It’s the society, man…

Those damn hippies ! cum bine zicea Cartman intr-un celebru episod din South Park. Imi e foarte greu sa inteleg de un au aparut in ultima vreme atatia hipioti.

Nu e vorba despre banalii idioti ce populeaza Internetul ci de o specie noua care infecteaza atat spatiul online cat si cel offline.  Cei mai in varsta si mai trecuti prin viata o sa spuna : Fiecare generatie are hipotii ei. Singura problema ca hipiotii moderni se manifesta mult mai agresiv decat originalii din anii 60′ , se cred mult mai inteligenti decat anarho-punkerii anilor 70′ si mai nihilisti decat promotorii curentului goth din anii 80′.

Nu, nu vorbesc despre emo, ar fi prea facil. Curentul asta, departe de a fi inteles muzical a fost adoptat ca o simpla metoda de protest si foarte probabil ca va disparea in mai putin de doi ani din moment ce media a incetat sa-i mai dea atentie si sa-l propulseze la stirile de la ora 17.00.

Hipiotul modern nu este usor de recunoscut. Pe langa pustii imbracati ca in noaptea de sabat pentru a fi diferiti (desi creierasele lor mici formeaza o masa compacta) , multi fiind potentiali hipioti moderni , majoritatea cazurilor sociale despre care vorbim intra foarte bine in peisaj si ce este mai grav este ca reusesc sa recruteze alti pusti si sa-i innece in marea lor de pasivitate.

Probabil aveti cu totii in grupul de apropiati un personaj care va da non-stop lectii ? Unul care injura doar ca sa fie interesant ? Unul care va critica ca nu sunteti toleranti cand v-ati ratoit la vreun hot de buzunare pripasit prin preajma voastra ? Unul care sustine ca banii nu conteaza si ca mai bine cu un salariu micut decat sclav al marilor companii ? Daca raspunsul la intrebarile anterioare este DA, ei bine ati gasit un hipiot modern.


(Poza este luata de pe Environmental Talk)

Exista destui tineri atrasi in starea asta de aroganta-agresivitate care-i face sa se creada peste ceilalti. Ii gasim mai peste tot iar numerele lor cresc. Hipiotul modern simte ca lumea e prea stramta pentru creierul lui fenomenal si isi revarsa frustrarile criticand si laudandu-se.

Pe langa capacitatea de a da lectii intr-un mod brutal si lipsit de baza reala, una din trasaturile lor de baza este ca nu fac niciodata mai nimic : Daca un job sau o colaborare isi pot lua, pentru a-si sustine ideile nu vor misca un deget. Vor vorbi despre idealurile Partidului Ecologist European si despre cum taranii prosti nu-l inteleg dar cand va veni vorba de a merge la o ecologizare va da bir cu fugitii. Vor explica de ce anarhia este o solutie desi intelegerea lor politica se rezuma la ”Politicienii sunt curve”. Tineti minte  : Nu trebuie sa tragi trei linii pe zi ca sa fii hipiot (desi in cazul de fata multi fac asta pentru a ne arata noua, sclavii sistemului, cat de liberi sunt ei)

Incercand mereu sa para interesant si sa iasa cumva in evidenta (fie printr-un stil critic pseudointelectual, fie bruscandu-si audienta) hipiotul modern se apropie mult de definitia de  ”slacker”. Este omuletul care sta cu fundul in balta si arunca cu namol in toti care trec pe langa explicandu-le de ce el este destept si in afara sistemului pe cand ei sunt prosti si slugarnici. Nu intra in tipul tolerantului sau al ultra democratului pentru ca nu militeaza pentru toleranta decat atunci cand crede de cuvinta (e genul ala de om care va spune : tiganii sunt de treaba dar poponarii trebuie toti impuscati) , nu este anarhist pentru ca vrea dictatura, nu este intelectual pentru ca n-are cultura.

Este un nenorocit de hipiot ajuns la o suficienta care nu-i mai permite sa avanseze intelectual. Crede ca a ajuns la nivelul la care poate da lectii pentru ca nu mai are ce invata. Revin la Cartman si transmit : Die Hippies ! Die !

