Sub semnul capodoperei

Postul asta se vrea o ”opera artistica de o valoare exceptionala”, sau in romana vulgara, se vrea o capodopera. Pur si simplu m-am trezit in dimineata asta si am spus clar : Trebuie sa creez o capodopera, asta-i scopul meu de-acum inainte.

Va suna cunoscut? Nu? Atunci aruncati mai bine un ochi la ce se intampla in cinematografia, literatura, muzica si in general in ceea ce numim arta in Romania de vreo 20 de ani. Frustrati de restrictiile  si tiparele comuniste care ,intre noi fie vorba, in repetate randuri au produs valoare perena (mediul opresiv o face in general), artistii romani alearga nesatui pe drumul implinirii personale neglijand un aspect important : publicul.

Capodoperomania care caracterizeaza filmul si literatura romaneasca se vede in dezinteresul total al publicului pentru productia romaneasca in contrast cu parerile exaltate ale criticilor. Am fost in cateva randuri luat la rost pe tema : De ce lauzi ”Restul e tacere” si critici Boogie ? De ce ataci postmodernismul?  Pai e simplu : m-am saturat de ”magna opus” si de invidiualism ieftin. Imi plac oamenii care se gandesc la public , public ce in marea majoritate a timpului vrea doar ceva bun\usor si pe care trebuie sa-l educi pentru ceva mai mult.

De multe ori in cazul autohton acel ”mai mult” este o adunatura amorfa de porcarii si influente, un prostmodernism vizual dus la extrem. Sa ne intelegem clar, distinsi autori de capodopere: Niciodata o opera mareata nu a ramas complet inaccesibila publicului larg. Neinteleasa pe deplin, apreciata postmortem…poate, dar inaccesibila si destinata unui cerc de cunoscuti care la randul lor creeaza ”capodopere”, mai rar. Daca aruncati, va rog, o privire pe la vecinii din alte tari vedeti ca marii lor creatori dau ceva apropiat de ”definitie’ odata la cinci ani. In rest : lucrari la limita dintre comercial si pasional. Nu mai zic despre actori buni care in viata lor nu au avut pretentia sau intentia de a fi considerati capodopere pe doua picioare. De cele mai multe ori, lucrarile “mari” sunt nascute din intentia onesta de a face ceva bun. Nu monumental, doar bun.

Cautari Google, lectii de limba si literatura romana, bloguri, toate bagatelizeaza cuvantul asta (caruia tocmai i-am mai stirbit din valoare) de parca ar fi eticheta de pret. Fara sa tin cont de faptul ca ermetismul si limitarea la un subgen minuscul nu creeaza cu-adevarat capodopere, am folosit la randu-mi cuvantul in recenzii muzicale.  Cert este ca nu exista capodopere ale ”genului de carte in care sunt batute pisici”. Universalitatea sau cel putin regionalitatea aprecierilor este o conditie. Marquez n-a scris ”Un veac de singuratate” pentru nevasta-sa si vecinul de la trei !

Apropo, in afara de Blaga, Eliade, Cioran, Ionescu, Sorescu si de inca vreo doua iesiri temporare pe scena europeana (Djuvara, mai nou si Cartarescu), mai cunoasteti vreun autor roman cu relevanta reala pe plan international? Sa trecem peste faptul ca anumite bucati de literatura n-au avut sansa sa se lanseze datorita unei triste perioade , cati dintre autorii canonici rezista testului anilor si testului public (chiar si al celui autohton)?

Noi nu scriem de placerea de a scrie, scriem, compunem si regizam din pur ego. Ne trezim de dimineata cu obsesia ”De data asta voi crea o capodopera”. Si bagam si metamorfoza si SF si psihoza si reflectie si actiune  si batai si sex si injuraturi si revolutie. Pai cum sa nu-ti placa nene asa ceva? Se cheama explorare a genurilor. Daca nu iese nimic din melanjul nostru lipsit de directie, dam vina pe publicul care nu citeste\se uita la filmele lui Michael Bay si mai bagam 2-3 capodopere pentru posteritate. Cum sa nu-l admiri pe pustiul din piata care canta intr-o trupa punk si care intr-o zi mi-a spus ca trupa lui e mult peste nivelul publicului din Romania ?

