IMI era mai bine inainte…
Exista clisee plictisitoare si clisee iritante, clisee accidentale si clisee intentionate. Apoi exista ELE…cliseele cataclismice.
Un cliseu cataclismic e o afirmatie atat de gresita, incat n-ar putea fi inclusa nici macar in noul Cod Penal. Din aceasta selecta categorie face parte si panseul nostalgic “Era mai bine inainte“, cu variatia adverbiala “Era mai bine pe-atunci“. Pentru un american genul asta de nostalgie ar putea fi o comparatie intre epoca Clinton si perioada Obama. Pentru romani insa, el inseamna un singur lucru: era mai bine pe vremea lu’ Ceausescu sau, cel putin, pe vremea “comunistilor“. Sa analizam de ce o astfel de maxima spune ceva atat despre emitator, cat si despre natiunea careia ii face galerie.
In primul rand, emisa de tineri, afirmatia nu are nicio noima. Eu, omul care avea trei ani la Revolutie, n-am niciun drept sa vorbesc comparativ despre “cum era inainte” si “cum e acum”. Sigur, pot sa incerc sa analizez mentalitatea oamenilor trecuti prin comunism, pot vorbi despre evenimente istorice, pot incerca sa disec evenimentele din Decembrie ’89. Am dreptul asta, cel putin la nivel epistemologic. Pe baza a ce? Pe baza tonelor de marturii si documentare, a datelor pe care cu totii le avem la dispozitie. Consider ca pot vorbi despre evenimentele “mari” pentru simplul motiv ca 90% din populatie habar n-avea ce se intampla in mediul politic si social al vremii. Era normal. Acum avem cu-adevarat acces la informatie si e normal sa profitam de asta. Nu cred ca unul care in 78 statea la coada la paine stie mai mult despre fuga lui Pacepa decat unul care s-a documentat intens pe tema asta. Ce nu e insa in regula sa fac, din postura mea de “produs al generatiei post-revolutionare”?
Nu e in regula sa le spun oamenilor care au tras cu dintii ca ai lor copii sa nu fie “soimi ai patriei” ca se… traia mai bine pe-atunci. Nu de alta, dar habar nu am ce meserie as fi practicat sau ce dosar mi-ar fi fost fabricat, daca prindeam intr-adevar perioada. Pot spune, uitandu-ma pe statistici, ca economia interna nu a mai functionat dupa o vreme. Imi este insa peste mana sa compar Mega Image-ul cu alimentara unde se statea la coada pentru “adidasi”. Nu pot vorbi cu “nostalgie” despre o perioada pe care n-am trait-o, fie ea comunista, interbelica sau pasoptista. N-am cum sa regret ce n-am simtit. De-asta nu prea inteleg de ce pustani nascuti in 1993 vorbesc cu lacrimi in ochi despre “cum era inainte”. Sigur, influenta parentala…dar discernamantul unde e?
A doua si cea mai importanta cauza pentru care expresia asta e o cangrena sociala este chiar motivul din spatele nostalgiei. Atat pustii debusolati (si precar educati), cat si batranii ranchiunosi au acelasi dor: mediocritatea. Mediocritatea si mediocratia uniforma, intretinuta cu succes de aparatul de stat. De ce “era mai bine pe-atunci”? Pentru ca toata lumea avea aceleasi lipsuri si tremura in acelasi frig. Pentru ca toti aveau “macar un apartament” si “le gasea statul un loc de munca”. Vom trece peste faptul ca apartamentele apartineau de fapt statului si ca achizitia lor a fost posibila numai dupa Revolutie. Cel putin in teorie, toti aveau aceeasi sansa, sansa de a fi mediocri. Ocazia de a se trezi zilnic in aceeasi cutie de beton. Cum spuneam, e greu sa ma pronunt asupra a ceea ce “a fost”, dar am dreptul sa fiu ingrozit de nostalgiile de genul asta. Ce a fost cu-adevarat “pe-atunci” conteaza mai putin decat faptul ca oameni de 20 de ani nu-si doresc altceva decat egaliatea de nesanse. Sunt oameni mai speriati de ideea de a munci si de a-si depasi competitia, decat de ideea de a-si trai viata in anonimatul petului de bere.
Din comunismul romanesc n-au ramas doar traumele, ci si ideea ca o societate sanatoasa e cea care isi duce membrii in spate. Asta e si unul din motivele pentru care avem o clasa politica de mare calibru. Unul din motivele pentru care oamenii care vor sa lupte sunt blocati inainte sa intre in ring. Ceilalti se uita la ei ca la niste anomalii: cu invidie si curiozitate. Totusi, se poate. Greu, dar se poate. Desigur, Romania anului 2014 prezinta modele inaltate pe furt si spectacol. In Romania anului 2014, un pusti dintr-o zona rurala trebuie sa lupte de doua ori mai mult decat unul crescut in alte conditii. Dar tot Romania anului 2014 ofera zeci de exemple de afaceri de succes romanesti, de programatori respectati in Sillicon Valley, de antreprenori si oameni cu idei apreciate (unii ramasi in tara, altii plecati si reintorsi). Ca statul nu face nimic pentru ei, e una. Ca ei au totusi posibilitatea sa-si faca treaba, e mai important.
