Vârsta lui „pe bune, frate?”

Cuprins de ramolismentul celui care „bate înspre 30”, am început să scriu ca un bătrân care a prins colectivizarea şi retrăieşte la infinit momentul în care i-au luat comuniştii vaca. Nu că ar fi ceva amuzant în asta, însă…

Din fericire pentru cititori, nu o să scriu din nou despre traumele lăsate de comunism pentru că există subiecte mai superficiale, numai bune de abordat. Unul dintre ele ar fi cel anunţat în titlu şi anume vârsta de la care eşti luat în serios. Adică cum? Adică simplu: este vorba de vârsta la care normele sociale şi limitele biologice te propulsează în postura de „om mare”. E vârsta la care nu mai poţi zice (în public, cel puţin) toate idioţeniile care-ţi trec prin cap, pe motiv că „eşti mic şi prost şi te vei maturiza tu cândva”. E vârsta de la care cei din jur începe să se ofenseze.

Culmea, aici nu e vorba nici măcar despre maturitate, un proces mai complex, prin care unii par să nu treacă niciodată. Acum vorbim despre vârsta la care cei din jur nu mai sunt dispuşi să-ţi tolereze derapajele verbale, mai ales când ele intervin în munca sau interacţiunile zilnice. Vârsta asta nu are un temei logic şi de multe ori nici legal (un om de 18 ani nu e nici matur, nici inteligent), ci se leagă de statutul social al unei persoane, de aşteptările pe care cei din jur le au de la ea şi de faptul că la 31 de ani chiar nu te mai poţi comporta ca la 16. În orice caz, de dragul conversaţiei, o să punem vârsta asta undeva după 25 de ani, deşi, având în vedere nehotărârea actualei generaţii, aş presupune că ea depăşeşte vizibil 30 de ani.

Vorbim, pe scurt, despre vârsta la care nu mai funcţionează scuzele. Scuze pentru ce? Pentru faptul că insişti în fiecare conversaţie că vaccinurile provoacă autism şi că toate medicamentele sunt nocive, deşi ai zero pregătire medicală şi tot atâtea dovezi. Pentru faptul că eşti vizibil rasist şi xenofob în orice ieşire publică şi că, deşi nu te-ar condamna nimeni în cercul tău, insişti să-ţi faci publice teoriile. Pentru faptul că eşti paranoic şi obsedat de conspiraţii stupide. Pentru habotnicie manifestată public. Pentru completa ignoranţă politică. Pentru simpatii declarate ale unor vechi curente extremiste. Pentru stângism vecin cu comunismul. Pentru obsesii sexuale povestite public şi pentru comportamente care ar face un adolescent să roşească. La naiba, chiar şi pentru alegeri vestimentare dubioase, anturaje ciudate şi obsesia de a fi mereu serios. Pe scurt, pentru cam orice indică faptul că ai trăit peste 30 de ani degeaba.

De ce ar fi importante lucrurile ăstea doar după o vârstă? Păi, e simplu. Adolescenţii, de exemplu, sunt pachete de hormoni şi nervi ale căror opinii nu contează câtuşi de puţin. Asta nu pentru că adolescenţa nu ar fi o perioadă importantă, ci pentru simplul motiv că e o perioadă de trecere, o oprire irelevantă în ghidul turistic al vieţii. Sigur, naivitatea puştilor şi puştoaicelor se poate concretiza în curaj nebun, iar inteligenţa nativă şi cea exersată pot schimba lumea, dar opiniile politice, istorice, demografice şi sociale ale adolescenţilor sunt nule, de multe ori influenţate de anturaje dubioase şi psihoze minore. Lucrul ăsta e valabil şi la „tineri”, chiar dacă pentru ei hormonii sunt doar una dintre forţele care-i ghidează. Totuşi, dacă Gigel, la 17 ani, îţi spune că Ion Antonescu a fost cel mai mare erou al României, îl ignori şi speri să-i treacă până la 25. Dacă un om de 28 de ani îţi spune că „Antonescu a avut o idee foarte bună cu ţiganii…” e o problemă, pentru că, de la vârsta aia în sus, ai tendinţa bizară de asculta ce zic oamenii şi de a considera că au bunul simţ să citească 2-3 fraze despre temele de discuţie pe care le propun.