P.S : Articolul nu este tintit catre cineva anume desi in ultima luna am dat peste cateva personaje foarte interesante care se apropie foarte mult de acest prototip. Ma speriasem cu cateva luni in urma intalnind tineri extrem de toleranti. Desi le-am intrepretat uneori atitudinea ca fiind frica, oamenii foarte toleranti sunt mai mult decat ok in conditiile in care-si pot stabili niste prioritati. Hipiotii in schimb…

P.S 2 : Imi exprim pe calea unei a doua adaugari la post regretul pentru iesirea temporara a lui Radu Gongiar (Mutuo Fulcimur) din blogosfera.

44 COMMENTS

  • Back from Spain !

    Tare articol omule, pot sa-l arat cuiva cu riscul de a spama putin cu niste comentarii dupa ce se enerveaza ?

  • Sure dude.

  • societatea pe naibii. e aroganta in stare pura. ciudat insa ca pe mine nu ma deranjeaza asa mult genul asta de oameni. am altii mai enervanti.

    si schimba acolo, “poponarii sunt de treaba dar tiganii trebuie toti impuscati”, ca hipiotii astia moderni sunt trisexuali

  • Good one. Chestia e ca majoritatea fac parada de heterosexualitatea lor.

  • Oh, da! Ca bine zici. Am crezut ca mi se pare numai mie, dar bag de seama ca e vreun fenomen ceva…

  • Pana mea, daca n-ar debita aberatii intr-un limbaj agresiv i-as ignora.

  • E greu sa-i numesti hipioti, fiindca multe din ideile hippiilor (drugs, green,anti-sistem) au intrat in mainstream. Eu m-as gandi la ei altfel: ceea ce metrosexualii sunt pentru fashion/stil, astia de care vorbesti tu sunt pentru intelighentie. Ceva pe-acolo.

    A, si sa nu uit: Anarhismul e o solutie, iar politicenii sunt curve, man, toti vanduti sistemului, duuude! pass the joint, dude! 😀
    G.

  • Nu ma gandeam la tine man, stay chill 🙂

    Si da, e intr-adevar mai potrivita comparatia.

  • Nice done, că altceva nu cred că am ce să spun.

  • Thanks 😉

  • Bravo! Ăsta e genul de articole pentru care ţi-ai făcut un renume:)

    Două obiecţii am: hippiotul ăsta vrea anarhie (sau o hiperlibertate) şi nu are nimic cu homosexualii. Uneori, mai e şi europenist.

    Bravo încă o dată:)

  • Aoleu, acum toti se incadreaza in categoria hippie. Damn, nu asta intentionam 😛

    Thanks man

  • beleaua e cand hipioti d-astia extremi se aduna in grup. si cum grupul da putere simt nevoia sa se exteriorizeze. bineinteles pe ceilalti din jur. un articol elocvent despre intamplari cu astfel de exemplare gasesti la mine pe blog (desi mi-as fi dorit sa nu existe).

  • Sincer, nu am mare treaba cu ei. Ei au treaba lor, eu am treaba mea. Asta pana cand se baga in seama cu mine. Nu le suport stilul de a vorbi. De la “yo man” pana la injuraturile lor constante.

    De aceea discutiile mele cu asemenea persoane sunt foarte scurte.

  • “pseudointelectual”, asta e cuvantul care ii caracterizeaza, cum bine ai spus… ii las sa vorbeasca si sa creada ca, in ciuda noului tricou “Che” il poarta, nu mi-am dat seama ca pana mai ieri ascultau manele.

  • Cel mai bine a spus-o utilizatorul din inaintea mea, “Drace” (misto nume :P). Pseudointelectual. Inteleg ca nu te refereai la adevaratii hipioti, cei pasnici si non-conformisti, ci la alta categorie de oameni, insa folosind termenul probabil ai produs un pic de confuzie (la fel cum era si eu sa cred cand am inceput sa citesc articolul). Noroc ca imi place sa vad ce are lumea de zis pana la capat si am inteles in final care era ideea. Oricum foarte bun blog-ul, imi place 😉
    Toate cele bune!

  • Hippiotii traiesc pe alta lume. Din nefericire, ei sunt o minoritate. In realitate, majoritatea populatiei sufera de cel putin o piesa stricata in mecanismul pictarii worldview-ului.