In cazul celor mai in varsta, remarca “Era mai bine pe vremea lu’ Ceausescu” e mai mereu urmata de exemple. Era mai bine pentru ca o intreaga industrie nefunctionala tinea oamenii ocupati. Era mai bine pentru ca presa nu scria despre crime si violuri (chiar daca ele existau), iar maidanezii nu circulau liberi pe strada (desi originea lor este una “proletara”). Era mai bine pentru ca nu existau o economie si o piata reala care sa ne arate cu-adevarat cum stam. Era mai bine pentru ca Ceausescu construia blocuri mizere si lipsite de confort (unele rezistente si bine executate, daca e sa fim corecti) si monumente megalomane si lipsite de scop. Era mai bine pentru ca “aia mici” isi ascultau cu sfintentie profesorii, profesori care erau in mare la fel de incompetenti. Sigur ca exista si merite ale industriei si sistemului comunist, dar ele sunt rar invocate in discutii. Nu pot sa-mi dau cu parerea despre cate oua puteai sa cumperi pe cartela, dar pot sa-mi dau cu parerea despre mediocritatea si nefunctionalitatea economiei din perioada. De ce? Pentru ca la un moment dat s-a tras linie . Si a dat cu virgula!
(Esenta comunismului, intr-un singur monument nord coreean. Via Abandoned Kansai)
Evaluat in perspectiva, comunismul romanesc ne-a lasat cu o mentalitate distrusa, un spatiu cultural confuz si cu o economie imposibil de resuscitat fara ajutor strain (cu sau fara “moneda convertibila”). Ajutor pe care l-am refuzat acerb in prima faza, sub sloganul “Noi nu ne vindem tara”. N-am vandut-o, am demolat-o si privatizat-o pe un euro. Culmea, salvarea ar fi putut venit si din simpla constatare ca “lucrurile s-au schimbat” si ca minunile noastre industriale erau nevoite sa reziste intr-un mediu competitiv international. Nu, nu am chef sa aud iar cum ne-au sabotat agentii economici straini. Cu siguranta ca au existat institutii asasinate economic pentru interesele unor terte parti, dar exemplul Poloniei ne arata ca “se putea si altfel”.
Un alt motiv pentru care nu ma prea intereseaza de ce cred cei de varsta a treia ca “era mai bine pe-atunci” tine tot de experienta. Daca pustimea habar n-are cum se traia cu-adevarat “pe-atunci”, multi dintre parintii si bunicii lor habar n-au cum sa traiasca acum. Sunt oameni care si-au petrecut mai bine de jumatate din viata intr-un regim totalitar si a caror experienta se reduce la aceleasi repere din trecut. Foarte putini si-au dorit dupa Revolutie sa vada mai mult, sa fie mai mult, sa invete si sa mearga mai departe. Majoritatea s-au multumit sa “aiba”.
Cand n-au mai avut, a aparut si imaginea deformata asupra “trecutului glorios”. La nivel de experienta de viata, un student de 23 de ani a vazut si facut mai multe decat multi ”neni” din generatiile anterioare. Bineinteles, asta nu compenseaza pentru diferentele intelectuale si micile avantaje ale varstei (exista aspecte ale maturitatii care nu pot fi echilibrate de intelect). Mi se pare putin ciudat ca unor oameni de 50-60 de ani le este “rusine cu noua generatie”, cand noii generatii ii poate fi la fel de rusine cu precedentele. Nu de alta, dar pe langa “aia care n-au luat BACul” si “aia care n-au nimic in cap”, mai sunt si aia care muncesc de la 9 la 9 ca sa tina o bruma de economie in picioare si sa plateasca niste pensii. Asta in conditiile in care pot fi concediati si inlocuiti oricand. Ei nu considera ca le-ar fi fost mai bine atunci cand s-ar fi putut preface ca muncesc de la 8 la 16.00, cu un “job asigurat”.
In fine, un al treilea argument al falsilor nostalgici il reprezinta asa zisele “varfuri” din perioada comunista. Fie ca-i vorba despre arta, fie ca e vorba despre sport sau divertisment, pe vremuri aveam “valori”. Aici intervine iar lupa batranetii, a nostalgiei deformate. Nu de alta, dar Iris e o trupa de mare de rock daca nu ai termen de comparatie (sau macar niste viniluri cu White Snake si AC/DC). Corina Chiriac n-ar fi putut avea o cariera daca era nevoita sa urce pe aceeasi scena cu Madonna. Cu o serie de exceptii notabile (de la Maria Tanase la Sfinx), muzica romaneasca din perioada comunista avea un nivel uniform. Era, ati ghicit, mediocra. La fel scriitura. La fel teatrul si filmul. Exceptii au existat in toate domeniile, dar pentru acesti oameni exceptionali, reusita profesionala a fost tocmai metoda lor de a lupta cu sistemul. Comunismul nu e motivul pentru care a existat Toma Caragiu. Comunismul e motivul pentru care a existat UN SINGUR Toma Caragiu!
De ce nu era mai bine pe-atunci? Nu stiu, nu sta la mine verdictul. TIE poate ca ITI era mai bine sau, daca nu ti-a dat inca parul pubian, TI-AR FI FOST mai bine. Fara competitie, fara oameni care sa-ti arate cat de putin ai realizat si cat mai ai pana “departe”. Fara sa lupti, fara sa vezi lupta altora si fara sa raspunzi pentru propriile alegeri. Pentru tine, poate. Pentru ala de langa tine, ala mai muncitor, ambitios si orientat, nu era mai bine. Cliseul asta n-ar mai fi cliseu, daca fanii lui ar face o simpla schimbare: IMI era mai bine pe-atunci. Mie, cel care vorbeste, nu unei tari satule sa fie bataia de joc a regiunii.