Şi, de fapt, cam aia e a doua problemă. După o vârstă şi câteva praguri de bun simţ trecute (părăsirea, fie şi temporară, a căminului, un job decent, prima relaţie mai serioasă etc), lumea are tendinţa de a te asculta sau de a te asculta suficient de mult, încât să poţi demonstra că eşti prost. Şi, pentru că înotăm într-o mare de digital, să vorbeşti poate însemna foarte bine să scrii, să promovezi anumite imagini sau să dai Like-uri şi Share-uri unor materiale chestionabile. Da, ce să vezi, lumea te va judeca şi pentru astfel de mici „derapaje” şi o va face în raport cu vârsta ta reală. În plus, în contextul potrivit, nu mai eşti doar „tu, un simplu bit într-un ocean de online”, ci eşti tu, profesorul, jurnalistul, programatorul sau expertul în comunicare. Tu, politician, nu poţi să te cerţi public pe tema cotei unice de impozitare şi apoi să te scuzi că „erai nervos” sau că „vorbeai exclusiv în nume propriu”. Politica publică e aria ta de expertiză, iar tu eşti o persoană publică cu un cont public. Nu e ca şi când te-ar fi înregistrat cineva în pat cu nevasta, în timp ce-i şopteai că nu-ţi plac săracii.

Şi da, cu cât e mai înalt statutul şi mai serioasă funcţia, cu atât e mai dureroasă căzătura. Ştiu că nu e o revelaţie pentru nimeni, dar sunt lucruri pe care nu ar trebui să le faci, spui sau scrii dintr-o anumită poziţie, indiferent cât de tare te-ar chinui libertatea de exprimare. Sunt lucruri care nu mai cadrează cu imaginea unui om de 28, 32 sau 40 de ani, indiferent de ocupaţie, sex sau statut. După o anumită vârstă, în momentul în care te ridici în picioare pentru a lua cuvântul (în public sau privat), lumea nu o să facă doar „ce zice popa” (sau „preoteasa”), ci o să se uite atent şi la cum se îmbracă, cum vorbeşte şi cum acţionează el (sau ea). Mai mult chiar, de cele mai multe ori, ceilalţi îl vor eticheta după acea primă impresie, singurul contact pe care societatea actuală ni-l permite, de multe ori.

Deci, dacă tactul ne lipseşte cu desăvârşire sau dacă subiectul adus în discuţie e o problemă „sensibilă”, ar fi poate mai bine să nu facem să dispară la fel de repede şi respectul, mai ales dacă persoanele din jur n-au învăţat încă să ne suporte.

P.S: Articolul ăsta s-ar fi putut foarte bine numi şi „vârsta de la care să nu fii idiot”, dar simţeam nevoia unei gargare lexicale. Asta sau sufar de „end-of-history illusion”.

krossfire
  • krossfire
  • Un simplu haiduc al cuvintelor.

Subscribe
Notify of
guest

41 Comments
Oldest
Newest
Inline Feedbacks
View all comments
ZaMo romete

“o să se uite atent şi la cum se îmbracă, cum vorbeşte şi cum acţionează EL”
Iete la el, da’ muierile sunt scutite de faza asta de dezvoltare psiho-sociala? 🙂

Nautilus

Opiniile politice, istorice, demografice şi sociale ale adolescenţilor sunt influenţate de un obicei foarte uman și natural: atunci când un om e doar parțial educat sau informat într-o chestiune, umple golurile cu ceea ce i se pare lui logic, pornind de la ceea ce cunoaște el. După cum spunea bancul cu studenți și profesori, asta nu are legătură nici cu vârsta și nici cu pregătirea. Spre exemplu: ce l-a făcut pe Țuțea, filosof slab, fără operă, mai mult sau mai puțin ”un comentac”, să pară un fel de erou martir care a făcut pușcărie pentru un popor de idioți? În prezent, poate nimic… în mizeria de lagăr a anilor 1980 și în moravurile comuniste care funcționau încă prea bine la mijlocul anilor 1990, era altceva. Era omul care îi spunea reporterului ”dacă aș ieși acum în stradă și am cânta Sfântă tinerețe”. Treci de la spălarea pe creier a comuniștilor la unii despre care ”ai auzit că” se luptau cu pistoalele în stradă și cântau Sfântă tinerețe. Pot să pară cele mai cool personaje, haiduci moderni, eroi populari. Dar numai atâta vreme cât vezi conflictul legionarilor cu celelalte grupări politice strict ca pe un fel de huliganism de fotbal la… Read more »