    Doar uitati-va pe ultimele sondaje sa vedeti cati oameni accepta evolutia speciilor, cati cred in vrajitorie, astrologie, etc.

  • Genul asta de om, cel care a ajuns la limita competentei, exista de cand lumea, dar niciodata nu m-am gandit sa-l asociez cu
    ideologia hippie. Sau cel putin cu ideea mea de hippie.

    Bine, in principiu vorbesc de limita competentei profesionale, ca om nu vad cum ai putea vrodata sa pui stop dezvoltarii tale, e
    absurd si tradeaza decat ignoranta.

  • Hm, nu is sigur daca e chiar cum spui tu. Ai facut putin cam generala oala, intr foarte multi aici, dar e buna ideea de hipie, nu am privit-o asa pana acum.

  • Incercam doar sa dau o oarecare viziune fenomenului 😛

  • Da, am luat contact si eu cu oameni de astia, care-mi explicau mie cat de puri si virgini sunt ei si de cat de mult urasc casele de discuri, pentru ca ele sunt sursa raului in lume, etc etc.
    N-am putut sa fac altceva decat sa rad 🙂
    Imi place muzica “hippie” si uneori si rezonez cu atitudinea unora, dar starea asta de ratat al societatii si “college drop-out” imi face greata.

  • Adica solo-urile de chitara foarte lungi ?

  • da, The Dead fiind una din trupele mele preferate, dar muzica aceea avea ceva ce te facea sa te desparti de cotidian, avea ceva unic ce nu cred ca se va mai putea repeta. De aia nu sunt de acord cu acesti neo-hippies, “rostul” acestei miscari s-a cam terminat la inceputul aniilor ’70.

  • Aia erau si muzicieni 😛

  • mie mi-e frica de societatea in care traiesc.Si vorbesc foarte serios…peste noapte apar tot felul de dubiosi care nu stiu ce sa mai inventeze ca sa iasa in evidenta.Asa a aparut si curentul emo si curentul de care vorbesti tu mai sus.Daca oamenii astia ar avea habar ce inseamna, cu adevarat, sa fii hippie cred ca si-ar da cu pumnii in cap si s-ar transforma in manelisti sau emoizi:))

  • Nici hipiotii originali nu erau mai nimic. Au facut scandal jumatate de deceniu pentru ca apoi sa infiinteze companii multinationale.

  • sa spunem doar ca s-au adaptat societatii…

  • informezi lumea foarte negativ despre aceasta populatie…hippiotii nu fac rau nimenui …apara natura.. si nu au dea face cu nimeni …nu mai invteaza articole dupa capu tau …ca fumeaza.. se drogheaza .. e treaba lor sanatatea lor .

  • Dar baiatul ala are scula domnule , asa ca nu e de mirare ca rascoleste pitipoancele !

  • Acum depinde 😛

  • Arata ca unul care fumeaza obligatoriu iarba !

  • Pas mal ce récit, je ne m’attendais pas à ça, merci, et bravo pour ce site. Je pense que j’y reviendrai.

  • Interesant articolul, de altfel si alte cateva de pe blog 🙂

    Am cateva observatii pe tema asta, cam tarziu, dar deh’ – mai bine decat niciodata. Incerc sa fiu scurt, sa ma reapuc de lucru (incerc sa fac pauzele scurte si nu chiar foarte dese 😉

    In primul rand mi se pare extrem de dificil sa faci categorii de oameni. Treaba asta se regaseste prin multe articole, bloguri, ziare si in general in discursul public tot timpul unii ii ironizeaza sau ii clasifica pe altii.

    De exemplu poti critica corporatistii care nu au viata si interes social si fug doar dupa proverbialul morcov la fel cum poti critica hipiotii ca nu contribuie la dezvoltarea economica.
    Pot fi criticate pitipoancele/cocalarii dar si “hipsterii”, manelistii dar si elitistii, ultra-religiosii dar si (ultra-)ateii (sic!).

    Pe de alta parte e greu de zis intotdeauna cine in ce categorie intra. Ai precizat cateva trasaturi pentru hipioti… intrebarea e cate din ele trebuie sa le aiba un om ca sa intre in categorie. Oricare? Toate? Minim 3?

