Scurt ghid de intelegere a furtului

In noianul de lucruri care ii ia prin surprindere pe romani, se numara mai nou si furtul organizat…

Nu, nu furtul ala de copil frustrat care apuca hulpav cu ambele maini si isi cumpara instant o jucarie. Genul ala de hot e floarte la ureche chiar si pentru DNA. E hotul cu o psihologie facila, usor de prins si santajat. O prada usoara, atunci cand media sau UE are nevoie de titluri ”grele”. Din pacate insa, asa zisa ”mare hotie” nu e perceputa si constientizata dincolo de nivelul declarativ. Stim ca “se fura“, dar ne lipseste perspectiva asupra pagubelor. Nu de alta, dar nu vad altfel de ce ai accepta ca oameni care au furat cu salbaticie sa fie transformati in martiri.

In cazul oamenilor politic, nu furtul de bani este cel mai grav, ci mecanismele din spate. Pana la urma, orice moralist de bodega ar fura cu lacomie odata ajuns intr-o functie care sa-i permita asta. Cum spuneam, astia sunt hoti cu o psihologie usor de anticipat. Mult mai grav este insa furtul de incredere si prejudiciul de imagine care vine atasat. Sa nu mai vorbim despre furtul de şanse si, in cazul unora care au plantat panselute cu minerii, despre furtul de viitor.

Sa purcedem deci in a sublina cateva dintre tipurile de furt care ne trec pe sub nas, in timp ce noi suntem ocupati sa impartim politicienii in băsişti şi uselişti.

1.Furtul invizibil. Sunt sanse sa simti cand un ager cetatean iti strecoara mana in buzunar. E mai greu insa cand esti furat de un om angajat sa rezolve problema furturilor pe fata. Furtul invizibil inseamna disparitia unor lucruri esentiale unui grup oameni pentru a face loc unora necesare unuia singur. Parcarea din fata blocului tau care acum e magazin comercial. Parcul devenit mall. Oamenii care au autorizat asta sunt fara indoiala hoti, chiar daca banii au fost luati de la o terta sursa. Tie ti-au rapit confortul de dupa munca si plimbarile din weekend.

2.Furtul de timp. Esti Persoana Fizica Autorizata si pierzi lunar cate o zi intre munti de hartii? Birocratia excesiva si ineficienta inseamna furt, la fel si nepotismele care intretin fenomenul. Timpul e cam greu de cerut inapoi in instanta.

3.Furtul de credibilitate. Esti al doilea primar arestat dintr-un oras de 100 000 de suflete? Nu doar imaginea ta e in joc cand esti surprins circuland cu viteza spagii. Sunt cativa alegatori a caror imagine publica e reprezentata de tine. In cazuri mai grave, e vorba de imaginea unei intregi tari in fata unei comunitati mai mari. De-aia nu-i fain sa furi si sa vorbesti  zambind despre asta.  Aici simt nevoia sa imi fac fac mea culpa pentru indulgenta cu care am tratat un fost edil.

4.Furtul din buzunarul statului. Diferenta dintre un buzunar obisnuit si cel al Statului este ca statul nu are bani. Banii statului sunt banii tai, incredintati unei autoritati pentru a-ti asigura un set de drepturi si beneficii. Orice bani ajunsi la bugetul public care nu se intorc sub o forma sau alta la beneficiarii de drept sunt bani furati. Asta se intampla indiferent daca cel care-i iroseste o face in scop personal sau daca e incapabil sa-i gestioneze.

5.Handicapul social. Ai vrea sa te angajezi in sistemul public, dar toate posturile pentru care esti calificat sunt ocupate de rudele lui X? Vrei sa lucrezi pe carte de munca, dar impozitarea excesiva nu lasa firmele sa respire?  Ei bine, sistemul pilelor creeaza un handicap social si economic.  La fel o fac si licitatiile cu firme fantoma. Daca esti dezavantajat de sistemul pe care il sustii prin impozite, atunci ti-au fost furate niste drepturi.

6.Datoria odioasa. Intamplator, tipul asta de jecmaneala organizata este descrisa chiar sub acest nume in legislatia internationala. Datoria odioasa este datoria facuta de un regim in numele populatiei, dar nu si in interesul ei. Exista si un mecanism de a o anula, dar mai e pana sa avem genul ala de oameni politici.