Nautilus

Zicea cap-de-ou numit şi Bendeac: “dacă mi-aş cumpăra un pistol…”

El îşi permitea să spună aşa ceva numai fiindcă era o posibilitate prea îndepărtată ca să conteze şi fiindcă vorbea în termeni de film cu gangsteri, adică vedea pistolul ca pe un fel de jucărie care te face cel mai tare din parcare. Mai rămânea să înveţe să cânte Imnul Golanilor. Fiindcă nu mai e la modă Sfântă tinereţe.

Când suporţi consecinţele sociale ale faptului că sunt prea multe pistoale -adică gaborul capătă şi el mâncărime la degetul de pe trăgaci când te vede şi trebuie să fii tot timpul cu ochii în 4×4 pe stradă ca să nu te lovească vreun glonţ- devine mai puţin cool chestiunea.

Sau cum i-ar fi răspuns bendeacului unul care ştia prea multe despre self-defense: “lumea crede că a fi gangster sau luptător de stradă e ceva frumos şi eroic. Însă când bătaia s-a încheiat, e la fel de rău şi pentru cel care dă, şi pentru cel care primeşte. Cicatricile de pe mine dovedesc că nu e nici frumos, nici eroic şi nici cool.”

Andrei

Poate am avut doar eu experienta asta, insa legat de vaccinuri si autism : Am ajuns la varsta aia la care tot mai multi apropiati/colegi de munca incep sa-si intemeieze o familie si inevitabil sa faca copii. Anul acesta la munca 4 colegi vor deveni mama sau tata (si nu e firma mare, ca suntem integratori, nu corporatie, deci 60 oameni toti), si logic ca multe discutii au inceput sa se invarta in jurul cresterii copiilor. Ei bine, am ramas stupefiat sa aflu ca toti sunt impotriva vaccinarii si cred tot bullshitul cu autismul. I-am rugat sa-mi spuna si mie ce dovezi au, de unde sunt ei atat de siguri, ca eu inca n-am gasit o dovada concreta, iar raspunsul lor variaza intre “Cand o sa citesti tu despre copii si vaccinuri cat am citit eu, atunci sa vorbesti” si “Fiecare face cum considera cu copilul lui, ce te pasa pe tine?”. Cea mai tare replica a fost “bunicii tai si strabunicii tai cum de-au fost normali si fara vaccinuri? Nu vezi ca se maresc cazurile de autism in lume”. Bineinteles ca au tinut sa sustina si teoria cu E.Coli si vaccinuri de acum cateva saptamani, motiv pentru care ii… Read more »

Laura

Îndrăznesc să fiu și eu păreristă și să spun că genul ăsta de comportament, cu ieșiri de tot felul, extremiste în orice fel, denotă strict nevoia acută de a ieși în evidență. Oamenii care încearcă cu orice preț să iasă în evidență, în principiu au niște frustrări. Tot comportamentul ăsta vine din niște lipsuri, nu trebuie să schimbi prea multe cuvinte cu un om de genu ăsta ca să-ți dai seama că pe undeva are niște țigle sărite de pe casă. Așa că… deobicei îmi provoacă milă. Le cânt în strună în general fiindcă pur și simplu nu e de datoria mea să le explic când cad în penibil și nici nu cred că ar fi eficient, deobicei sunt cam pierduți.

Kathy Bates

Numărul de cazuri de autism creşte de la o generaţie la alta. Fiindcă pe vremea bunicilor şi străbunicilor era o selecţie artificială: un autist avea dificultăţi majore în a supravieţui, şi chiar dacă un autist înalt-funcţional putea supravieţui şi face o meserie, avea multe obstacole de trecut înainte de a se putea reproduce.

Viziunea idealistă pe care o au oamenii moderni asupra trecutului e o gogoaşă pe care comuniştii au găsit-o şi au umflat-o cu aer. Vremea bunicilor-ţărani, idealizaţi în cărţile lor pentru copii ilustrate kitsch.