    Pe de alta parte oamenii pot intra in mai multe categorii (in unele cazuri, evident) sau pot avea trasaturi din diverse categorii – cu ei ce facem?

    Mi se pare mai util si mai “fair” daca vrei, sa discutam de actiunile oamenilor, de elementele concrete de personalitate sau comportament care aduc prejudicii (sa zicem) celorlati… de exemplu ipocrizie, incultura, lipsa eticii.

    Discutand principial ai mai multa flexibilitate si pertinenta decat inchizand oamenii in cutiute, dupa cum ti se pare tie ca s-ar potrivi 🙂

  • Catalogarile de oameni ne vin inca din parapsihologia timpurie si toate au ceva in comun: sunt niste tampenii, dar niste tampenii care scot in evidenta cateva metehne. Diferenta e ca pe blog mi le pot asuma ca tampenii simpatice 🙂

    In general merg pe abordarea generalista si principala, dar catalogarile au farmecul lor pe un blog (tocmai pentru ca-i un blog).

    Altfel, cu corporatistii n-am asa o mare problema:
    https://www.krossfire.ro/corporatistii/

    ^ Sunt poate singurul din blogosfera care le ia partea.

  • He he, ții partea corporatiștilor, la fel cum eu țin partea hippy-oților, pentru că ne identificăm probabil cu „ceva” din categoria respectivă, fie ea și făcută „la nivel de blog”.

    Da, eu sunt unul dintre ăia care „care sustine ca banii nu conteaza si ca mai bine cu un salariu micut decat sclav al marilor companii”.
    Povestea prin care am ajuns la ipoteza asta e destul de lungă și întortocheată și traversează ONG-uri, literatură, firme proprii și ale altora, filme, planuri de carieră făcute ca la carte cu obiective SMART sprijinite de trainguri, workshopuri ș.a.m.d.

    Pe de altă parte, nu-mi pot acoperi un sentiment de dispreț față de (anumite) corporații gen McDonalds, Starbucks, Microsoft (ș.a) a căror existență a adus o serie de beneficii, dar a și creat o serie de probleme – de exemplu industria fast food este unul din motivele procesarii alimentare industriale care a scăzut continuu calitatea produselor și a creat o serie de conglomerate globale ce pot impune politici de preț, subminează economia unor țări mai puțin dezvoltate ce nu pot concura pe aceași piață și distrug orice model de business diferit. Exemplul poate fi extins și sunt și altele, dar deja deviez…

    În fine, respect realizările de carieră cu două condiții – să fie o corporație cu „față umană” (vezi CSR, condiții de lucru, stil de management etc) iar oamenii care etalează realizările respective să fie mai mult decât jobul și mașina lor (ca să-mi permit o referință la Palahniuk).

    Ca să închiei în pur stil boem, nu m-aș grăbi să „evaluez” oamenii DOAR prin prisma realizărilor lor economico-financiare în primul rând pentru că asta ar nega valoarea scriitorilor, filozofilor, artiștilor, „categorii” uneori similare hipioților, pentru care pe undeva am o profundă admirație (e ceva legat de procesul de creație care mă fascinează).

    Cheers!

  • Si totusi, realizezi ca angajatii McDonalds, fie si oameni de marketing sau din managementul superior, nu se considera ”corporatisti”? Mai nou, corporatistii sunt asociati cu domeniul financiar, lasand adevaratele corporatii ‘sa scape bazma curata’ din tirada de injurii generale.

    Cred ca m-am aplecat si asupra valorilor artistice in trecut si a faptului ca valoarea artistica are nevoie de cateva confirmari (inclusiv de cele financiare in anumite domenii):

    Acum ce sa spun, eu fiind copywriter (lucrand intr-un ‘departament de creatie’ deci) pentru o multinationala (fiind deci si corporatist) cu destule proiecte auxiliare pe partea de ‘artistic’ ar trebui sa ma simt cumva prins intre lumi…totusi, vad ca se pupa 😛

    https://www.krossfire.ro/sub-semnul-capodoperei/ – Scuze, dar iar raspund cu un link

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

krossfire

Un simplu haiduc al cuvintelor.

Related Posts