Salturile umanitatii s-au datorat in principal varfurilor, celor putini. Fie ca e vorba despre afaceri sau despre arta, cand varfurile nu exista sau sunt formate exclusiv din privilegiati ai sortii, singurul drept inalienabil ramane mediocritatea. Chiar daca n-o sa ajungem prea departe, chiar daca o sa ne impotmolim la mijloc, e de bun simt sa tinem cu egoism la iluzia ca intr-o zi am putea fi putin mai buni…
P.S: N-am intrat in detalii despre noul val de popularitate al amintirii lui Nicolae Ceausescu. Cert este ca soarta lui mi s-a parut prima lectie de marketing primita de Romania: Daca lucrurile merg prost, nu-ti pune fata pe toate materialele promotionale!
- krossfire
Un simplu haiduc al cuvintelor.
- Controlul si fragilitatea January 15, 2025
- 2024 – Anul Nou Care Din Păcate A Fost December 27, 2024
- Inamicii pe care îi merităm December 15, 2024
- Atenție, garaj! November 18, 2024
- A treia cale November 10, 2024
În rezumat: mediocrii tânjesc după mediocrație. (Și-ți dau în cap dacă îndrăznești să-l ridici deasupra mulțimii, dar asta-i altă poveste.)
Te bate Dumnezeu daca mai scrii asa ceva, tata. Te rog eu fa o matanie si ia o gura de agheazma de la Boboteaza, poate scapi de data asta…
Din aceeasi categorie, o discutie la fabrica, la inceput de 2014: cum sa admitem ca avem o problema, daca se simte cineva jignit? True story!
Odeena: Cam da 🙂
Vlad: Daca se simte cineva jignit, probabil e vina lui 😛
Mediocritatea e egală cu lipsa de auto-critică sau cu lipsa conștientizării? Când o definești te autodefineşti ca fiind mai bun? These are murky waters you ventured into my friend.
Mie mi se pare incredibil și injust să îți pară rău după ceva un sistem politic. E ca și cum ți-ar părea rău că ai fost răcit: era nasoală senzația dar leneveai în pat. Băgai medicamente pe gât si defecai sânge dar primeai totul pe tavă. It had to happen but get the fuck over it!
Zic.
Nu ma definesc pe mine, dar definesc posibilitatile de-acum ca fiind peste cele de-atunci. Cam 90% din tot ce se producea (in toate domeniile) era cel mult mediocru, comparativ cu media generala. Acum, avem si produse bune, chiar daca sunt mai putine si mai putin accesibile (de la Dreamstock la eMag, de la Topoloveni la “Cartarescu” – nu-s cele mai bune exemple, dar sunt exemple premiate).
Faptul ca exista cativa oameni care au scos capul din tara si nu li s-a dat in el, imi spune ca am si eu sansa asta, chit ca-i mica. Faptul ca unui Lucian Blaga i-a fost refuzata nominalizarea la Nobel de catre comunisti sau ca, ani mai tarziu, o Nadia Comaneci a fugit din tara demonstreaza prin contrast unde voiam sa ajung. Nu ca n-ar fi si exemple pozitive din comunism (Marin Sorescu imi vine acum in minte), dar sunt exceptii, cum spuneam mai sus.
P.S: Chiar exista “glorii comuniste” (mai ales in randul jurnalistilor si scriitorilor) fata de care te poti pune pe o pozitie superioara fara probleme, indiferent cine ai fi.
Simt că subiectul e mult prea adânc şi larg pentru a fi cuprins în câteva pagini.
Mă bucur, ca de fiecare dată când te citesc, că nu derapezi ca marea majoritate a “celor care aveau 3 ani la Revoluţie” într-o lume a ta sau într-o caldă ignoranţă, ci rămâi lucid şi documentat. Totuşi, aşa cum se vede din ce în ce mai bine în ultimii ani, şi izvoarele au o notă de subiectivism.
Până la urmă, orice epocă e văzută diferit de cei care au trăit-o. Prin urmare, concentraţia de adevăr variază atât în funcţie de cât de obiectivi sau subiectivi au fost cei care au scris despre, cât şi despre mulţimea celor care au scris de bine sau de rău.
Uite, de exemplu eu, vreau să mi-o amintesc ca cea în care mi-m trăit copilăria. 🙂
Cred ca asa si-o amintesc si ai mei, desi niciunul nu o regreta. Regretul e problema mea, nu amintirile (frumoase sau nu :P).
mie chiar îmi era mai bine în ’89.
da’ numa’ din cauză că aveam 11 ani, deci lula griji şi responsabilităţi 🙂
Revolutia m-a prins in bratele bunicului, cu o banderola tricolora si o pusca de plastic. Urlam ca o sa impusc toti “teolistii” 😛 (in restul zilelor insa, imi scobeam cainele intre dinti :D)
@Nelinistitu’ zice bine : nu ajunge o pagina de blog, nu ajunge o carte, nu ajunge o biblioteca, nu ajunge nici macar o arhiva (a Securitatii, de exemplu), nu exista care sa poata cuprinde ceea ce s-a intamplat in comunism. Sunt oameni care regreta acele vremuri. Dar cei mai multi nu sunt idioti ci sunt, in primul rand, victime. Victime ale vremurilor pe care le regreta si victime ale vremurilor pe care le traiesc acum. Este normal sa existe regrete – sunt oameni care NU SE MAI REGASESC in vremurile astea. Sunt MORTI vii, sunt “zombi”. Au avut o “carte scrisa”, un drum planuit in amanunt : sa traiasca – bine sau rau, sa munceasca – mult sau putin, sa faca copii – tampiti sau destepti, sa creasca nepoti – razgaiati sau cuminti si sa astepte sa li se incheie viata – daca se poate, in somn. Si s-au trezit ca tot ceea ce era scris s-a sters, ceea ce planuisera a disparut … cei mai multi sunt distrusi, se sufoca, se agata cu unghiile de trecut fiindca este singurul lucru pe care il inteleg, este singurul lor reper clar. Nu este regretat Ceausescu, ceausescu este doar un reper temporal.… Read more »
Dar avem cum sa ne adaptam. E ceva ce n-am reusit sa facem sute de ani. De-aici si reticenta la fiecare schimbare de regim, de-aici si incapacitatea de a discerne.
