de bauturi cu multe grade, de bun inteles, consumate cu prietenii 😛

sorin

krossfire – he he he, nici io nu am avut pasiunea bauturilor cu multe grade, nici nu o am (in fapt, nu-mi place alcoolul – doar starea indusa), da’ am avut pasiunea lucrurilor nebunesti, iesite din tipare, lucruri ce LE PUTEAM provoca mult mai usor si cu ajutorul bauturii.
Nu inteleg foarte bine ce vrei sa spui cu ‘varsta demisiilor posibile’, chiar daca am facut de curand un an la noul loc de munca, sunt constient ca pot demisoana oricand, si asta nu numai de la locul de munca.

sorin

Cred ca depinde foarte mult de modul de a vedea lucrurile, pana sa ajung la independenta financiara nu am simtit ca as fi dependent de un job, si asta pentru faptul ca sunt dispus sa muncesc (cel putin temporar) si in alte domenii.
Pentru mine nu exista ‘nu-mi gasesc de lucru’, exista pentru altii ‘nu-mi gasesc de lucru in domeniul meu’ sau ‘… ce as fi dispus sa muncesc’.
Un bun prieten, fost director la fostul OCOT, actual OCPI, si-o dat demisia si timp de un an o muncit ca si operator computere intr-o farmacie, deasemenea o facut si taximetrie. Si acum ii pregatit oricand sa-si inchida firma in cazul in care nu ar mai merge.
Ii drept, vremurile s-au schimbat, asteptarile sunt mai mari, posibil ca scopurile sa tinteasca si sa vizeaze alte aspecte.

Whitewolf

@sorin, n-as zice ca asteptarile sunt mai mari. Cel mult incep sa se normalizeze idei ca “profesionalism”, “profesionisti” si “in schimbul banilor pretind calitate / operativitate / performanta”. Doar ca putin mai lent decat ar trebui.
Vrem nu vrem, facem parte din satul european si chiar traim in secolul XXI. Nu ?

p.s; Krossfire, only time will tell 😛

Garm

Sorin ai dreptate este vorba varsta conteaza foarte mult.

sorin

@White Wolf – raman cu impresia ca ne gandim la lucruri diferite. Nu sunt sigur ca iteleg la ce faci trimitere dar, sigur io ma gandeam la asteptarile pe care le au omii de la ei si la scopurile fixate pentru ei. Am precizat ca “dupa o perioada renegociam in functie de productivitate/calitate”. Asta ar fi in relatia, angajat/angajator, client, administrator … adica, unii cu altii, nu asteptarile si scopurile fiecaruria din partea lor spre ei. Mnoa, io ma gandesc in ce masura se pune accent pe realizarea profesionala.

Becu'Economic

In continuare nu sunt de acord cu garm, iar cu Sorin sunt de acord partial. oricum, problema valorii unui candidat sau angajat este o discutie mai mult filozofica si depinde in principal de sistemul de referinta ales. valoarea unui angajat si salariul pe care il primeste sunt 2 lucruri fundamental diferite. (sorry, nu merge Shift-ul ca lumea). Ca sa vorbesc insa in termeni lumesti, un cetatean care isi schimba locul de munca in aceeasi industrie are sanse mai mari sa fie evaluat ca avand experienta, decat unul care isi schimba locul de munca in afara industriei. ala din interior se cheama ca se misca vertical, iar alalalt orizontal. depinde ce-si doreste fiecare. de exemplu, pentru mine salariul nu a fost niciodata un factor motivator, dar deloc (nu cred ca sunt un caz reprezentativ), in schimb alte chestii cum ar fi libertatea de decizie si de actiune, posibilitatea de a face o chestie cap-coada, posibilitatea de a-ti alege resursele etc. au contat foarte mult. pentru alti oameni insa, conteaza mult salariul, numele companiei in care lucreaza (statutul social), posibilitatea de a [participa la traininguri platite de firma, de a avansa ierarhic etc. Cand te vede la interviu, un angajator te evalueaza… Read more »

Becu'Economic

A, si sa nu uit, avand in vedere ca sunt atat de multe necunoscute si de nuante posibile, mie mi se pare esential sa incepi devreme. Nu de alta da daca nu, pana te dumiresti despre ce este vorba ai imbatranit.

