Ca mare fan al metodei științifice și demolator amator de mituri am tot primit în ultima vreme întrebarea: de ce nu ești mai vehement față de conspiraționiști? Ei bine, problema e că, deși nu le agreez părerile, mulți dintre ei nici nu mă deranjează atât de tare.

Stai, ce-ai zis? Nu te deranjează oamenii care nu cred în severitatea Covid-19? Da, nu mă deranjează cu o singură condiție: să-mi respecte spațiul și câteva reguli de bun simț. Și, deși n-ați crede, majoritatea chiar o fac!

Conspirațiile sunt, din păcate, un fenomen mai complex decât o arată media. Altfel n-ar fi reușit să penetreze toate straturile sociale și să existe în paralel cu toate formele de guvernământ. Mulți lideri de opinie și multe instituții, inclusiv cele europene, tratează problema ca pe o consecință a fake news și a lipsei de informare. Sigur, cele două sunt factori agravanți, dar sunt departe de a fi cauze.

Oamenii atrași de genul ăsta de discursuri au câteva predispoziții psihologice bine documentate. Sunt de multe ori într-o stare de izolare sau însingurare, au nevoie să se simtă speciali și să le fie validate ideile și, mai ales, suferă de o reală neîncredere în autorități și abilitățile lor de a-i proteja. Vi se pare familiar? Cred și eu, pentru că așa s-a simțit 80% din populație în perioada pandemiei, când și-au văzut joburile, cercurile sociale și imaginea de sine afectate, în timp ce băieții puși să le păzească erau în plină campanie electorală.

Problema este cu siguranță mai complexă, dar, dacă insiști doar pe problemele de mai sus, începe să ți se pară plauzibil faptul că niște oameni care cred că Donald Trump e salvatorul universului au năvălit în Capitoliu. Credeți că în viața de zi cu zi oamenii ăia lucrau confortabil de-acasă, susținuți de familii fericite și prieteni care le spuneau că „mai e puțin și trece”? Aș zice că nu.

Sigur, nu vreau să fac apologia prostiei și să găsesc scuze unor indivizi deliranți (mai ales că România are câteva exemple deosebite). Am eliminat și eu câțiva oameni din listă, tocmai pentru că nevoia aia de a se simți speciali îi împinsese în extremă. Totuși, nu cred că actualul eșec de a ține în loc pandemia ține doar de conspiraționiști (nici măcar de cei extremiști, precum olandezii care s-au apucat să atace centrele de vaccinare). E poate un eșec al nostru, ca societate, iar mulți dintre cei reticenți la explicații oficiale și știință sunt mai degrabă victime decât călăi.

De-asta spuneam mai sus că mulți dintre cei care cred că Bill Gates și 5G-ul o să distrugă planeta poartă totuși mască. Nu pentru că ar crede în ea, ci pentru că li s-a cerut și parcă n-ar vrea să-și alieneze prietenii non-conspiraționiști. Sigur, nu țin rezerve și nici nu dezinfectează totul cu orele, ca subsemnatul (și ca mulți cititori, aș bănui), dar poate că nici nu trebuie. Pentru confortul meu și al altora, e suficient să-și pună o bucată de pânză pe față când se apropie.

(Sursa Imaginii)

Dar mai sunt și ceilalți. Ăia care nu poartă mască, dar nu din convingere că virusul nu e real, ci pentru că nu le pasă. Și, mai ales, pentru că n-ar vrea să facă în veci ceva pentru cei de lângă ei. Sunt băieții și fetele care au interiorizat atât de bine „să moară și capra vecinului”, încât ar prefera să fie scoși cu poliția din magazin, decât să nu-ți invadeze spațiul intim.

Nu, la ei nu ține de conspirație încăpățânarea de a purta mască sau de a păstra distanța. Sigur, mulți o vor justifica prin argumente de gen „mie nu-mi pune Guvernul botniță” sau „mi se îngrădește libertatea”, dar ăstea nu sunt conspirații. E doar egoism. Nu de alta, dar dacă ar fi să judecăm așa, Guvernul nu-ți pune doar ție „botniță”, ci tuturor – turmei ăleia de a cărei imunitate nu-ți pasă. Ce te deranjează pe tine este că ești rugat să faci ceva pentru cei de lângă tine și, mai ales, pentru cei cu mai puține posibilități.

Nu de nebunii care cred că virusul e creat de Merkel trebuie să te ferești. Ăia oricum stau izolați în casă și postează pe Internet sau participă la mitinguri unde sunt doar ei invitați. Când intră în magazine în general își pun mască, pentru că nu vor scandal. Nici bătrânii păcăliți de vreun „înalt prelat” să vină la slujbă nu sunt dușmanii tăi. Tu oricum tu n-ai fi călcat în veci acolo. Nu, nu de ei trebuie să vă fie frică.

De băieții care merg cu masca sub nas pentru că „nu pot să respire” trebuie să vă temeți. De ăia care-și inventează scutiri medicale pentru a intra forțat la metrou. De umoriști spălați pe creier care se smiorcăie că „doar barurile lor” sunt afectate și de lăutari de mâna a doua care miorlăie că nu mai au concerte. De ăia trebuie să vă fie frică!

La fel și de oamenii care, când bătrânii mureau pe capete, strigau că e doar „selecție naturală”. Că da, cam asta merită părinții și bunicii noștri după o viață de luptă, este? La fel și de ăia care cred în virus, dar nu le pasă, pentru că sunt tineri și relativ sănătoși – așa că umplu barurile și petrecerile private și apoi contestă amenzile primite (oricum prea blânde). Tot frică trebuie să vă fie și de cei care au făcut tot posibilul să încalce (hai cu Episcopia Tomisului) sau chiar anuleze regulile (suntem bine, CCR?), doar din egoismul de a nu pierde bani sau imagine. Că na, doar despre ei era vorba, nu și despre micii proprietari din HoReCa și alții care au căutat intens soluții.

Și știți care mai e problema cu oamenii ăștia? Conspiraționiștii autentici n-o să se înghesuie să facă vaccinul înaintea ta, pentru că literalmente nu-l vor. Bine, asta și faptul că oricum e posibil să nu ajungă vaccinul la ei. Dar fiți pe pace: oportuniștii de mai sus deja l-au făcut sau sunt pe listă, deși acum o lună îți spuneau cu aplomb că e prea mare vânzoleala pentru un virus banal. Tot ei au golit și stocurile de Plaquenil, vitale bolnavilor de Lupus, și acum devalizează farmaciile veterinare pentru Ivermectină. Pentru că nu le pasă dacă te îmbolnăvesc pe tine, dar parcă ar vrea să știe că nu se îmbolnăvesc ei!

N-am scris rândurile ăstea pentru că m-ar fi cuprins justiția socială și nici pentru că am dubii cu privire la cum trebuie tratată boala. Sunt deja pe listele pentru vaccin, dat fiind trecutul meu medical și am promovat cât și când s-a putut rațiunea. Nici autoritățile n-aș vrea să le apăr, cum mă întreba cineva într-un alt articol, mai ales că actualul Minister al Sănătății are urgentă nevoie de niște cursuri de comunicare.

Nu, le-am scris dintr-o oarecare disperare. Pentru că educația, empatia și o viitoare întoarcere la viața socială pot și vor vindeca pe mulți de scenarită și conspirații. Dar de lipsă de respect, egoism și nesimțire nu știu să fi scăpat vreodată cineva…

P.S: Apropo de abuzuri ale guvernelor, Polonia trece printr-unul chiar acum și n-am auzit pe cineva să vorbescă despre el în media tradițională. Imaginea din titlu a fost luată de aici.