Iubesc modul in care criticii din Romania aplica eticheta geniului. Un geniu azi, un geniu maine…dar mai ramane cineva care sa faca ceva BUN ? Doar atat, bun, modest si simplu, dar placut si cat de cat durabil.Vreau sa citesc o carte romaneasca fara artificii inutile de limbaj, fara pretentii de rebeliune adolescentina si reflectie prelungita si vreau sa vad un film romanesc fara actori de mana a saptea pusi sa joace roluri pe care nu le inteleg. Vreau sa vad arta bai, nu capodopere !

P.S : Iesirile lui Nati Meir ma sperie din ce in ce mai mult. Sunt suficient de speriat incat sa fiu concentrat pe licenta de cateva zile , pana luni cel putin. Nati Meir si periuta lui de dinti (via Sandy)ar trebui sa fie eroi negativi intr-o carte pentru copii. Columbeanca ar fi asistentul cel rau.

krossfire
  • krossfire
  • Un simplu haiduc al cuvintelor.

Subscribe
Notify of
guest

90 Comments
Oldest
Newest
Inline Feedbacks
View all comments
Nelinistitu'

Haiducule, PS-urile tale sunt la fel de tari ca articolul. Iar ăsta e chiar beton armat, he-he! Doamne, Dumnezeule, în ce ţară trăim…

zamolxis

sorescu.

Vlad Bogos

Da! Ceva bun, fara pretentii de nemurire, asta vreau si eu. Inainte de sublim exista nivelul “binisor”, care e cam sarit de ai nostri artisti. Good one, as always.

WhiteWolf

Napolitana Meir chiar ar merita inca un post separat
Am incercat si eu de vreo 2 ori insa, crede-ma, am sfarsit mult prea plin de scarba pentru a continua

wpolitka

Impartasesc de mult timp parerea lui Kross, este o situatie nefericita rezultata din modul de gandire individuala si al constructiei sociale moderne. Iar mai rau este ca nu cred ca se poate face ceva. Mai sunt autori. Ion de Liviu Rebreanu mi se pare ca e recunoscuta international. Este de altfel o carte f. buna dar este distrusa sistematic de elevi la examenul de bacalaureat 🙂 . Si Mihai Eminescu este f. bun, dar a scris cam tarziu intr-un stil care nu mai interesa pe nimeni, dar valoarea unei opere nu trebuie judecata dupa timpul in care a fost scrisa. Multe din poeziile sale, Scrisoarea I, Oda in metru antic, Luceafarul, Imparat si Proletar raman pentru posteritat. (eu sunt fan Mihai Eminescu 😀 ) Mai este ceva ce omoara creatia in lumea de azi si asta este dificultatea cu care oamenii acepta ca exista altii mai destepti / mai buni ca ei. Nimeni nu vrea sa-si mai accepte mediocritatea, toti sunt niste neintelesi geniali. Ca sa-l citez pe Eminescu: “Neputînd sã te ajungã, crezi c-or vrea sã te admire? Ei vor aplaudã desigur biografia subtire Care s-o-ncercã s-arate cã n-ai fost vrun lucru mare, C-ai fost om cum sunt si… Read more »

Drace

La Marin Sorescu m-am gandit si eu citind articolul, oricum, mult prea putine nume, ai dreptate… o mediocritate a capodoperei.

Haha, era tare daca periuta avea in coada si ceva de mancare, mai roteai inca putin si iesea deseretul sau o bere, si abia apoi pasta de dinti…

miruna

Da,am observat că mai toate cărţile scrie în ziua de azi sunt recunoscute de nu ştiu ce critici aiuriţi ca fiind capodopere.Chiar nu ai există alţi termeni elogioşi referitori la o carte? Totuşi,nu îmi place ideea ta de a scrie pentru oameni.(Dacă scrii pentru tine,e de ajuns. ) Publicul, masele de oameni,sunt,în general, proaste foc.Uite ce mai rod acum la povestea aia cu vampiri din Twilight!Pe de altă parte,ai dreptate că nici toate tâmpeniile nu trebuie acceptată.(Tocmai am citit “un roman” de 48 de pagini,în care nu s-au prezentat decât o crimă,un viol şi un avar.Asta n-ar fi nimic,dacă autorul respectivei scrieri n-ar susţine cu vehemenţă că el a scris roman istoric,din moment ce acţiunea se desfăşoară imediat după cel de-al doilea război mondial…Aiurea,dar aşa e.) Creatul capodoperelor e,cum ai spus şi tu,un fel de hobby românesc.Totuşi,el consumă multă energie şi neuroni.În dimineţile în care mă trezesc spunându-mi că în ziua ce va urma voi crea o capodoperă,trebuie să plec la şcoală nepieptănată,să îmi pun bluza pe dos,să-mi uit mâncarea şi banii de pachet,sau ceva de genu’.Aşa că eu,personal,o las mai moale cu capodoperele.Şi cu cititul lor. Dar tu chiar ar trebui să te apuci de una!Serios că ar ieşi… Read more »

t.s.