In fond depinde de ce inseamna munca pentru fiecare.

adidas

trebuie sa incepi devreme si sa faci munca de calitate,parerea mea

Becu'Economic

@adidas: ai dreptate, exact asa trebuie sa faci. Este cel mai bine @krossfire: rezultatul muncii nu e in functie de ce se vede si ce nu. Ca nu de aia muncesti mai bine sau mai prost ca te vede cineva sau nu (de altfel muuuulti oameni ai muncii asa procedeaza). Munca adevarata si calitatea ei este independenta de aprecierea celorlalti, chiar si a sefului. Seful, colegii sau sistemul pot gresi, ca sunt muritori de rand si sistemul e imprefect. Asta nu afecteaza calitatea muncii, care este intrinseca, nu depinde de confirmarea cuiva. Faptul ca cel ce te evalueaza te si plateste functie de acea evaluare este altceva. Nu plata sau aprecierea lui da masura valorii muncii tale. Experienta pe orizontala nu e neaparat un avantaj. uneori poate fi un dezavantaj. Daca ti-ai propus sa fii cel mai bun pilot avioane de vanatoare, orice experienta pe orizontala te va abate de la directia catre acest obiectiv. Daca insa ti-ai propus sa iti deschzi o afacere proprie, de orice fel (de exemplu sa faci bani din on-line sau sa iti faci un chiosc in piata) experienta pe orizontala e un mare avantaj. Depinde de obiectiv si de sistemul de referinta. Unii oameni… Read more »

strelnikov

deci sa’nteleg c’ai intrat in vacanta, gata cu postarile? sau e b’festu? [oops tre sa fug la franz]

Becu'Economic

@krossfire: Daca de la varsta asta tu vezi in jur prostia jurnalistilor si lipsa de informare a clientilor o sa te blazezi cam devreme. Cu prostia jurnalistilor sunt de acord, e atat de vizibila incat nimeni nu ar putea-o ignora, nu trebuie sa ai vreo mare scoala ca sa o constati. Cu neinformarea clientilor insa nu. Presupun ca in categoria clientilor neinformati intre firmelemici si medii, eventual romanesti, ca alea straine au avut grija sa se informeze pe afara inainte sa vina. Clientii din categoria asta se confrunta cu atat de multe probleme si dificultati incat nu-i condamn ca nu sunt la curent cu ultimele noutati in materie de comunicare. Strategiile de comunicare nu se afla la baza necesitatilor unei firme, iar firmele romanesti nu au depasit inca baza acestei piramide, baza in care se inscrie necesarul de capital (nu e un secret pentru nimeni ca accesul firmelor la credite e o utopie in Romania), popularea cu resurse umane potrivite ca costuri si experienta cu nevoiel firmei, echipamentele direct productive sau know-how-ul necear serviciilor etc. Nevoia de servicii specializare, de comunicare, de HR, de consultanta financiara si manageriala, apare dupa ce primele necesitati sunt satisfacute si firma poate sa evolueze.… Read more »

Ioana

Ceea ce scrii tu e adevarat pentru unele facultati umaniste (cele foarte usurele), dar se poate dovedi un dezastru in cazul altora. Sa luam de exemplu dreptul, pentru ca pe asta il cunosc cel mai bine. Pe scurt: e vorba de mii de pagini de invatat in cei 4 ani de facultate. Mii de pagini esentiale una si una in viitoarea cariera (plus, poate, inca o mie – doua de umplutura). Este mult mai bine in cazul unei asemenea facultati sa stai sa inveti, sa aprofundezi, sa mergi la seminarii, chiar sa citesti in plus fata de ceea ce ti se preda. In conditiile astea consider ca un ”job”, chiar si part-time, e suficient cat sa iti distraga atentia de la invatat si sa pierzi chestiuni esentiale, greu de recuperat apoi. Eu, personal, ma felicit ca nu m-am angajat in facultate. A nu se intelege ca am stat cu burta pe carte toata ziua, dar inclusiv perioadele de respiro pe care mi le-am permis au ajutat intr-un final tot la invatat. Bineinteles, dupa ce termini facultatea sunt o gramada de lucruri de invatat si in practica, de la cum gasesti registratura tribunalului la tot felul de chestiuni juridice care nu… Read more »

Drace

N-am avut timp sa citesc toate comentariile, poate s-a mai spus… nu conteaza mereu sa ai un CV gros, poate sa fie si o foaie alba daca cunosti pe cine trebuie, nu in sensul de “pile”, exista imprejurari fericite in care, datorita impresei pe care o faci, poti primi oferte la care nici nu ai visat, si te vezi obligat sa refuzi pentru ca stii ca nu ai experienta in domeniul respectiv, de aceea, daca ai ocazia, e bine sa experimentezi cat mai mult din lucrurile pe care ai vrea sa le practici in viitor, si chiar daca, dupa terminarea facultatii, vei fi nevoit sa lucrezi un numar de ani la un job care nu e chiar ceea ce ti-ai dorit, macar ai speranta ca vei putea schimba acest lucru cand ti se va oferi sansa.