7. Evaziunea ca hobby. Posturile de stiri au invaluit expresia ”evaziune fiscala” intr-o aura mistica. Pentru omul de rand, evaziunea pare genul ala de infractiune indepartata, nu genul de porcarioara pe care si ei o practica zilnic. E adevarat, munca la negru nu se impoziteaza, dar stiti ce nu se mai impoziteaza? Spagile si afacerile cu statul facute de oameni care legal nu au voie sa fie implicati in ele. Oricum, o spaga nu inseamna furt direct de la tine, ci din buzunarul ”statului” unde cotizezi si tu. Mai mult, o spaga va fi mereu furt de la cei care refuza sa o dea.

(Sursa: mimiandeunice.com)

8. Furtul de munca. Fiecare privatizare dubioasa fura dreptul la munca al catorva mii de oameni. La fel si licitatiile si negocierile cu investitori straini distruse de ambitiile vreunui principe local. Strans legat de punctul 5, furtul de ”munca” reprezinta distrugerea voita a unor potentiale locuri de munca si surse de venit pentru comunitate, in scopul de a crea noi surse de venit pentru un singur om.

9. Furtul de spatiul vital. Concesiunile sunt niste metode senzationale de a distruge ecosisteme si a rade kilometri de padure. La fel si plasarea unor cladiri de patrimoniu pe mainile unor putoi dornici de imbogatire instant. Exista locuri care nu sunt si nu ar trebui sa fie ale nimanui.

10. Furtul prin despagubiri. Dupa ce o firma fantoma s-a prefacut ca a asfaltat strada din cartierul tau, cineva trebuie sa ”ia bani de la buget” pentru a finaliza lucrarea. Si astfel, mainile ”statului” au intrat de doua ori in portofelul tau.

Va las sa continuati in voie lista. Despre furtul intelectual am mai vorbit, desi nu aici e locul discutiei (ar fi trebuit sa scriu un articol special numai despre baietii astia sau astia). Despre cei care fura, dar si “fac” n-as vrea sa mai amintesc. Nu cand avem primari bucuresteni care duc ajutoare in Sibiu si primari de oras portuar care isi traiesc adolescenta la 40 de ani. Da-i unui om un peste si va manca o zi. Invata-l sa fure si, in 4 ani, in locul lacului va fi un mall.

P.S: Ma bucur totusi ca avem un Minister al Marilor Proiecte, dar inca nu avem un Berlusconi prins si inchis pe merit.

26 Comments

  • Cred ca in loc de evaziunea ca hobby ar fi trebui sa scrii spaga ca hobby, pentru ca evaziunea fiscala reprezinta sustragerea prin orice mijloace, în întregime sau în parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de catre persoanele fizice si persoanele juridice române sau straine, dar sustragerea asta se datoreaza si faptului ca impozitele si taxele astea sunt prea mari si autoritatile centrale si locale confunda buzunarul persoanelor fi zice si juridice cu buzunarul lor, iar aceste sume sunt risipite si spaguite in enspemii de feluri.

  • Din punctul ăsta de vedere, nu furtul în sine e problema, cum ar fi zis Cheliuţă-Banciu, ci ceea ce stă în spatele furtişagului, nesimţirea.

    Un american stabilit în România punea întrebarea: care e handicapul României? Serviciile publice merg cât de cât (nimeni nu poate spune că dacă a căzut pe stradă nu vine SMURDul după el sau că nu ajunge la spital), infracţiunile violente sunt rare, mult mai rare ca în SUA sau ţările europene mari, consumatorii de droguri sunt puţini, nimeni nu poate spune că nu are ce mânca, până şi cerşetorul de la semafor tot face din cerşit 5 lei să îşi ia o şaorma de la chioşc. Şi atunci care e răul care ne stă agăţat de gleznă ca o ghiulea? (I-a răspuns un rromân verde: “În anii ’90 era jeg, erau gropi pe şosele, salarii de 3 parale chioare, fabrici energofage care se închideau, şi totuşi lumea era fericită, acum s-au asfaltat străzile, salariile sunt cât de cât suportabile, s-a mai curăţat jegul, şi totuşi lumea se plânge non stop.”)

