Atenție, garaj!
Later Edit: Concursul s-a încheiat și, spre imensa mea surprindere, am și câștigat.
Pentru cunoscuții mei, adică pentru toți cititorii blogului, e un fapt știut că uneori mă apucă nebunia și public și cărți.
Acestea fiind zise, pot admite că nu am fost un scriitor nici prea prolific și nici prea constant. Am publicat rar, iar cărțile mele au variat de la cărți pentru copii și colecții de nuvele S.F (unele publicate în afara țării), până la cartea cu care mă asociază cel mai des Google și anume Jucării Stricate. Din păcate însă, în ultimii ani nu am avut răgazul și nici dispoziția să public (mulțumim, pandemie), deși de proiecte în lucru nu duc lipsă. Din fericire pentru mine însă, în anii ăștia am lucrat la multe alte aspecte, personale și profesionale, mai presante decât CV-ul meu de scriitor.
Desigur, asta nu înseamnă că nu am căutat să păstrez contactul cu lumea bucătarilor de cuvinte, fie prin blog, fie prin participarea la diverse concursuri, majoritatea în limba engleză (Writers of the Future, de exemplu, de unde am și o mențiune). Recent, însă, mi-a atras atenția un concurs de pe blogul Voxa, Audioboo – în mod paradoxal, aș zice. De ce „paradoxal”? Păi, pe lângă faptul că Voxa e o aplicație foarte profi, concursul lor nu era deloc pe zona mea. Stephen King e în panteonul personal, dar genul horror nu. Mai mult, mă apropiam deja de deadline. Uneori însă, cea mai bună formă de exercițiu e aia pe care în general nu o faci – așa că mi-am întins degetele de milenial și m-am apucat de scris.
Nuvela “Atenție, garaj!” a fost scrisă într-o singură zi, cu tot cu corectură, pe baza unei idei care prindea pânze de păianjen într-un colț al minții. E o poveste horror pe-atât de gotică, pe-atât de românească, de la personajele principale la cele negative (pentru că niciunul dintre noi nu e tocmai un personaj pozitiv, nu-i așa?). În fine, v-o pot povesti, dar ați putea mai bine să ascultați un fragment din ea la următorul link: https://voxa.ro/audiobooks/atentie-garaj-audioboo
Deși nu aveam mari așteptări de la ceva scris atât de repede, „Atentie, garaj!” s-a calificat în finală, alături de 9 alte povestiri și, după cum ați putut observa, a fost transformată într-un audiobook, unul foarte misto, de altfel. Mai departe, totul depinde de numărul de ascultări și de rating-urile din aplicație. Prin urmare, dacă vă place tema și, mai ales, dacă vă place povestirea, v-aș ruga să îmi oferiți un rating pe măsură sau măcar șansa unei ascultări.
Cum? Păi, ar fi necesară o înregistrare pe voxa.ro. Personal, am abonament, motiv pentru care mi-am și permis să laud serviciul fără să fiu plătit sau rugat să fac asta. Înregistrarea începe cu o perioadă de probă de șapte zile, de care puteți profita, dar vă recomand măcar o lună să vă lămuriți.
Cum votați? E simplu, ascultați povestirea sau măcar un 25% din ea, să vă lămuriți dacă merit votul și apoi adăugați un rating. Dacă nu aveți chef de voturi, aș fi curios și de un feedback onest pentru că, deși “Atenție, Garaj!” nu va avea un sequel, universul în care am plasat-o va mai găzdui niște povești.
P.S: Curiozitatea mea este cum vor arăta rating-urile acestor povestiri peste un an. Sursa imaginii este Voxa, iar drepturile pentru ea aparțin complet site-ului.
Nuvela ta a dezvirginat Voxa pentru că a fost primul audiobook dus la capăt. O plătesc de ceva timp și era timpul să mă folosesc de ea. Congrats, bro.
Multumeeesc!
Ascultat tot, votat. 5 stele am dat, deși aș fi zis că e de un 4,5. Mi-a plăcut mult de tot cum a fost construită, suspansul a fost foarte prezent. M-a dezumflat puțin partea de final. De la transformarea în fantastic beast & stuff, a mers într-o altă direcție care nu m-a încântat foarte tare. Mă așteptam la ceva mai “eliadesc”, mai spre Domnișoara Christina, nu chiar așa de horror. Naratorul și-a făcut binișor treaba. Tot până la final. Nu o să reușesc să înțeleg de ce mulți dintre naratori exagerează de multe ori, dând personajelor niște replici spuse cu glas sfârșit. Un dramatism nenecesar!
All in all, povestirea a fost bună. Felicitări!
Remington: Multumesc frumos! E o nota foarte mare oricum – cum spuneam, nu sunt deranjat de notele oneste.
Legat de final, am avut cumva acelasi dubiu. In literatura romaneasca, m-a atras mai mult proza fantastica a lui Voiculescu, decat Eliade. Pare ciudat, dar asa e, torusi…
Ai simtit bine, iar primul final care mi-a venit in cap se ducea undeva in zona purgatoriului – ba, chiar mai mult, la un moment dat, unul din personaje, Mihnea, spunea ceva in genul: “E veche casa asta, dar si tu esti imbracat ca un autor din manual, fratica. Zici ca esti Eliade!”. Practic, voiam sa-mi dau singur o palma pe spate ;))
Apropo, se pare ca link-ul de vot s-a schimbat: https://voxa.ro/audiobooks/atentie-garaj-audioboo
Felicitările mele pentru că mai poți să mai crezi în cuvinte. Eu rămân tributar deciziei luate acum multă vreme, aceea de a nu mai publica nimic. Decizie care iată că mă ține de ani de zile, mai mult, nici măcar nu am mai scris nimic care să se califice în zona de literatură sau pe aproape. Nici nu-mi dau seama dacă o voi mai face. Și culmea, pe hard-disk-ul meu se află lejer alte trei volume în afară de ăla de debut 🙂
Ha, de ce sa nu publici? Sincer, eu am intrat in concurs tocmai pentru a-mi retrezi pofta de scris.
Concursul s-a incheiat – multumiri, se pare ca am si castigat: https://www.facebook.com/Krossfire.ro/posts/pfbid09mjn6k1fNJKhk3jFpph4kjVc3EHnihSTEK99pnkkeaziBeKeJYESvHJZoGn9Rac1l