🙂 romanul zice “Calul batran nu se mai invata in buiestru”.
Este adevarat, avem capacitatea de a ne adapta. Dar nu toti. Unii vor merge mai departe, altii vor muri. Iar cei care vor merge mai departe, de foarte multe ori nu sunt cei mai buni, sunt doar cei mai adaptabili.
Problema mea nu e ca cei mai adaptabili nu sunt cei mai buni, ci ca masa trage spre “tranzitie”, spre situatia aia incerta in care fiecare crede si face ce vrea.
Si trasul asta nu este “adaptabilitate” ? … la legea minimului efort 🙂 In consonanta cu natura 🙂 🙂
Noi nu ne “tragem” spre natura, ci tragem natura spre noi 😛
“Este normal sa existe regrete – sunt oameni care NU SE MAI REGASESC in vremurile astea. Sunt MORTI vii, sunt “zombi”. Au avut o “carte scrisa”, un drum planuit in amanunt : sa traiasca – bine sau rau, sa munceasca – mult sau putin, sa faca copii – tampiti sau destepti, sa creasca nepoti – razgaiati sau cuminti si sa astepte sa li se incheie viata – daca se poate, in somn. Si s-au trezit ca tot ceea ce era scris s-a sters, ceea ce planuisera a disparut … cei mai multi sunt distrusi, se sufoca, se agata cu unghiile de trecut fiindca este singurul lucru pe care il inteleg, este singurul lor reper clar. Dacă ar fi fost aşa, ar fi reacţionat (violent) în sărăcia şi inflaţia de 180% din anii ’90, şi ar fi cerut ceea ce era natural, adică: bani, joburi, case etc Însă toate reacţiile au apărut după primăvara 2006 şi toate se învârt în jurul aceluiaşi punct central, ca măgarul care învârtea râşniţa: (co)mu(n)iştii aveau o moralitate superioară, aveau familie, aveau respect şi aveau şcoală, modernii nu o au, sunt cocalari, au maşini, au calculatoare, sunt curve, n-au respect, sunt derbedei, nu învaţă, sunt cocalari.… Read more »
Si reprosurile astea vin fix de la oameni care n-au trait pe vremea comunismului sau care nici macar n-au dus-o decent. E o cautare de repere in zone in care ele nu exista (nici in interbelic nu prea existau, daca e sa fim onesti). Pana acum n-am vazut vreo dorinta reala de a construi.
Felicitari pentru articol.
In calitate de dinozaur care a copilarit in comunism, a emigrat cu familia in Germania in 1985 si s-a intors in 1995 in Romania pot confirma ca cel mai important skill in perioada de trecere de la un sistem de valori la altul este adaptabilitatea.
Experienta mea este ca pentru cei mai multi oameni este foarte usor sa se adapteze la un sistem de valori superior (mai functional), dar au o problema mare cand trebuie sa accepte in ecuatia vietii lor variabile precum nesiguranta zilei de maine si lipsa de perspective reale.
De aici deriva mai toate problemele descrise de tine legate de nostalgia vremurilor trecute.
Esti sigur ca romanii se pot adapta la un sistem de valori superior? Nu de alta, dar pe langa zecile de exemple pozitive, iti pot indica si zeci de exemple care si-au continuat viata fix ca pana atunci, intrigandu-si si iritandu-si noii vecini.
Multi romai nu prea inteleg ca, odata cu banii, trebuie sa vina si o evolutie, o investitie in propria persoana. Daca “nu uiti de unde ai plecat”, ramai ca Becali, un cioban cu bani. Nu e nimic rau sa te imbraci putin mai bine, sa citesti mai mult, sa vezi lumea…
@Nautilus – in “programul” lor nu a existat ceva care macar sa se apropie de ideea de “reactie violenta”. Viata nu era gandita “cu capul plecat” ci era subinteleasa, de cei mai multi, ca fiind “cu capul plecat”. Cei care ar fi fost capabili de o asemenea reactie erau de mult oale si ulcele.
Drumul lor era unul, clar. “Noua” societate i-a pus in fata unei rascruci de drumuri. Si sunt atat de usor de prostit fiindca nu au fost invatati sa gandeasca – gandea partidu’ si pentru ei. Partidu’ gandea, partidu’ dadea – ei nu aveau altceva de facut decat sa isi traiasca viata. Oameni simpli care si-au cumparat televizor cand aveau deja copii maricei, oameni care pe vremuri se duceau in concediu, dar acum nu isi permit decat pana in parc unde “noua generatie” cu iPad si iPhone ii loveste cu mingea, arunca chistoace spre ei sau se aseaza cu bocancii murdari pe banca pe care ei se aseaza cu ultimile haine pe care le mai au …
Cei care au putut alege si actiona, au facut-o. Precum @hary. Dar sunt putini.
krossfire,
experienta mea in strainatate mi-a aratat cu totul altceva.
Consider ca romanii sunt mult, dar cu foarte mult mai adaptabili (la mai bine sau mai rau), decat alte etnii.
Si dimpotriva, romanii au mai degraba tentinda de a uita de unde vin si cine au fost, asimilandu-se extrem de rapid intro alta societate, de regula mai evoluata.
Comparativ cu alte etnii straine din Germania (Ausländerii) romanii fac parte din categoria cea mai adaptata la sistemul din Germania.