    Cheliosul Banciu a zis cam aşa: da, alte ţări au infracţionalitate violentă, alţii au foamete, alţii au o epidemie a drogurilor, dar de astea ştii că te poţi feri. De hoţ, tâlhar sau Garcea corupt se poate fugi, de la droguri te poţi abţine, mâncarea se poate cultiva, cerşi, sau ciordi, în schimb de problema noastră de bază, nesimţirea (necivilizaţia), nu ai unde să fugi.

    Iovan a pus mâna pe puşcă şi a tras când a văzut hoţul în casă, dar niciun judecător de pe lumea asta nu o să te creadă dacă spui că ai tras după Dorel fiindcă “aruncă gunoaie pe geam, parchează pe spaţiul verde, pune mâna pe fund femeilor în lift, îşi şterge mucii pe pereţi, se pişă la colţul blocului şi poartă tricou roz”. Te bagă la puşcărie ca pe Breivik.

    Dilema în care suntem se datorează şi faptului că pentru nesimţire nu există leac – trebuie să “injectezi” civilizaţia în public, şi asta nu se poate face decât dacă ai o formă de “socialism”, mai mult sau mai puţin, care trebuie să fie acceptată de public. Adică dacă o guvernare “socialistă” e capabilă, cu acordul publicului, să renunţe la un obiectiv vizibil (un mall, o linie de metrou, un pasaj) şi să menţină o plasă de relaţii sociale pe care acel obiectiv ar afecta-o. Cum spunea primarul din Bogota, Enrique Peñalosa, “ca să facem ca străzile să fie civilizate, trebuie să meargă toată lumea, indiferent de avere, pe jos şi cu transportul public, altfel pe cel care e destul de avut să îşi permită maşină nu îl interesează, iar cel care e prea sărac ca să aibă maşină suportă fiindcă nu are ce face. În schimb dacă toţi merg cu transportul public şi pe jos, toţi au interes să protejeze ceea ce au”.

  • Romania Inedit: “Inteleg” cumva sustragerea in cazul persoanelor fizice care lucreaza pe salariul minim pe economie. Nu o inteleg in cazul celor care au opt vile si iau spaga pentru a iesi din casa.

    Nautilus: Pai in cazul asta, furtul e o consecinta a nesimtirii, insa nesimtirea romaneasca dateaza de cateva sute de ani, ar zice unii: http://books.google.ro/books/about/An_Account_of_the_Principalities_of_Wall.html?id=RogMAQAAMAAJ&redir_esc=y

    In cazul asta, ar fi mai bine sa incepem “de la radacina”, sau sa lovim in orice manifestare?

  • Nu ai cum sa nu iubesti tara asta

  • Krossfire, ce spui de faptul ca tanar fiind, nu ai nicio sansa in tara asta sa faci ceva ? Orice ai face sau ai stii sa faci, toti te considera sclavul lor pe 2 lei gauriti. ASTA E GENOCID UMAN IN TOATA REGULA, sa tii banii numai pt tine, tu, politician corupt, si sa razi toate locurile de munca prin ce faci, ca sa moara oamenii toti!

  • Cand legile sunt strambe ele nu trebuie respectate. Taxele au rolul lor, dar dupa un anumit nivel e vorba de furt. Cum ar fi un impozit de 60% pe munca. Sa poti face evaziune in cazul asta si sa nu faci arata ca sustii hotii de la putere.

    “Parcul devenit mall.” Daca parcul era, de drept, proprietatea cuiva, n-ai ce face. Asta e, uneori dreptul la proprietate ne afecteaza negativ.

    Ai uitat sa spui de furtul comis de votanti. Daca Statul nu are bani, si tot ce face face din banii nostri, cei care voteaza candidati ce propun mariri de pensii, ajutoare sociale, alocatii pentru copii etc sustin furtul. Cred ca asta e cea mai grava: ideea ca e OK ca altii sa-ti dea, iar daca nu-ti dau Statul ii poate obliga cu forta bocancului de militar/militian.