in fond pana si opera din capodopera e fumata, cine mai asculta opera in 2009, mi se pare cam gay anyway.

zamolxis

@kross: da, despre valoarea internationala a lui sorescu ziceam. cat era in viata, multi l-au considerat singurul candidat roman cu sanse de Nobel pentru literatura (sanse mici, e drept). acum cartarescu i-a luat locul. cartarescu are sanse mai mari, fiindca a calatorit mai des 🙂

este foarte trist, dar valoarea intrinseca, pe langa ca este un factor subiectiv, nu este nici macar singurul factor de recunoastere a valorii. c’est la vie.

Filozoful cu blogul

Ce mă bucură reacţia ta, o simt aşa ca o picătură rece ce cade pe sufletul meu fierbinte …
Ştii că fac muzică din `96?
Cam aici mă încadrez eu cu capodopera românească.
Am început stângaci, dar ca să învăţ, să excelez, şi chiar dacă am rămas stângaci în abordare, rezultatul se dă seama că sună a muncă depusă pentru reuşita materialului de ascultat.

Vlad, eu fac muzică în momentul acesta cum nimeni din românia nu face, şi nu e o laudă căci cu drag învăţ şi pe alţii care şchiopătează cu programe ieftine pe calculator, sau nu duc stilul către o complexitate redusă î simplitatea sunetului de ascultat. Fac muzică live, pe loc, pe PC, cu un program care inventatorii lui nu îl propun pentru stilul în care eu îl utilizez.

Tot aici vreau să mă laşi să pun link către site-ul unde îmi promovez muzica!

http://121416.co.cc

WhiteWolf

t.s. ai putea sa dezvolti, putin ? Chiar ma intereseaza de ce gasesti, in 2009, ceva mai mult decat peren – asemei operei- ca fiind “cam gay” ?
Revenind la capodopere… 🙂
“Convicted of fraud, hated by Jewish community, supported by prisoners, Nati Meir wants to be president of Romania. Barely speaking language and having no real platform doesn’t seem to matter” ………… “Wearing a kippah when swearing in, traveling with Tudor to Auschwitz, even leaving PRM, all prove futile. The Local Jewish community sees him at the “anti-Semite Jew”, and that, he knows, is one of the kinder things they call him. … Considered damaging to Israel’s image by Israeli diplomats, and an outcast in his own community,is this a man fit to run for president of Romania?
“- If it was up to Israeli votes, I wouldn’t stand a chance,” he said. “But thank God, I was elected by the citizens of Romania, and I’m never coming back to Israel.”
Asa ca, pe bune, chiar nu conteaza daca stie sau nu vorbi corect in limba romana. La sectiunea cinism dovedeste ca s-a integrat perfect !

t.s.

pai nimic nu e, uhm, “peren”. its all about context u know. ca si perucile pudrate: 200 y ago erau ultimu racnet, acum sunt pt [sir?] elton john.

Cristescu Bogdan

Totuşi nu crezi că muzica de operă nu înseamnă peruci?
Cred că ai tu ceva cu genul ăsta… probabil asculţi multă muzică dintr-un alt gen mai puţin calitativ din punct de vedere al construcţiei, să zic, muzica electronică de club.

t.s.
t.s.

nush ce sa zic: se poate da copy/paste fara probleme. anyway care muzici care e?

miry

Atata timp cat in Romania, 70% din populatie este alcatuita din oameni inimaginabil de prosti (vezi toti gigoloii si lautarii de pe strazi) nu prea o sa existe nimic valoros.Pentru ca nu ai pentru cine sa compui ceva frumos, expresiv s.a.m.d.Plus ca aici te zbati ca sa castigi un ban cinstit si nimeni nu se gandeste sa se faca scriitor sau cantaret, pentru ca nu ies bani si pentru ca poate, la un moment dat, o sa ai o familie care nu o sa poata manca foi si tus sau griff-uri.Pentru ca AICI chiar daca ai o pasiune si chiar daca esti extrem de bun la ceva, nu are cine sa te sprijine.Nici macar profesori…

Cristescu Bogdan

Văd un viitor şi asta pentru că ştiu că mai am multe de învăţat, apoi sunt dorinţele, şi peste toate cum ai spus şi tu mulţumirea personală, ceea ce se extrage din plăcerea de a face pentru mine, publicul fiind cel care îmi va spune ca un juriu ce se întâmplă cu ceea ce fac!