Arana

Ioana, eu acum am terminat anul 3 la Drept si te aprob intrutotul. Am colegi care, vorba ta, sunt complet pe langa, dar ei colaboreaza cu avocati. Avocati la fel de mediocri cum aspira si ei sa devina. Eu ma bazez pe faptul ca unii dintre cei mai buni avocati, care imi sunt sau mi-au fost profesori, m-au remarcat. Personal. Pt inteligenta si pt cunostintele mele. In domeniul acesta, conteaza mult mai mult decat colaborarea cu diversi avocatei, care te trimit la un divort si la scos extrase de carte funciara.

Julesie

Oh, here’s a fun fact despre cei din HR. Venita intr-o vacanta in tara, am vorbit cu o doamna HR Manager la o companie mare, de succes si in continua crestere din buricul Bucurestiului. Am intrebat-o (intr-un mod retardat si evident) daca imi cresc sansele de angajare datorita unei educatii mai bune in Vest. Mi-a raspuns, in ciuda unei logici intuitive, ca nu, de fapt imi scad – “Daca inveti si lucrezi acolo, n-ai habar despre cum se fac lucrurile aici in Romania. Eu nu te-as angaja in fata unui tanar care a terminat ASE-ul si a fost agent de vanzari in facultate de exemplu”.

*Gawk*

Becu'Economic

Mai multi angajeaza studenti de la ASE, cu conditia (absurda, stiu!) ca acestia chiar sa vrea sa lucreze.
@Julesie: motivul pentru care ai decis sa cumperi o educatie mai buna in Vest care este exact? Poate ca logica ta intuitiva nu e chiar asa de logica.

Julesie

@Becu’Economic: Poate cel mai important motiv e ca nu consider educatia doar un instrument spre un job, ci ar trebui sa fie ocazia de a-ti deschide mintea si de a cunoaste oameni. Intre 18-22 de ani oricum te formezi puternic ca si individ, mai bine a-i face-o intr-un campus international, cu profesori care te treateaza ca pe un om respectabil, nu ca pe un animal prost. Si e cu atat mai bine cand o faci pe bursa.

Daca e sa intelegi de ce logica mea ar fi fost intuitiva, ia un Business Week sau un Ziarul Financiar in mana.

Becu'Ecologic

@Julesie: eu sunt foarte de acord cu motivul tau de a te educa afara, si pe bursa, dar atunci nu iti inteleg nemultumirea fata de doamna de la HR. Daca cele 2 ziare mentionate sunt sursele tale de informare insa, incep sa inteleg de ce ai asteptari fata de HR-ul romanesc care nu se vor materializa niciodata. E foarte bine sa nu consideri educatia doar un instrument spre un job, asa ar trebui sa faca toti, dar atunci nu te astepta ca cel care selecteaza pentru job-ul ala sa valorizeze educatia ta, ca el cauta oameni care se educa pentru job-ul ala.
: conservatorismul nu se dobandeste chiar asa usor si in nici un caz la 25 de ani, cand nu prea ai ce sa conservi inca.

Becu'Ecologic

Nici eu nu ma refeream la ideologii politice, ci tot la ce te refereai si tu. Ca si atitudini, oamenii se schimba pana pe la 40 de ani (in special barbatii, femeile se “stabilizeaza” pe la 30 dar nu intotdeauna).

Julesie

@Becu’Ecologic: Fair enough. Inteleg ce vrei sa spui si ai dreptate in legatura cu perspectiva cuiva din HR . Insa aproape orice tip de educatie la o universitate straina (buna) te lasa mai bine pregatit. Comentariul ei cred ca se referea la a rupe legatura cu realitatile “culturale” romanesti, de tipul respectarii mai relaxate a regulilor si in general a avea o atitudine mai informala. Inteleg de ce este apreciata in cazul unur pozitii de tip vanzari directe de exemplu, unde o gluma bine plasata este valoroasa. Insa atunci cand angajezi pe termen lung, ar trebui sa consideri nu doar abilitatile actuale ale unei persoane (din care ar lipsi partial cunoasterea business-ului informal romanesc in cazul unui student din afara), ci si abilitatile de invatare si dezvoltare continua, care poate aduce mai multe unei firme in cazul studentilor din vest. Cu atat mai mult nu mi se pare intelept sa nu consideri “etica protestanta” (respectarea termenelor, rigurozitatea, profesionalismul) un mare atuu, mai ales in trendul actual de contact sporit cu tarile vest europene. Daca toate acestea nu cantaresc mai greu in ochii angajatorului roman decat experienta a 4 ani de studentie in Bucuresti, atunci nu cred ca exista nici o… Read more »