  • Deci asa este ! 🙂
    Zice codu’ penal : “Infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni.”
    Deci ăsta-i “corolarul” : furt calificat in forma continuata. Adica vin astia la putere – fura, vin ailalti la putere – fura, vin iar astia la putere si nu se astampara, nu se astampara nici ailalti cand le vine randul …

    Pe mine ma exaspereaza chestia cu “gaura neagra” – in compania X se fura pe ruptelea, se fac datorii cat incape si apoi, ca sa nu iasa cu scandal, “statul” acopera datoria, acopera “gaura neagra”. Asta cu “gaura neagra” ar fi “furtul astronomic” ? 🙂

  • @Logosfera.ro: e foarte adevărat, atâta vreme cât gândeşti strict economic. (Contraexemplu: timp de o viaţă întreagă plăteşti o contribuţie la asigurarea de sănătate. Când ajungi la spitalul de Stat, plăteşti şpaga doctorului, unele medicamente, bandaje, şpaga asistentei şi a infirmierei. Deci banii cu care ai contribuit la Stat nu te-au ajutat cu nimic, nu s-au investit, nu au creat salarii bune pentru doctori şi asistente, în practică ei au fost furaţi de Stat.)

    Dar Krossfire (admirator al Chinei 🙂 ) şi cu Enrique Peñalosa înţeleg că uneori trebuie să iei decizii aparent ilogice din punct de vedere economic, pentru a obţine efecte de natură socială care nu se produc altfel. (Exemplu, mai în glumă, mai în serios: dacă, la fel ca pe vremea Răposatului Ceaşcă, toate mărfurile ar fi raţionalizate, iar luxul ar fi de neatins, cei mai mulţi nu ar mai fura, nu fiindcă ar fi prinşi, ci fiindcă nu mai au ce face cu produsul furtişagului şi nu au pe ce-l cheltui 😛 )

    Altfel, cum am mai spus, trăieşti câteva decenii “ca un capitalist cu burta plină plimbată în BMW” şi după aceea vezi că nu mai ai pensie fiindcă a crăpat sistemul asigurărilor sociale, spitalul de Stat s-a desfiinţat fiindcă nu mai erau nici pacienţi şi nici bani la bugetul CNAS, şi trenul nu mai vine fiindcă a dat CFR faliment din lipsă de pasageri.

  • “Daca parcul era, de drept, proprietatea cuiva, n-ai ce face”
    daca dai spaga. Legal nu prea ai voie sa tai copaci, iar schimbarea unui parc in mall e oarecum ilegala.
    Daaaar….

  • asta cu era proprietatea cuiva la noi e cea mai tare….s-au gasit asa de multi propietari dupa legea retrocedarilor ca nu iti vine sa crezi…eu stiu un caz in care un bloc de pe calea victoriei era cerut de o doamna care avea vreo 100 de ani…nu de nepoti sau stranepoti, dar la noi tine orice asa ca de ce sa nu incercam?!

  • Intors dintr-o scurta iesire din tara (prea scurta). O sa incerc sa ma bag in discutie 😛

    oNair: Cred ca ai, dar as zice ca nu prea are sens. Fie ca o iubesti, fie ca nu, tara e tot acolo. Tu poti alege sa pleci, dar…

    Logosfera.ro: Da, uite o propunere buna. Am vrut sa scriu despre dependentii de ajutoare sociale si despre “votul ultra egoist”, dar trebuie lucrat putin la problema. Oricum, nu stiu daca “sa nu dai” e o metoda mai buna de lupta decat sa-i “dai jos”.

  • Glass and Iron: Furt astronomic suna bine 🙂

    Nautilus: In cazul Romaniei, viziunea libertariano-anarhica devine tot mai fezabila. Evident, nu in sensul ala pe care-l viseaza absolventii de stiinte politice.

    Animal00: Exact, exista intotdeauna un “dar…” si un pret pentru el.

    Monica: Pe mine nu ma deranjeaza retrocedarile (majoritatea, cel putin), ci modul in care o groaza de indivizi au preluat proprietati valoroase si le-au adus la zero prin neglijenta. Statul roman nu a fost capabil sau nu a avut interesul sa-i forteze sa restaureze si sa nu vand “lotul” pe nimic ulterior.