Unii care au trăit în acea vreme şi au fost parte a claselor inferioare, fără bucătăreasă unguroaică din Ardeal şi fără guvernantă francofonă, simţiseră pe pielea lor ce e o societate conservatoare.

Cum ar fi zis alde Zaharia Stancu sau Panait Istrati, o societate conservatoare e cea în care disciplina se impune cu pumnul şi cuţitul. Spre exemplu, în cazul unora care nu merg la biserică. Sau care nu acceptă autoritatea părinţilor.

Iar autorităţile ştiu asta şi acceptă tacit faptul că un puşti care are capul spart “a căzut din pom”, iar altul care are coastele rupte şi e vânăt de sus până jos “l-a trântit calul”.

Florin

Ovtopic, discutam cu un prieten (si el carunt) intr-un bar, ceva cacaturi despre obligatii + etica profesionala. Am vazut la masa alaturata ca ne priveau niste tinerei cu atata mila si ingaduinta de parca am fi fost ultimii doi dinozauri. Mi-am dat seama ca din momentul ala orice ar mai fi auzit de la noi, nu le-ar mai fi putut sterge de pe fata ,,saracii”.

Nautilus

Eu aș fi cam suspicios când unul spune că e neo-nazist. Tocmai din pricina faptului că tendința naturală a omului e să umple golurile cu ceea ce i se pare lui logic, pornind de la ceea ce știe de-acasă.

Adică fraie… domnul director nu știe nimic despre Uniunea Sovietică, nici despre conflictul cu Reichul, nu înțelege atmosfera de dinainte de 1940 din Europa, nu știe de la ce s-a stârnit războiul, doar se folosește de eticheta de ”neo-nazist” ca să scuipe bale, muci și venin pe alții.

Așa cum lumea nu înțelege că a fi ”satanist” e o farsă. Ideea de ”religie satanică” a fost inventată de Anton Szandor LaVey, muzicant și artist de circ, ca un fel de parodie a religiei catolice. Simbolurile lor sunt trase din literatura pulp a anilor 1930-1950. Cum ar fi spus Frank Herbert, așa ceva poate face numai unul care nu crede în nimic și vede religia ca pe un fel de teatru de marionete menit să distreze populația. Și atunci nu poți să-l iei în serios, să spui, cum fac habotnicii de la noi, că aperi (ne)civilizația creștină de Satana.

Nautilus

Şi asta nu e la fel de caraghios? Adică iese cine ştie ce Hans sau Fritz şi îşi spune “păgân”, “viking”, “geto-trac” sau cine ştie ce alt klingonian, la 1000 de ani diferenţă faţă de epoca în care asta ar fi avut vreun înţeles.

E la fel de ridicol ca unul din habotnicii Ortodocşi Tineri să ceară să se ţină slujba în limba aramaică sau ebraică veche. Din care el nu înţelege nici măcar un cuvânt.

H. P. Lovecraft, tip foarte inteligent de altfel, se închina şi el zeilor greco-romani după ce a citit Legendele Olimpului. Cu scuza că pe atunci avea 8 ani 🙂 😛

Nautilus

Prin 2003 s-a reeditat o versiune tradusă în româneşte în secolul XVII a Cronicilor lui Herodot. După manuscrisul descoperit în 1909 de Iorga. (Evident, nu era scrisă şi cu litere chirilice, ca în manuscrisul din secolul XVII, cu toate că Ortodocşii Tineri şi alţi vorbitori cu Cuvinte Ortodoxe ar fi vrut asta.) Când încerci s-o citeşti, te bufneşte râsul. Are un limbaj asemănător cu al lui Ion Creangă. Dar Creangă era un umorist şi scria astfel tocmai pentru a stârni hazul. Călugării şi învăţaţii curţii domneşti din Moldova credeau că ăsta e un limbaj academic. Mai puţin de 400 de ani diferenţă. Dar dacă ar încerca cineva să reconstruiască limba română de la origini? Sau limba dacică, dacă ar fi posibil? Comuniştii-naţionalişti ai lui Ceaşcă încercau să ne convingă că dacii lui Decebal şi voievozii din Evul Mediu vorbeau la fel ca un om modern. Iar kitschosul artist Valentin Tănase, Marvel-Comicul român, încerca să ne convingă că bărbaţii arătau ca nişte super-eroi şi femeile ţărănci arătau ca Wonder Woman. Dacă iei un tip doar parțial educat sau informat, ăla e în stare să creadă că aşa mergeau lucrurile pe atunci. Şi dacă mergeau cool, vrea şi el. Să fie geto-dac,… Read more »