Ba chiar am intilnit extrem de multi romani, carora le era pur si simplu rusine sa recunoasca ca vin din Romania, asa de “adaptati” erau…:))
Consider ca daca nu uiti de unde ai plecat, chiar cu riscul de a ramane “un cioban cu bani” pe viata, esti mai autentic si ai coloana vertrebtrala mai rezistenta la schimbari, decat aia care isi neaga radacinile pentru un salariu mai consistent.
Desigur, vorbim despre extreme acum, care nu neaparat sint relevante.
Relevanta insa ramane observatia de care am vorbit la inceput, si anume ca romanii sunt fiinte extrem de adaptabile comparativ cu majoritatea etniilor din CE.
Hmm, eu ma refeream la alta uitare a “originilor”. Mi se pare de prost gust sa iti fie “rusine ca esti roman”.
Cam la asa ceva ma gandeam:
https://www.krossfire.ro/sa-nu-uiti-de-unde-ai-plecat/
@hary: un rromânaş ajuns prin Şviţerland zicea cam aşa: nu e cine ştie ce să spui că te-ai adaptat profesional. Meseria e tot meserie, calculatorul tot calculator, şurubelniţa tot şurubelniţă şi la români, şi la elveţieni. Dacă îl pui pe român alături de un elveţian băştinaş, nu se deosebesc profesional (bineînţeles, dacă sunt buni profesionişti şi vor să îşi facă bine treaba). Defectul stă în modul de a socializa al românilor. Sau al ţiganilor, arabilor, indienilor, libanezilor (care sunt altă specie de arabi), ruşilor şi altor neamuri “neadaptate la moravurile locale”. Modul în care se strâng laolaltă, vorbesc, mănâncă etc
Românul nostru spunea asta cu vreo 4-5 ani în urmă. În prezent lucrurile au evoluat până când nu mai sunt deosebiri atât de vizibile între un vestic şi un bucureştean, în schimb au început să se vadă diferenţele între bucureştean şi provincial 😛 😀
^Nautilus: Ca provincial, incep incet-incet sa-ti dau dreptate. Bucuresti, Cluj, Timisoara si intr-o mai mica parte si Brasov/Iasi par a se departa incet-incet de restul tarii.
Cit de usor va este distrasa atentia de la o problema generala mai mult decat grava. In loc sa evitati capcana intinsa de autorul articolului si sa vedeti ca nu-i nicio diferenta intre cum eram atunci si cum suntem acum, tot slugi lipsite de libertate suntem(a fi liber sa circuli unde vrei nu inseamna a fi cu adevarat liber !!!), voi va aruncati la comentarii din care doriti cu mare ardoare sa se vada cat sunteti totusi de … documentati si profunzi in gindire !!! Exact pe aceasta trufie se bazeaza cei care dirijeaza aceasta stare jalnica a omenirii, oriunde ar trai ea !!! Nu vedeti ca omul, indiferent unde traieste nu are, pentru ca nu este educat de mic in directia asta, nici cea mai mica libertate de gindire si exprimare??!! Nu ati sesizat nici pana acum cat de multe adevaruri despre existenta noastra ne sunt ascunse ??!! Nu v-ati intrebat de ce pe toate canalele posibile suntem bombardati numai cu stiri negative care ne fac sa vibram pe frecvente joase care ne distrug??!! Nu ati descoperit (inca) ca din asta profita acei psihopati care si-au insusit(desigur, fraudulos) puterea de a tipari niste hartii pe care sa ni le… Read more »
Liviu,
despre ce libertate vorbesti tu?
Mie imi pare ca tu ai o problema cu ideea de sistem, orice fel de sistem social, pe care o percepi ca si pe o ingradire pentru intelectul tau “liber” (ca sa nu spun haotic), sau?
Urmand aceasta idee, probabil ca asa iti intelegi si propriul organism, si anume ca si pe o inchisoare pentru sufletul tau nemarginit, nu-i asa?
:)))
Lumineaza-ne te rog!
Ce pretentii ai de la un “haotic” sa te lumineze? Ai sa te luminezi singur cindva. Asta daca nu cumva esti in slujba celor care vor sa fie mentinut “intunericul”. Simplu fapt ca duci discutia pe un teren murdar ma face sa nu o accept. Nu esti obligat sa studiezi si sa-ti asumi punctul meu de vedere si nu ma supar pentru asta. Supararea ta totusi spune mai mult decit crezi despre tine!
Cu respect.
Hary: Eu zic sa lasam discutia asa, mai ales ca am citit si comentariul asta:
https://www.krossfire.ro/judecata-de-sus/comment-page-1/#comment-42456
In esenta, daca nu pornim de la premise similare, n-avem cum sa ajungem la aceeasi concluzie. Asta nu inseamna ca voi cenzura opinii (cel putin pana nu ma simt insultat). To each his own 🙂
Hai ca ajungi pe unde trebuie: niciodata nu s-a plecat la un start de genul asta, cu totii de la premise similare !!!!! Cred ca esti de acord cu mine. In final totusi, vrem nu vrem, ne place nu ne place, vom ajunge totusi la concluzii si rezultate identice. Dumnezeu a creat lumea asta si a facut-o “functionala” dupa niste legi care sunt aceleasi indiferent daca le vede, stie (sau nu!!!) Liviu, Krossfire…etc. Cineva spunea: cu cit afli mai multe cu atit iti dai seama cit de putin cunoastem despre lumea asta !!! Important este sa nu ne consideram detinatorii adevarului absolut si sa admitem ca s-ar putea sa mai fie inca multe pe care nu le stim sau le stim gresit. Daca nu ar fi procedat asa toti marii savanti nu am fi ajuns unde suntem, din punct de vedere al cunoasterii.