  • Dacă ai fi crezut cu adevărat în viziunea libertariano-anarhică, era mai greu să fii admirator al Chinei, deşi se pare că şi la ei “ordinea dictată de Stat” e numai de suprafaţă…

    În România, ideologia dominantă în haosul anilor 1990-2004 printre urbani şi tinerii mai şcoliţi era mai ciudată: (co)mu(n)ismul oficial dispăruse, capitalism nu era, naţionalismul exista numai când te ameninţa cineva (ungurul pe român sau albanezul kosovar pe sârb), şefimea crescută în (co)mu(n)ism era formată din politruci de 3 parale, puterea Statului nu te ajuta cu nimic, aşa încât fiecare ar fi vrut să facă ceva pentru el însuşi, în limita posibilităţilor, fiindcă dacă nu te ajuţi singur, nu te ajută nimeni. (De asta erau atât de populari autorii care ieşeau în afara tiparelor, de la Coelho la NLPişti şi de la Chris Simion la Norman Spinrad.)

    Genul ăsta de ideologie, care spune că totul e permis cât timp te ajută să trăieşti mai bine, împotriva unor şefi de rahat, am numit-o eu cu câteva luni în urmă “Sven-Hassel-ianism” 😀

  • Ahh, nu cred in viziunea libertariano-anarhica, ci cred pur si simplu ca statul romanesc poate intra pe lista de “failed states” in ritmul actual de dezvoltare. In sensul asta o spuneam (un fel “roll your own” fortat).

  • Mai si mai putin strigatul furt “socialist”. Ala pe care il vede “liberalul din clasa de mijloc”. Asta cand se da mai mult de la stat, la categoriile sociale mai de jos comparat cu cele care produc mai mult(desi in cazul Romaniei este mai mult ce se ia de ultima categorie decat ce se da la prima – exemplul perfect: zvonul care umbla despre impozitarea in plus a salariilor peste 1000 euro).

    La dracu, doar ce am citit ce am scris mai sus si sunt la fel de multe platitudini ca intr-un articol de pe Realitatea. :))

    Also, punctul 3: I can relate to that. In perioada cand era primarul Craiovei in puscarie, toata lumea care vroia sa faca smalltalk numai de asta se lega.

    @Nautilus:
    “Sven-Hassel-ianism”? Poti sa explici? Ca poate eu inteleg cu totul altceva din carti decat altii.

    PS: ca sa imi completez profilul de pseudo-nationalist, pseudo-intelectual, xenofob si usor fascist am cumparat in sfarsit toata colectia de la Sven Hassel. :))

  • Bine, in Valcea deja devine o moda asta cu primarii arestati 😛

  • @ratonbox: adică la fel ca personajele lui Sven Hassel, noi vedeam că situaţia era de rahat (până în 2004, să ai 100 USD în buzunar era o avere), că şefii de la Adrian Născase până la ultimul directoraş erau nişte dobitoci pompoşi, tari în gură, proşti la treabă şi răi de otrăveau aerul în jurul lor (ca nişte parodii ale unor ofiţeraşi prusaci), că infrastructura (şosea, tren, metrou, spital, şcoală) arăta ca pe Frontul de Est.

    Aşa încât fiecare punea mâna pe şurubelniţă, tastatură, cheie, cablu, plicul cu bani şi făcea cele necesare ca să meargă treaba, fie că era legal şi moral, fie că nu. Cam aşa cum făcea un oarecare Obergefreiter Joseph Porta 😀

    Acolo unde Romtelecom şi Connex încercau să te jumulească, îţi băgai ceva în ei şi te legai la reţeaua de cartier cu cablu întins peste bloc, acolo unde vedeai că lumea nu îşi permite vodcă, le-o vindeai “pe caiet”, acolo unde dădea o firmă de Stat faliment te înfiinţai să cumperi utilaje pe bani de cornuri, acolo unde vedeai că maşina nu merge cum trebuie o modificai şi unde doctorul te trata cu curul ştiai că trebuie plasat plicul.

    (Asta mergea cât timp diferenţele între diverse categorii sociale nu erau foarte mari, iar avantajul de a face mici afaceri era trecerea de la Dacie la BMW Ursuleţ.)

  • BMW Ursulet…numai la tine si la o colega am mai auzit expresia in ultimii 10 ani 😛

  • Unde ai trait in ultimii zece ani ?! Toti le zic Ursulet, Pisicuta, etc

  • Nu-mi plac masinile germane, atata tot (am avut o scurta indragostire de BMW intr-o recenta vizita la Munchen, dar tot nu-i primul pe lista mea :P).