Cristescu Bogdan

TS, serios acum, vorba lu kross, ce greu îmi e să-mi dau cu părerea pe blogul tău …
Nu vrei să facem un VIP club cu oameni ca tine şi ca mine? Cred că aşa am fi de nedespărţit pentru că nu ne-am putea contrazice 🙂

sofia

Eu cred ca nu exista niciun autor roman cu relevanta reala pe plan international.

t.s.

@bogdan: ur high.

Garm

Si eu am remarcat obsesia asta pentru “capodopere” in cinematografia romaneasca, si nu numai. Problema e ca nu poti sa iti propui “azi scriu o capodopera” si sa mai si reusesti. Asa ca rezultatul e de multe ori o chestie pretentioasa, plictisitoare si cam atat. Un film romanesc reusit a fost Furia (cred ca ti l-am mai recomandat de cateva ori) asa cum era el cu manelisti. Plus Patul Conjugal (poate cea mai adevarata satira la adresa perioadei de inceput a anilor 90). Daca ai ocazia nu le rata.

La literatura as zice: Morometii – personal mi se pare extrem de reusita, Luceafarul, Ion, cate ceva de la Bacovia, probabil si altele. Oricum nu sunt cu nimic mai prejos decat opere celebre ale literaturii universale ce au avut doar sansa unei limbi de circulatie universala.

miruna

Oo,miry,dă-mi voie să te contrazic.Nu ştiu cum sunt profesorii tăi,dar majoritatea celor care îmi predau mie sunt extrem de inteligenţi,de culţi şi de preocupaţi,încât să te pasioneze materiile predate de demnealor.Eu am primit foarte mult sprijin de la profi.Fie că m-au pisălogit,fie că m-au încurajat sau că m-au fermecat,oamenii ăia au reuşit să mă facă să învăţ cu plăcere.Aşadar,sunt unele persoane care nu merită să fie făcute vinovate pentru incultura din ziua de azi.

WhiteWolf

@sofia, eu m-as risca sa rostesc Bràncusi si Ionesco.
Doar ca, din pacate, francezii s-au miscat cu talent si i-au facut ai lor inainte sa apucam sa deschidem gura

ataraxia

Mai sunt si altii, din pacate nu se prea discuta asta in Romania pentru ca mass-media are alte subiecte fierbinti, iar promovarea culturii nu prea aduce bani. Ma gandeam la un Cioran, la un Noica, la un Neagu Djuvara, la prof. Boia care are multe carti publicate intai la Paris si altii. La capitolul filme nu ma pronunt pentru ca de la Filantropica am renuntat sa mai vad filme romanesti. Acum, sa nu ne asteptam sa vina lucrarile de calitate la noi, sa citim in ziare (desi exista si cateva reviste culturale bune) sau sa auzim la TV despre ele (cele cateva emisiuni dspre carti, de exemplu, sunt duminica dimineata cand romanul se reface dupa petrecere). Fiecare trebuie sa caute, sa se autoeduce si sa-si ridice sistemul de valori. Si in final, daca nu exista calitate in Romania apelam la cea de afara, dar nu o dam pe manele, Dan Brown sau alte prostii. De acord cu miri ca marea majoritate a populatiei este la pamant din pdv cultural, dar nu este o scuza pt autori din orice domeniu) pentru a scoate pe piata lucrari slabe. PS: revin la obsesia mea: mass-media care nu-si asuma sau nu constientizeaza rolul educativ… Read more »

ataraxia

@ts: Si tu acum 🙂 Eu am venit cu exemplele. ce rost are sa-i comparam intre ei acum. Nu-ti place Djuvara?

ataraxia

@ts: nu stiam ca a scos si “Istoria romanilor povestita gospodinelor” 🙂 in felul tau pretentios ai dreptate. gospodinele pot asculta audio bookurile lui in timp ce fac o ciorba. iti dai seama cum ar creste nivelul de cultura al tarii? dar apoi or sa ne trebuiasca foarte multi de boia si cioran care sa scrie pt elita 🙂

ataraxia

@ts: pai cine a inceput cu gopspodinele? eu am aberat pornind de la replica ta.