Cu respect.
Nu vom ajunge la aceeasi concluzie, daca plecam de la premise diferite. Daca plecam de la premisa ca “Lumea are nevoie de un Creator”, orice raspuns am gasi va fi mulat pe o viziune ingusta. Daca plecam de la ideea ca exista legi, dar ele nu trebuie “scrise”, atunci s-ar putea sa gasim un “Dumnezeu”, sau sa intelegem mai bine legile respective si sa uitam in timp de carti scrise cu mii de ani in urma.
Spui ca nu ne consideram detinatorii adevarului, dar si in articolul asta si in celalalt incerci sa vinzi niste “adevaruri”. Am fost creati dupa “chipul si asemanarea lui Dumnezeu”. Serios!?! Nu am fost “creati”, suntem rezultatul a sute de mii de ani de evolutie. Deja avem premise diferite. Cum o sa ajungem la aceeasi concluzie?
Eu zic sa o lasam asa. Concluziile suntem liberi sa le tragem pe parcurs, dar ele sunt valabile numai si numai pentru noi. Asta, spre deosebire de alte probleme, e o zona unde nu exista “Adevaruri”.
krossfire,
clar ca vazusem comentariul lui Liviu la celalalt articol.
eu am incercat doar sa fiu ironic mai sus…:))
mie imi plac asemenea discutii, pentru ca sunt amuzante.
dar daca nu agreezi genul acesta de amuzament pe blog la tine, ma pot si abtine, no problem :))
Sunt amuzante si n-am nimic impotriva lor, dar nu stiu daca sunt productive sau daca duc la vreo concluzie. Liviu va argumenta de pe pozitia lui, cu citate biblice si referinte mistice, tu/noi vom incerca sa argumentam stiintific si pana la urma vom ajunge la “O sa vedeti voi pe lumea cealalta” vs. “Ignoranta e mai periculoasa in lumea asta”.
Personal, nu sunt convins ca vom afla ceva dupa moarte pentru simplul motiv ca am mari dubii despre existenta a ceva dupa (si pot spune, nu cu mandrie, ca m-am apropiat mai mult decat altii) – cel putin nu in vreo forma in care constiinta sa transceanda materia.
Asta-i si motivul pentru care n-o sa-mi irosesc viata descifrand aiureli scrise acum 2000 de ani, de oameni care erau sigur ca Pamantul ese plat. Sunt prea multe lucruri in fata din care imi va fi dat sa descopar mult prea putin. E bine sa fiu pe pozitii 🙂
Una din ipotezele acceptate de marea majoritate a cercetatorilor din domeniu este ca Lumea pe care o vedem nu este decit cca. 10% din Lumea care exista SI DIN CARE FACEM PARTE !!! Ipoteza este sustinuta chiar matematic! Te-ai gindit ca si legile care ne guverneaza existenta sunt infinit mai multe ?! Pina le vom descoperi(noi, omenirea nu noi, tu si eu), sa ne rugam ca El sa ne lumineze mintile si sa ne daruiasca Cunoastere cit mai multa. Ea ne va elibera cu adevarat !!
Sa auzim numai de bine.
Acum 10000 ani, ceva mai mult totusi de 2000, oamenii nu erau siguri ca Pamintul este rotund !!! Acum 10000 ani oamenii erau la un nivel asa mare al cunoasterii incit, printre altele au reusit sa construiasca niste piramide al caror rol abia acum oamenii il deslusesc si se “cutremura” de ce descopera!! Noi, azi, abia daca am ajuns la cunostintele tehnice care sa ne permita sa construim la fel insa inca nu cunoastem in totalitate rostul !!!
Cine se tot “cutremura”? Nu inteleg. Nu exista niciun “mister al piramidelor”, se stie cum au fost construite, de cine si ce scop aveau. Te cutremuri daca citesti Revista Paranormala si Formula As. Daca deschizi o sursa decenta, o sa gasesti daca nu un consens, cel putin 1-2 teorii plauzibile si replicabile.
In plus, piramidele au fost construite in zona 2700-1700 inaintea erei noastre, nicidecum acum 10 000 de ani, cand oamenii nu foloseau inca in mod constant roata, apropo: http://en.wikipedia.org/wiki/Wheel
Majoritatea “misterelor” lumii vechi au fost descoperite si disecate. Multe dintre ele nici nu meritau atentia care li s-a dat. Putem sa intretinem in continuare ideea ca exista “lucruri nedescoperite si dincolo de noi”, e chiar indicat. Doar ca lucrurile astea nu sunt la o aruncatura de bat distanta si nici nu-s atat de accesibile. Lucrurile astea nu sunt fantome, zane, ingeri, zei si constructii cu scopuri obscure. Uneori sunt pur si simplu cifre intr-o formula pe care putini sunt in stare sa o descifreze.
De acord cu procentajul infim, daca te referi la Univers. Si aici procentul lumii cunoscute este mult mai mic.
Daca te referi la teoria multiversului si a universurilor multiple, ea nu doar ca nu este acceptata, ci sta sub acelasi semn al misticului ca multe alte “teorii”. Pe moment vorbim despre un construct teoretic, mai degraba matematic decat fizic, nicidecum despre “lumi” in sensul in care le percepem acum.
De ce sa ma rog ca El sa-mi lumineze mintea, cand El e un simplu construct al limitarii mele? De ce sa ma “rog” sa mi se lumineze mintea cand pot sa invat si sa lupt pentru a afla mai mult? De ce sa accept limitarea, cand ea vine de la o zeitate scrijelita pe hartie de niste baieti a caror medie de viata era 30 de ani?