Nautilus

Marvel-Comicul nostru i-a pictat pe Regii Carol şi Ferdinand şi i-a făcut să arate ca nişte personaje de benzi desenate 😀

Alexandru Ciocan

deși din titlu nu mi-am dat seama despre ce e vorba, conținutul articolului este unul cât se poate de interesant. e clar că societatea este părtinitoare, ține cu cei maturi… când ai trecut de 30 de ani ești văzut cu alți ochi dar există și așteptări mai mari de la tine

Nautilus

Eşti văzut cu alţi ochi. Dar pentru unul care nu era nici prea informat, nici prea cultivat, doar conservator până-n fundul curului, asta e o ocazie să se manifeste şi mai rău decât înainte, profitând de poziţia sa socială de matur.

Rudolph Aspirant

Of, ma doare capul. Articolul e prea serios ! Plus cine naiba se identifica la 8 ani cu zeii mitologici greci antici cand e asa de clar ce preocupari de adulti imaturi aveau. Eu am fost inconjurat de adulti maturi cand aveam 8 ani, zeii aia erau niste neispraviti in comparatie cu bunica mea, ba chiar si cu parintii si unchii si matusile mele, semanau mai degraba cu persoanele barfite ca fiind necorespunzatoare si imature de adultii maturi de tip CEO din jurul meu ! Si nici macar toti semi-zeii sau eroii nu erau chiar toti asa de breji. Eu personal mi-am formulat o opinie ca este posibil ca si poporul grec antic sa-si fi barfit zeii in loc sa-i aduleze asa neconditionat. Desigur oricine se bucura de un festival si o zi libera de sarbatoare dedicata sfintei Vineri sau sfantului Martian, plus mai dadeau si obol la vreun preot sau preoteasa, insa in rest am ajuns sa cred, (desi desigur probabil eronat tendentios bazat pe experientele mele inguste si superficiale de viata si lectura din sectorul 2 Bucuresti), ca poporul grec antic, atat majoritarii cat si minoritarii, fie sclav, fie potentat, era cam la fel de laic din fire… Read more »

Rudolph Aspirant

Aoleu ! Tocmai am comentat in stilul infierat devNautilus mai sus ! Mai bine taceam si filozof ramaneam ! Insa totusi, ce e asa de rau ca un om cu venituri modeste sa isi permita sa viseze si el ? Ce, trebuie sa fie chiar toti asa super-intreprinzatori ? Care ar mai fi atunci rolul lui Gigel, acela care e dat exemplu prost, de gen, “ce, tu esti ca Gigel cel Rau, tu esti mai cu mot, de aia trebuie sa fii cuminte, sa-ti faci temele, sa nu uiti sa duci cosuletul cu mancare caritabila la bunica fara sa te abati din drum, etc”, daca am fi chiar cu totii asa de apti plus inclinati si motivati in continuu sa
fim ca Gigel cel Bun, (acela care e leader de firma sau sef de partid cu imagine buna) ?

Rudolph Aspirant

Asta e ramasita de mentalitate grec antica ! Am citit eu pe undeva cum ca un grec antic, (nu mai stiu care, dar intelectual vestit), i-a barfit pe celti ca fiind imaturi pt ca nu se casatoreau si nu-si cumparau proprietati personale si numai in betii si distractii o tineau chiar si dupa ce implineau 30 de ani !