t.s.

probabil ca intre cioran si noica e cam acelasi raport ca intre boia si djuvara 🙂

anyway boia e foarte bun.

t.s.

si tu acum 🙂
e pt gospodine.

t.s.

hm faza asta cu nivelu de cultura al tarii mi se pare cam commie. adica wtf cares about gospodine, “cultura la sate” & shit? hai sa ne facem intai probleme cu studentii & co si p’orma, daca mai e timp + bani la min culturii, sa ne ingrijim de gospodine, ok?

t.s.

iar eu aberasem pornind de la replica ta. da’ hai sa mai aberam daca tot aberam.

WhiteWolf

Cousine masterpiece 😛
Macar asa ceva , intreb, om avea ?

ataraxia

pai daca e gata cu licenta, felicitari si party! noi ne jucam pe aici putin in lipsa ta.

Pinocchio

“Oh possums, we are living in a wannabe-world”, wannabe-milionari, wannabe-celebritati si, de ce nu, wannabe-capodopere. Superlativul se relativizeaza, exista atunci capodopere mai mici si capodopere mai mari. Capodopere-sef si capodopere-subaltern. A fost lumea vreodata altfel? Si, ca misterul sa fie complet, nici macar nu vedem pina la virful piramidei.

romania inedit

In cinematografie e jale !
Cea mai tare comedie romaneasca ramane tot ” Nea Marin miliardar ” , si este trist .

SUNT BLOGGERUL

actori buni care in viata lor nu au avut pretentia sau intentia de a fi considerati capodopere pe doua picioare.

Sunt actori buni si acum numai ca trebuie sa se obisnuiasca cu cerintele noi ale oamenilor .. vezi cazul lui gheorghe dinica .. joaca intr-o telenovela care mie nu mi se pare tocmai educativa… adica ce invata bun copii din ea? si totusi in ciuda limbajului.. are succes

Ganduri-libere

Ziarele şi televiziunea sunt vinovate de multe câte se întâmplă. Iar ziariştii, sunt anticultură.
Vin devreme, li se dă tema, se ţin de nas şi-n două-trei ore, gata, trag lanţul şi poftim editorialul. Nu generalizez, să fie clar.
Or ziaristica e ştirea. Nu ştirea din ziar.
Ce faci tu însă este un raţionament după regulile artei – raţionament care poate să fie bun sau rău? Se întâmplă uneori ca raţionamentul să nu fie făcut după toate regulile logicei şi totuşi să fie bun, adică să corespundă realităţii. Prin urmare, propriu-zis, problema aceasta a realităţii nu poate să intre în logică, ea trebuie să intre în teoria cunoştinţei, care pune în adevăr problema realităţii.
Dar tocmai pentru că teoria cunoştinţei pune în adevăr problema realităţii, prin aceasta ea însăşi îşi creează alt grup de probleme. Cunoştinţa este ceva care ne spune altceva despre [un] alt ceva. Sunt, prin urmare, o mulţime de ceva-uri aici. Tare mi-aş dori, ca o entitate din asta cotidiană să poată râde la “Fabula“ cu Toma Caragiu. Dar mă tem că nu o înţelege.

Anca

krossfire, poate oi reusi sa scriu cartea aia :P. Pe cuvant ca nu vreau (si nu pot chiar daca as vrea haha) sa creez vreo capodopera, sper doar sa iasa ceva simplu, bun, autentic.

Mie personal nu-mi place Cartarescu insa Plesu da. Probabil ca din autorii romani ar fi cativa care ar avea un succes destul de mare peste hotare in masura in care li s-ar traduce cartile. Uite ce-a reusit sa faca un Coelho cu un marketing bine pus la punct si ce slab e totusi ca scriitor.

Octav

OFFTOPIC:
Pentru ca ai participat la concursul pe care l-am organizat pentru promovarea http://www.aminexil.ro, cei de la Vichy ti-au pregatit o supriza constand in
cateva produse.
Pentru ridicarea cadoului (care se va face de la sediul nostru), te rog sa ne contactezi!

Astept vesti de la tine si abia astept sa ne cunoastem!

WhiteWolf

Krossfire, eram obosit, m-am grabit sa dau enter… Ma cer scuzat.
@ganduri-libere, corect era “tabloidizarea”. Ca e tot ce avem pe post de presa si/sau caine de paza.