    Cu mici exceptii (o anumita echipare de BMW X1, Mercedes Clasa A) as prefera mai degraba cateva modele asiatice. La nivel de “vechituri”, ursuletii si pisicutele nu sunt nici macar intr-un top 500. As reconditiona oricand (si mai nou am si cu cine) un muscle car american, dar intr-o “pisicuta” n-as concepe sa bag mai mult de cateva mii de euro. In cazul meu, nu-i vorba de motorizare (pe care nu o contest, mai ales la cat s-au chinuit oamenii din BMW Welt & Museum sa-mi arate ce si cum), ci de estetica si perceptie.

  • Din punctul de vedere al ursarului cu BMW Ursuleţ, “câteva modele asiatice” ar trebui să însemne: 300ZX, Skyline R32, R33, R34, Supra, Civic Type R, S2000 😛 😀

    “Lista modelelor asiatice” ar vrea să fie un exemplu pentru care nu te poţi aştepta de la autorităţi la vreo măsură radicală (ca reformele lui Peñalosa) împotriva nesimţirii: autorităţile au legi, regulamente, obiective precise, şi vor ceva la fel de precis, spre exemplu impozite. Sau alte sume de bani asociate impozitului, cum ar fi amenzile.

    Impozitul la S2000 e 180 RON, la Ursuleţ cu motorul de 2.5 e 900 RON, la Skyline R32 e aproape 950 RON, iar la Supra e 2160 RON. Socoteşte şi că la fiecare litru de carburant se percep 24% TVA şi o acciză mărişoară, la fiecare piesă de schimb alţi 24% TVA, iar TVA şi taxe ecologice la anvelope şi tot aşa. Iar cum niciuna dintre ele nu a fost cumpărată ca să meargă de acasă până la supermarket, amenzile pentru viteză se mai varsă şi ele tot la buget.

    Asta înseamnă că niciun şef politic al unei ţări relativ normale, de la Beijing la Los Angeles şi de la Sankt Petersburg la Pretoria nu va spune că se interzice traficul auto, că nu se mai construieşte niciun pasaj şi nicio autostradă, că maşina e de porc şi că adevăraţii bogaţi sunt cei care merg cu metroul (nişte bloggări spun asta, dar ei nu sunt politicieni şi o spun până când se urcă ei înşişi la volan).

    Vrând-nevrând, orice partid care stă la butoanele puterii tot va face pasaje fiindcă lumea vrea şi poate să meargă cu maşina, va face malluri fiindcă lumea vrea şi poate să mănânce şi să se îmbrace. Singrul lucru pe care i-l pot impune alegătorii şi presa este să exploateze raţional proprietăţile şi resursele, adică să îşi modereze nesimţirea.

  • M-ai atins cu Skyline-ul si Civic-ul 😛

  • Rromanica noastra are nevoie de un buton Reset. Furtul sub toate formele lui s-a intiparit foarte adanc in noi, ca popor. In comunism se fura, dar acum se fura legal.
    Cu parere de rau spun ca smecheria si nesimtirea ne caracterizeaza.

  • Din câte vedem, un turcaleţ simpatic pe nume Erdogan (care prin aplecarea către Islam, religia în care te rogi cu curu-n sus, seamănă suspect de bine cu Berbecali al nostru) a învăţat să fure atât de bine încât a venit cu poliţişti înarmaţi să taie un parc şi să ridice în loc un mall.

    Numai că turcii lui n-au uitat că sunt urmaşii lui Mehmed el Fatih, şi încearcă să i-o dea în singurul limbaj pe care hoţii îl înţeleg, adică limbajul pumnului 😛

  • @ratonbox: e foarte adevărat că într-un stat construit artificial ca Republica Turcia nu se poate să “manifestezi democratic” fără “un mic ajutor” de la kemalişti.

    Dar, cu “micul ajutor” sau fără el, când ai de ales între “democratu’ care dă cu buldozeru'” şi “anti-democraţii care sunt cât de cât corecţi”, ar trebui să ţinem minte lecţia Iranului. Şi acolo Şahul era un tiran, iar adversarii săi nişte democraţi şi populari, dar parcă nu îţi vine să trăieşti sub democraţii şi popularii de genul ăsta, mai ales când le place să se joace prea mult cu pietrele şi spânzuratul de macara.

    Iranul şi Afganistanul nu au fost mereu ca azi.

3 Pingbacks

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

krossfire
  • krossfire
  • Un simplu haiduc al cuvintelor.