Da’ tre’ sa recunoastem ca acu’ vreo 10.000 de ani exista un embrion de comunism ce avea sa se transforme in asta de-l regreta astia acum. Se adunau cu totii la haituit, casapit si infulecat ultimii mamuti de pe planeta. Impreuna in munca si retributie. De la fiecare dupa puteri, fiecaruia dupa nevoi … deci toate vin de se leaga, nu ?
Si atunci cand mamutul ii prindea la inghesuiala, intotdeauna il sacrificau pe cel mai incet la minte 😛
eu unul mi-am comandat popcorn.
delicios.
dau legatura la Liviu…:))
@Liviu: “Nu vedeti ca omul, indiferent unde traieste nu are, pentru ca nu este educat de mic in directia asta, nici cea mai mica libertate de gindire si exprimare??!! Nu ati sesizat nici pana acum cat de multe adevaruri despre existenta noastra ne sunt ascunse ??!! Nu v-ati intrebat de ce pe toate canalele posibile suntem bombardati numai cu stiri negative care ne fac sa vibram pe frecvente joase care ne distrug??!! Nu ati descoperit (inca) ca din asta profita acei psihopati care si-au insusit(desigur, fraudulos) puterea de a tipari niste hartii pe care sa ni le dea noua, in schimbul muncii de slugi, iar adevarata valoare si-o insusesc ei ??!! Sunt multe la care ar trebui sa meditati inainte de a va repezi la a va intrece in intelect sa comparati niste situatii, culmea!, generate tot de psihopatii de care vorbeam mai sus. Sa nu uitam: si comunismul si “capitalismul” actual au fost generate de aceleasi “specimene” care dezbina si apoi conduc oamenii ca pe o turma…!!!” E foarte posibil. Dar nu ştiu cum se face că publicul nostru care votează pe un mic şi-o găleată face ce face şi tot se arată convins că “specimenele psihopate” din pricina… Read more »
krossfire.
offtopic.
daca ai chef, hai si exprimati parerea legat de alt subiect aici: http://reactii.ro/cel-mai-important-lucru-pe-care-l-schimbat-internetul/
:)))
O sa arunc un ochi, desi e posibil sa fi citit articolul de pe telefon 🙂
pentru cei carora le e dor de ce era inainte, cred ca singura consolare ramane sa mearga sa depuna doua flori stiu ei unde….
@Daniel C: da, e şi asta o soluţie. Numai că e lung, greu şi plicticos drumul până acolo.
Aşa încât au să facă florile cu cuţitul pe capota ta de la maşină. Sau, în loc de flori, au să ţi-l trimită de 3 ori pe noapte pe Gigi poliţistu’ (de proximitate), pe motiv că eşti drogat, golan, pui manele etc.
Asta în cazul în care nu împrăştie vreunul prin bloc ştirea că eşti poponar, şi atunci ţi se pune geaca în cap şi eşti bătut noaptea în gang.
In afara de memoria selectiva si de subiectivism mai exista 2 motive ale nostalgiei. Primul dintre ele e situatia romanilor inainte de 1946. Stiu din marturiile directe (nu din carti care elogiaza stupid perioada interbelica) ale oamenilor din generatia bunicilor mei (deci oameni care in 1946 aveau intre 20 si 30 de ani) ca multi romani erau foarte saraci. Cei dezavantajati direct si imediat de nationalizari erau relativ putini si, in plus, nici nu erau toti etnici romani (minoritatile germana si evreiasca erau mult mai numeroase si destul de instarite dar ei azi sunt plecati din Romania si punctul lor de vedere nu ne mai e accesibil). Daca mai consideri si ca multi oameni avuti au murit in puscarii sau ucisi in timp ce isi aparau avutul numarul scade si mai mult. Ramane vocea celor care intr-o prima faza au beneficiat de pe urma redistribuirii pamanturilor si averilor, fiind intr-un fel complici cu comunistii. De aici explicatia faptului ca batranii in marea majoritate votau cu Ilici in ’96, ei prinsesera si saracia de dinainte si o preferau pe cea comunista. Mai trebuie luati in considerare si cei pe care comunismul i-a facut literalmente oameni, permitandu-le accesul la educatie (in perioada… Read more »
Alex: Da, ai punctat bine. Interbelicul a fost o perioada destul de nasoala pentru “mase”, in ciuda glorificarii post-revolutionare. Am avut grija si de obsesia asta in alt articol, desi cred ca la momentul respectiv am exagerat putin si mi-am incalcat propriile norme de distantare (sau cel putin normele anuntate in articolul de fata): https://www.krossfire.ro/praslea-cel-voinic-si-interbelicul-de-aur/
Intotdeauna oamenii care vor sa demistifice ajung sa exagereze, desi au intentii onorabile.
Dupa 45 de ani de aruncat cu noroi in “regimul burghezo-mosieresc” se cuvenea o corectie a perceptiei publice referitoare la acesta. Problema e ca s-a exagerat, multi oameni care auzisera de perioada interbelica doar din carti au ramas cu o impresie idealizata.
In replica exista altii care tin sa demonstreze cu orice pret (tot doar din carti) ca perioada precomunista nu a fost cu nimic mai buna decat cea comunista si ca problema e la romani nu la perioada istorica.
Oricum ai lua-o teoriile sunt bazate pe informatii de mana a saptea.
Voiam doar sa mai spun ca intotdeauna mi s-a parut ciudat ca batranii care traisera si inainte de comunism votau mai degraba cu comunistii pe cand cei nascuti in comunism voiau neaparat altceva. Cred ca asta spune multe despre ambele perioade.
Ambele perioade au avut privilegiatii ei. Din pacate, “omul de rand” nu s-ar fi aflat printre ei, nici sub rege, nici sub tovarasi.