Ganduri-libere

@WhiteWolf-Ştiu man. Numai că am evitat să scriu cuvântul intenţionat. Mai trebuie să curgă multă cerneală să merite asta.

Sebastiano

mama, stiti atat de multe lucruri, ma simt atat de prost- la propriu si la figurat- cand ma compar.

t.s.

@anca: coelho are, pe langa marketing, si o buna cunoastere a publicului, a nisei [largi] careia i se adreseaza. ambaleaza exact ce vor aia sa auda, genu de mumbo-jumbo un pic mistic un pic kitsch un pic feminist un pic traditional un pic multicultural etc – care prinde impecabil la semiintelectuali.

el [sau brown] livreaza exact produsele de care facea misto la sange eco in pendulul lui foucault.

[mi’e jena sa admit dar, da, am citit 2-3 carticele de coelho pe plaja anu trecut]

miruna

t.s,nu are de ce să îţi fie jenă.ai citit,ţi-ai făcut o idee despre autor.jenant ar fi fost să vorbeşti despre el în necunoştinţă de cauză.

t.s.

pai de ex dan brown n’am citit [am vazut numa o parte din film] da nu mi’e jena sa vb despre el.

andruska

“Niciodata o opera mareata nu a ramas inaccesibila publicului larg.”
Pe bune?! Atunci te fac o tabla la scara blocului dupa ce lecturam impreuna cu baietii “Dialectica transcendentala” din “Critica Ratiunii Pure”? 🙂
Alti romani cu relevanta pe plan international: in Franta, ai uitat de Cioran si Ionesco.

miruna

eu am citit cartea lui de referinţă,”codul lui da vinci” şi am văzut şi filmul.cartea mi s-a părut grozavă,am citti-o cu sufletul la gură,e foarte captivantă datorită acţiunii alerte şi autorul foloseşte şi multe simboluri interesante.oricum,nu ar trebui să se facă atâta caz de ea,mie mi se pare ficţiune pură,dacă îmi permit să îmi dau cu părerea.
am înţeles că “fortăreaţa digitală” ar fi mai bună.

Anca

@t.s. pai mi se pare firesc sa citesti, si eu am citit si nu le-am aruncat pe geam de teama de-a le avea in biblioteca fiindca altfel nu aveam cum sa-mi formez o opinie despre, right?

t.s.

@miruna: da si leo serban scria ceva in genu asta [ca e antrenanta, bine scrisa desi cam stupida] da nu stiu, sunt asa de plictisit de teorii ale conspiratiei & stuff ca nu le mai suport nici ca fictiune [ma rog, fictiune, da stii ca da vinci code a ajuns famous tocmai pt ca o groaza de fraieri l’au considerat mai mult decat fictiune].

@anca: depinde de fiecare. eu prefer sa dorm sau sa ma plimb decat sa citesc o carte proasta [sau chiar medie]. la fel cu filmele muzica etc. adica – te duci la o chestie genu targu asta de carte si vezi mai multe carti decat o sa bifezi in 3 vieti. ce naiba sa faci, sa le citesti pe toate?

Anca

@t.s. ei, bineinteles ca nu e nevoie sa citesti toate cartile medii si proaste dupa cum n-am nevoie sa ma uit la un film de duzina doar pentru a-mi da cu parerea despre el. Si de altfel nu e necesar nici sa citesti cartea rand cu rand ca sa-ti dai seama de nivelul ei.
In general, da, si eu prefer sa dorm dar acum imi face altcineva programul 😀

ataraxia

Dragii mei, nu-i mai luati atat apararea lui Dan Brown si cartilor de duzina. Cu chestia “trebuie sa citesti o carte ca sa-ti poti exprima o parere sunt si nu sunt de acord”. Am citit D.B. tocmai datorita acestui princpiu si am regretat ca am dat o caruta de bani pe ea la vremea respectiva. Tocmai de asta nu voi citi Coelho si ma voi rezuma la opiniile altora despre el. Sau Sandra Brown.

Eu foarte rar imi mai iau tzeapa cu o carte, tocmai pt. ca citesc recenzii despre ele si, mai nou, opinii pertinente pe unele bloguri care sunt chiar foarte bune.