[…] sau in baza unor facultati terminate la limita liniei de plutire. Degeaba le arati ca tu ai inceput mai devreme, ca ai experienta si ca in principal esti mult mai cult si pregatit ei nu vor intelege ca la 25 de […]

Skag

Si eu am inceput devreme! Dupa 2 luni ce am venit la facultate a trebuit sa muncesc. Am inceput ca paznic, apoi ca operator intr-un internet cafe, apoi operator calculator. Am lucrat chiar si 4 luni bucatar la KFC.
Dupa care m-am angajat in domeniu oarecum, programator.
Singurul meu mare regret este ca m-am lasat de facultatea (da sper sa ma apuc iara anu asta)
Si acu, dupa aproape 4 ani de munca, sunt mai realizat decat majoritatea colegilor mei, care au facultatea, si stau acasa paraziti la parinti si se plang ca nu au bani!

Multi nu inteleg ca trebuie sa pornesti de jos. ei vor sa se angajeze din prima pe posturi de middle management daca s-ar putea, pe salarii mari, si a o arda la rece toata ziua.

[…] studentia fie prin programe academice fie printr-un stil de viata stagnant.  Sa nu uitam nici de ‘carieristi’, cei care la fel ca mine au impresia ca libertatea financiara le va conferi treptat si alte […]

[…] studentia fie prin programe academice fie printr-un stil de viata stagnant.  Sa nu uitam nici de ‘carieristi’, cei care la fel ca mine au impresia ca libertatea financiara le va conferi treptat si alte […]

[…] E bine sa incepi devreme –  Munca, viata si alte animale […]

[…] E bine sa incepi devreme –  Munca, viata si alte animale […]

[…] care ies anual de pe bancile facultatii (700 000 numai la private). Am strigat vehement : E bine sa-ti incepi devreme cariera !  Tin sa ma corectez : E necesar sa-ti incepi devreme cariera ! Desigur, poti avea norocul sa vezi […]

[…] se micsoreaza constant, motiv pentru care imi indemnam colegii de generatie sa inceapa devreme. Trei ani de munca in domeniu sunt trei ani de experienta, dar si trei ani de tocit initiativa. […]

[…] fel cum sunt zeci de licee de doi bani in Bucuresti). Gigel invata, intra primul la facultate si are colaborari deja din anul I. Gigel isi face bine treaba , prinde un post bun si in zece ani are deja un post de […]

[…] tema “care e drumul?“.  Eu am ajuns la articolul lui Zoso prin postarea lui Krossfire: E bine să începi devreme. Şi da, sunt de acord cu el: cu cît mai devreme, cu atît mai bine. Mergi la Pro Democraţia să […]

saragea

In Romania totul se bazeaza pe exploatare, indiferent ce studii ai , experienta, normal e mai bun un student, bun sa-l calci in picioare decat unul cu o varsta mai mare!!! Adica daca se poate si cu facultate la Cambridge, si experienta multa, si sa stie sa faca orice, si sa vrea si 800 ron salariu! Asta e candidatul ideal! Nimeni, absolut nimeni, nu te trimite la un training, doar nu esti cei de pe cocalari.ro, care nu stiu sa scrie, sa citeasca, esti cineva, ai ajuns la o facultate, esti prezentabil, dar asta RROMANIA, salarii de India in Europa, si totusi, absolut hilar, investitorii straini nu se inghesuie, oare de ce??

[…] care au apucat sa-si termine studiile si au avut si putin timp pe langa. Chiar daca ne-am apucat de munca de la 19-20 de ani,  nu am facut-o din disperare. La noi a fost  mai degraba orgoliu, dorinta de emancipare si […]

[…] sunt vitali pentru a-ti testa limitele si talentul.  Cum piata muncii iti spune ca e bine sa incepi devreme, nu o sa sugerez nici eu altceva. Pana la urma, depinde foarte mult si de facultate si de cat este […]

91
0
Would love your thoughts, please comment.x
()
x