Dintr-un anume punct de vedere, mai precis cel al unei vieţi hiper-restrictive dominate de ideologie şi de violenţa comisă în numele protejării ideologiei, epoca României Mari avea ceva în comun cu comunismul.
Doar că ideologia nu se numea “comunism” sau “socialism”, ci altcumva.
http://fototecaortodoxiei.ziarullumina.ro/sites/default/files/imagecache/imagine-1000width/fotografii/2011/10/38F06.jpg
http://www.evz.ro/typo3temp/pics/19_Carol_II_trimitere_Agerpres_7cac2af4e2.jpg
http://2.bp.blogspot.com/-hOdamCDN8Bs/TqWwzZy1IeI/AAAAAAAAI3g/IqC5XSOSD3A/s1600/zlzzu8.jpg
Carol al II-lea si “dictatura regala”. Ulterior, regimul antonescian. Nu ma deranjeaza ca aceste doua rele au fost trecute cu vederea, ci ca aproape au devenit “bune”, sub presiunea a patru decenii de comunism.
Vorbeam de o altă ideologie. Care a proliferat sub Rege, legionari, Antonescu. Şi proliferează şi în zilele noastre ca râia, după cum a simţit un anume Andrei Răzvan Plăcintă. Pe pielea lui.
Ahh, bun, dar aici problema cred ca-i mai veche (doar ca n-avem suficiente dovezi pentru a o confirma :P).
În mod foarte curios, exact între cele două războaie, atunci când ideologia de care pomenesc eu era în floare, te împiedicai pe orice stradă de la Palatul Regal până în fundul mahalalelor de bărbi, cruci, anterie şi Petrache Lupu, toţi mânuitorii de stilou intelectuali, de la Mihail Sebastian la Nae Ionescu, făceau ce făceau şi dădeau cu râtul pe la Uniunea Sovietică. Fie ca să o insulte, fie ca să o admire, dar trăgeau la Uniunea Sovietică mai ceva ca muştele la căcat.
În zilele noastre, istoria se repetă cu mici variaţiuni. Adică bărbile, crucile şi anteriele se înmulţesc pe zi ce trece, iar intelectualii pulii de la profesor la ultimul funcţionăraş corporatist fac ce fac şi trag spre vegetarianism, bicicletă şi cârpe vintage. Vegetarienii şi veganii sunt noii comunişti 🙂
Era in Historia o analiza a “legendei lui Petrache Lupu” si a modului in care “marii jurnalisti si istorici” se intreceau in a lauda “miracolul”.
@krossfire: “Era mai bine pentru ca presa nu scria despre crime si violuri (chiar daca ele existau), iar maidanezii nu circulau liberi pe strada (desi originea lor este una “proletara”). Era mai bine pentru ca nu existau o economie si o piata reala care sa ne arate cu-adevarat cum stam. Era mai bine pentru ca Ceausescu construia blocuri mizere si lipsite de confort (unele rezistente si bine executate, daca e sa fim corecti) si monumente megalomane si lipsite de scop. Era mai bine pentru ca “aia mici” isi ascultau cu sfintentie profesorii, profesori care erau in mare la fel de incompetenti. Sigur ca exista si merite ale industriei si sistemului comunist, dar ele sunt rar invocate in discutii. Nu pot sa-mi dau cu parerea despre cate oua puteai sa cumperi pe cartela, dar pot sa-mi dau cu parerea despre mediocritatea si nefunctionalitatea economiei din perioada.” Din statisticile instituţiilor de specialitate, cel mai mic număr de infracţiuni violente a fost în 2011, aşa încât argumentul nu prea ţine. Faptul că “a dat cu virgulă” e mai puţin relevant: sărăcie e în multe locuri din lume, dar nu se închide curentul, nu se limitează programul TV şi vecinii nu te toarnă atât… Read more »
[…] acum idee care e nivelul lor. Vad cum tineri care n-au trait comunismul, ajung sa il regrete din motive mai mult decat odioase. Si, mai grav, vad cum aceiasi oameni ajung in functii unde li se cere sa gandeasca pe termen lung, […]
[…] IMI era mai bine inainte – Despre nostalgii nocive si idei otravitoare. […]
[…] am nevoie de comunism in 2015 ca sa imi demonstreze lucruri pentru care inaintasii mei le-au demonstrat prin propria lupta. Nu […]
[…] şi acum 20 de ani, minus disperarea birocraţiei de la graniţă, frica de Iliescu şi fantoma comunismului. Pentru că unii n-au literalmente ce să facă aici. Încearcă să faci cercetare în […]
[…] facă. Polonezii au născocit şi jocuri pe tema asta. Nu ştiu cum se stătea la coadă pe vremea îndelung-împuşcatului (ştiu cât se stătea şi de ce, dar n-am participat activ la nicio coadă înainte de […]
Intre timp… http://www.vice.com/ro/read/viciile-ceausestilor-de-la-septica-la-pisat-pe-stridii-si-sex-114
[…] de antibiotic mai slab. Ambiguitatea asta, cuplată cu obsesia față de realizările științei comuniste (nici azi nu poți spune cu voce tare că Ana Aslan a fost mai degrabă director de marketing, […]
[…] retorica împotriva progresului este omniprezentă în spațiul online. Înainte era mai bine (nu, nu era), înainte oamenii trăiau sute de ani (nu, nu trăiau) și toate se întâmplă din cauza […]
[…] a fost clocit într-adevăr în comunism, ca multe alte poveri sociale pe care încă le cărăm. Într-o societate în care nu puteai să „fii”, tot ce-ți rămânea […]