@Anca: sunt atat de multe carti bune de citit in liceu ca zau ca nu stiu cum de ai ajuns la Dan Brown 🙂

miruna

t.s.,sper că nu mă acuzi de plagiat,mai ales că n-am auzit până acum de acel leo şerban.şi…cum poţi spune despre o carte că e proastă,din moment ce nu ai citit-o?

ataraxia

: daca il citetsi la varsta la care iti formezi o parere despre carti si te formezi tu pe tine, cititul cartilor slabe te poate tine pe loc sau chiar mai rau. Azi Dan Brown, maine Coelho si Amelie Nothomb, Luni de fiere pt ca are un continut pornografic (asta daca nu cumva a fost citita in clasa a 7a :D), acum a aparut si Stephenie Meyer (exagerat de promovata) si te trezesti ca termina liceul si au citit ce? Cartile comerciale din librabrii ca sa isi poata da o parere despre ele. Intai trebuie sa te asiguri ca ai un bagaj solid de carti bune si abia apoi iti poti permite din cand in cand sa citesti maculatura.

ataraxia

adevarul este ca nu mai stiu ce bibliografie se da la limba romana, dar dan brown tot nu este justificat. De acord ca trebuie sa incepi cat mai devreme, dar cu ce? cu Luni de fiere sau, eventual, Bucovski? 😀

Anca

ataraxia, cred ca nu e vorba despre mine fiindca am cam terminat demult liceul si nici dan brown n-am de gand sa citesc ca sa-mi confirm ca nu merita 😀
in topul preferintelor mele se numara fowles, proust, anais, miller, nabokov, dostoievski, huxley si pe joyce de ex. inca nu l-am citit.

Anca

miruna, din pacate exista destui incapabili sa faca diferenta intre o carte din literatura erotica, de un rafinament absolut, cum ar fi Anais si literatura pornografica de doi lei.

miruna

să fiu sinceră,niciodată nu mi-au plăcut recenziile. în primul rând,sunt pur subiective.cel care le scrie,o poate face din o mie de motive personale:fie că nu-i place moaca scriitorului,fie din invidie involuntară,fie că se dă gică-contra să atragă atenţia,sau că i se cere de către revista la care scrie,ş.a.m.d. nu am deloc încredere în “marii cetitori de cărţi bune”,pentru că,deseori tocmai ăştia te trag în ţeapă(cu excepţia profesoarei mele de română,care nu a făcut niciodată reclamă gratuită unui roman).în plus,recenziile strică tot farmecul.dacă ţi se spune dinainte cum e cartea şi ce scrie în ea,ce folos să o mai citeşti? ataraxia,dacă îţi iei ţeapă cu o carte,nu cred că ai mare lucru de pierdut.câteva ore şi probabil o stare de bine. şi să ştii că îţi poţi recupera banii pierduţi pe dan brown,vânzând-o la anticar. voi acum vorbiţi despre cărţi deştepte şi despre cărţi proaste.dar până la urmă,ce îi trebuie prostimii Kant,după cum se spunea mai sus?Meyer,Coehlo şi câţi or mai fi,citiţi de unii care peste câtva timp or să ajungă tâmplari sau zugravi,nu fac decât să îmbunătăţească oarecum nivelul lor. trebuie să recunoaşteţi totuşi că literatura depinde în mare parte şi de gust.nu poţi obliga toţi oamenii de pe planetă… Read more »

t.s.

@miruna: nu era o acuzatie, dimpotriva: eu de fiecare data cand vad ca – fara sa stiu – am scos din mine o parere care coincide cu’a vreunui critic celebru, ma simt f cool. deci iti faceam un mic compliment.

@anca: da dam bebe right? 😛

@kross: yup stiu cum e cu astia. am inclusiv un unchi batran care are’un fix cu “jidanii”. tot incerc sa’i explic ca obsesia asta nu mai e cool de vreo 50 de ani, ca acuma’s martienii, bin laden etc.

radugo

intr-adevar, o capodopera (cuvantul e cam demodat) are si virtutea autocomunicarii, nu poate fi o chestie prolixa sau dezgustatoare cum e cazul cu unele dintre filmele romanesti. dar:
1. nu cred ca un creator autentic isi propune sa faca rating. spunea Takashi Miike (un foarte bun regizor japonez) ca ii este imposibil sa-si stabileasca un target, oamenii fiind diferiti, si ca, pe de alta parte, acelasi argument al diversitatii oamenilor il determina sa nu aiba grija audientei: o sa se gaseasca mereu cineva care sa-l aprecieze.
2. nu cred ca publicul, caruia ii plac in general tampeniile explozive, poate fi un barometru care sa masoare valoarea unei opere de arta. publicul e printre ultimele criterii care pot vorbi despre valoarea unui act artistic: la egalitate cu criticii, de altfel!