Rudolph Aspirant

Mai, ce maturitate ? Cand insasi conceptul de adolescentave unul aparut acum mai putin de 100 de ani plus speranta medie de viata pana cam tocmai tot acum vreo suta de ani, hai, poate maxim 2, (desi nu cred ca peste tot), era 30 de ani asa in medie (cu mortalitati uriase infantile plus si materno-infantile, dar si adulti vanatori sau militari amatori sau profesionisti bazate in mare tocmai pe lipsa de vaccinuri si inexistenta de antibiotice) ?! Plus pana si conceptul de copilarie in sine cu copilul fiind considerat special imatur plus educabil catre maturitate nu e nici ala ff vechi asa la nivel larg social de masa. Poate fusese abordat la nivel de elite pt leadership mai de mult, insa maj poporului considera copiii asa gen adulti in miniatura care insa trebuiau pusi la munca de ucenic pe langa casa cum sareau de 4-5 ani daca nu decedau plus la reprodus si muncit militar sau agrar serios pe la 15-16 ani tot daca nu decedau, pt ca acei imaturi care apucau sa implineasca 15 ani erau chiar realmente considerati ca avand o sansa mai buna decat media sa supravietuiasca pana la adanci batranetele unor vreo 36 de ani… Read more »

Rudolph Aspirant

Aoleu…cate povesti am promis eu ca am de gand sa scriu asa in public pe blog si pe Facebook si nu le-am scris…de fapt si la serviciu sunt cam intarziat cu rapoartele pe care m-am angajat in mod oficial sa le scriu…zau, si e vineri, azi secretara va verifica si seful va afla cate nuvele nu am scris…ha ! Ha ! Totusi noroc cu articolul tau, acum sunt pe cale de a adopta o mutra inocenta imatura…ca sa nu se supere seful prea tare !

colector

Nu cred ca exista o virsta de la care devii brusc responsabil si nu mai spui toate prostiile care-ti trec prin cap. Doar prostiile debitate se mai schimba. Eventual devin mai putin acute, insa nu mai putin jenante. Instinctiv ne inconjuram cu oameni din aceeasi generatie si astfel inhibitiile induse de eventuale experiente neplacute anterioare sint mai mici si intervine ‘uitarea’.

Adica eu fac 45 anul asta si ar trebui sa fiu destul de matur incit sa nu mai trolez pe bloage, dar degeaba, nu ajuta:)

Nautilus

colector: “Nu cred ca exista o virsta de la care devii brusc responsabil si nu mai spui toate prostiile care-ti trec prin cap”

Din nefericire, unii, indiferent de vârstă şi poziţie socială, spun prostii… spun ceea ce gândeau şi îşi arată adevărata faţă, în incidente care implică ţări şi popoare întregi.

Când a decis asasinarea legionarilor şi Căpitanului, Regele Carol al II-lea “s-a sfătuit” cu câteva personaje importante ale vieţii publice de la noi. Vorba vine că s-a sfătuit, hotărârea era luată de mult, versiunea mai realistă era că “şi-a transmis decizia” printr-un emisar. În cazul lui Iorga, acela a fost Mihail Ralea.

Iorga, auzind de la Ralea vestea, a răspuns: “Pe Codreanu!? Pe Arghezi să-l împuşte! Dacă nu-l împuşcă pe Arghezi, n-a făcut nimic!”

În zilele noastre, fraie… cetăţeanul frumos şi liber, fără să ştie prea multe nici despre Iorga, nici despre vremea Regatului, nici despre legionari, zice: aaa, Marian Munteanu, legionari, Petre Ţuţea, împuşcarea lui Iorga. Pentru el, legionar sau interlop modern e cam aceeaşi chestie 😀

Marie Jeanne Badita

Sotul meu, care tocmai ce a implinit 30 de ani si-a lasat barba. Asta doar pentru a parea mai serios in mediul de business in care lucreaza. :)) Trebuia sa rad undeva pe seama ispravii lui 🙂 Ma simt razbunata.

Alexandra

Sau genul de persoane care nu se afla niciodata la acea varsta, pentru ca aleg sa taca. Oricat de serios ar suna acel “pe bune, frate?”, uneori nu inspira credibilitate. Sunt genul de persoana care tace de fiecare data cand nu are ceva de castigat prin ceea ce spune, ci doar de transmis.

alin

Bun, deci se explica de ce minorele se pozeaza in sanii goi, nu ? OK, dar atunci de ce si astea de varsta noastra, 28-30-32, fac fix acelasi lucru…? Da, tot cu asta am o problema, ca m-am saturat sa vad ca traiesc intr-o tara in care nu mai exista decat curve arogante care se cred printese… iar fetele normale au disparut, ca dinozaurii…

41
0
Would love your thoughts, please comment.x
()
x