trackback

[…] “capodoperele”. Şi ideea trebuie să recunosc că a beneficiat de curajul meu, inspirat de un prieten internaut, domnul K cum îl “alint” […]

[…] Sub semnul capodoperei – De ce e imposibil sa produci ceva pur si simplu bun […]

Razvan Ungureanu

Pentru ca ia prea mult timp

Razvan Ungureanu

si atunci toate ies pur si simplu prost

Ciprian

Tristan Tzara A. E. Baconsky Ion Barbu Paul Goma Alexandru Paleologu H.R. Patapievici Andrei Plesu Herta Muller (hello – premiu Nobel! :)) ) Gabriel Liiceanu …etc… Acuma, stii cum e – depinde cine si cum decide “relevanta reala pe plan international” 🙂 “Niciodata o opera mareata nu a ramas inaccesibila publicului larg” Sa inteleg ca Istoria Religiilor lui Eliade nu e o capodopera, sau e accesibila tuturor? 🙂 In principiu, sunt de acord cu tine – arta trebuie sa-si “gaseasca” si publicul, nu poate exista in pustietate. Totusi, arta trebuie sa-si provoace publicul, trebuie contextualizata (mi se pare o prostie unul din comentariile care spunea ca NU se analizeaza in context) si ca in cazul vinurilor bune trebuie degustata indelung pana ii prinzi subtilitatile. Altfel, ai putea arunca la cosul de gunoi al capodoperismului si pe Tarkovski (cati “oameni obisnuiti” ar putea urmari de exemplu “Copilaria lui Ivan”) sau pe David Lynch. Discutia despre public(ul ideal) si despre relatia produs – public e oricum mai lunga, dar o analiza intersanta in sensul asta o face Umberto Eco in “Sase plimbari prin padurea narativa” (citeste-o cand ai timp, ca merita!) Apropo de asta, nu mai stiu exact in ce context, o… Read more »

Ciprian

Începe să-mi placă micile noastre schimburi de idei, de pe poziții similare dar de nuanțe ușor diferite. S-ar putea să te procopsești cu mine pe cap – parcă mă și văd în viitorul apropiat, caracterizat printre „trolii de blog” 😛 So… hang on to your hats folks this is gonna be a long comment :)) Ca să încep de unde a rămas mingea, cred ca acelasi lucru pe care îl spui despre Eco poți să-l spui despre Cioran de exemplu, despre Italo Calvino, Henry Miller sau despre Pascal Bruckner. De fapt limita dintre literatură și filozofie (în sensul larg al conceptului) e de multe ori vagă și/sau inutilă. Spuneam de „Șase plimbări…” (care chiar îl tratează ca subiect pe Italo Calvino) pentru că acolo tratează foarte bine problematica publicului de literatură, introducând concepele de „cititor model” și „cititor empiric” (cuplate cu autorul model / autorul empiric), ba chiar încearcă să explice niveluri de „intrare în pădure” a cititorilor și a autorului însuși: „eu, plimbîndu-mă printr-o pădure folosesc orice experienţă, orice descoperire, ca să trag învăţăminte despre viaţă, despre trecut şi viitor”. Pe de altă parte, cititorul ideal poate nu exista în spațiul și timpul publicării textului. Există atâtea exemple de… Read more »

[…] capodopera, dar in sensul propriu si absolut al termenului, nu in vorbirea calpa de care se plinge Vlad. Peste doua sute de ani, peste cinci sute de ani si peste doua mii de ani motivul principal pentru […]

[…] aplecam cu vreme in urma asupra obsesiei romanesti pentru capodopere. Vorbeam atunci de incrancenarea cu care artistii si autorii locali urmaresc imposibilul: ideea de […]

[…] obsesia autorilor moderni pentru marea opera si despre prostmodernism am mai scris. Desi nu diger multe curente artistice, nu mi-am oprit […]

[…] Am scris in trecut si despre obsesia pentru capodopere a creatorilor romani. Apreciez ca multi vor sa atinga cerul, dar, ca sa-i cred, am nevoie de o […]

90
0
Would love your thoughts, please comment.x
()
x