Experti in online

Stiu, am zis ca o sa raresc materialele de critica sociala dar de vreo doi ani  ma sperie un fenomen asupra caruia am pastrat tacerea din motivul lipsei de calificare. In ultimele luni insa, ma simt efectiv invadat de cererile de socializare (”networking” pentru pretentiosi) primite de la diversi experti online. O privire aruncata pe LinkedIN si veti descoperi cu surprindere ca Romania este efectiv plina de oameni ale caror creiere supradimensionate abunda de sfaturi despre un mediu pe care cu luni in urma il ignorau.

Ca unii abereaza in CV-uri si scriu un text Word in trei ore e o problema, una minora as zice. Dar cum minorele atrag in general perversi de 50 de ani, totul devine iritant cand oamenii astia  isi umfla muschii pe la diverse evenimente organizate tot de ei sau in mediul pe care sustin ca-l promoveaza. Cele mai triste cazuri sunt expertii online cu ”peste 10 ani de experienta”. Spun triste pentru ca unii dintre noi, astia banali si non-experti eram acolo acum zece ani si sa vezi ciudatenie : ei erau de negasit.

Exact, eram pe forumurile unde spamati si dejectati injurii (nu ca noi eram cu mult mai breji), eram poate pe acelasi canal de mIRC (mai rar in cazul meu) si mai tarziu va vizitam siteurile inca facute cu butoane standard din Dreamweaver. Da, domnule expert…nu esti singurul cu acces la Internet din perioada 1997-2002 si mai exista oameni care stiu cu ce se ocupau marii maestri in online ai patriei in primii ani de cariera (pentru ca cel mai probabil faceam aceleasi tampenii).  Atunci cand am ”frecat menta” prima data pe Internet, Constantinescu tocmai ce castigase alegerile insa am avut acces stabil de prin 2001 dar asta e total alta treaba (aparusera oricum si salile de Internet). Eram un copil prostovan si extaziat si nu ma ducea grozav bila pentru a intui potentialul mediului pe care tocmai il descopeream. Ar fi fain sa spun ca aveam o super viziune de ansamblu dar nu aveam, cum nu aveau nici alti mari ‘e-marketeri”. Acum 10-12 ani, cand lumea inca citea cu pofta site-uri precum ”Gelu Corcochiftelu” (glume, joculete java primitive, poze amuzante) NU EXISTAU OAMENI PREGATITI IN ONLINE. Nu , bannerele erau pe cat de simple posibil si non-targetate, iar imitatiile primitive de regii de-atunci functionau mai degraba pe baza de barter. Pe scurt : Nu prea exista publicitate online in mediul romanesc, nu in acceptiunea ei moderna. Era mai degraba o forma de marketing de gherila condusa de niste pionieri care nu aveau idee ce tin in mana.

Cu forumurile era la fel problema. Prin 2003 am facut un forum numit Lords of GM (Game Maker, pentru neinitati). Programam jocuri si eram inchis in cochilia mea , astfel incat nu-mi pasa prea mult de exploatarea Internetului, in continua crestere . Cert este, ca in 2004, dupa ce activasem pe cateva forumuri romanesti si pe doua straine (radiomute in mod particular) ma convinsesem ca in materie de online, Romania o arde dubios intr-o balta a retardarii. Una din care, la o adica, tocmai iesisem si eu. Ideile de siteuri veneau tot de la oameni cu bani care copiau mai tot de-afara (de la layout, la continut si la poze cu caini) , nu de la idealisti. Am fost surprins ca 4 ani mai tarziu sa vad ca unul dintre indivizii care critica inspumat pe un mic forum intre timp decedat (pe parte de IT) are acum tupeul sa se prezinte drept expert online la o conferinta. Interesant cum cineva poate nega ca prima lui tendinta in online a fost sa se faca de cacao. In cinci ani se pot schimba multe, mai putin caracterul si reticenta la nou.

Agentiile de publicitate sunt alta mancare de peste, uneia careia vrei nu vrei trebuie sa-i suporti mirosul. Si aici se invart niste personaje mai mult decat dizgratioase care se pretind un fel de eminente cenusii a ceea ce inseamna publicitate online. Aceeasi indivizi intrati accidental in ”publicitatea clasica”, genul care isi iau un PC doar dupa ce si-a luat tot departamentul si jumatate din vecinii de la bloc, populeaza sfera expertilor online si aici. Vorbim de oameni pe care in 2004 ii citeam declarand prin ziare ca Internetul e mai mult o moda, si care acum sunt capetele departamentelor ”specializate” din agentii. Mai mult, aceste agentii online tin si seminarii de tipul ”Introducere in Universul digital” , traductibile prin ”Iaca, acu ne-am trezit si noi”. Practica asta este destul de des intalnita si prost inteleasa la noi : Hai sa separam o gasca de oameni care sta toata ziua cu nasul pe doua-trei bloguri si pe messenger si sa spunem ca ei sunt divizia noastra online. Astfel ne discreditam si pe noi (daca avem divizie specializata, inseamna ca agentia mama nu se descurca cu mediul asta) si pe ei pentru ca foarte putine astfel de divizii vor face ceva. Si inca ceva  : Daca angajezi tineri ca sa-ti faca treaba intr-un mediu care te depaseste, nu uita ca e foarte posibil ca angajatii tai sa fie parte din acei 90% ignoranti din cadrul celor care sustin ca au idee cu ce se mananca tortul. Din frica de a nu-ti pierde jobul e posibil sa aduci imbecili care considera ca o problema care le-a trecut pe sub nas 5 ani de zile se invata din mers intr-o luna.

Bai tata, nu stiu daca sunt 10 oameni care isi pot atribui titlul de ”expert” in ceva in Romania , cu atat mai putin intr-un domeniu unde la nivel de abordare si imagine in ochii populatiei suntem total inapoiati. Ahh, si nu e putin cam generos sa te autodeclari ”antreprenor online” cand tu ai un blog construit din alocatie ?  Sa fim seriosi, pana acum am facut trei campanii online (in cadrul unor joburi si colaborari : doua ONG-uri si un client comercial) , am facut si web-design, pus pe picioare cateva forumuri mici, am atins la un moment dat niste cote de trafic si comentarii decente cu blogul (pe care l-am tinut departe de joburi) si am participat la partea de design si de copy pentru cateva siteuri. Pe moment sunt implicat intr-un proiect fara scop comercial dar cu un potential de comunitate si informare destul de mare (nu spun, ca stric surpriza). Cu toate astea, as fi idiot daca m-as considera antreprenor online sau expert. De ce ? Pentru ca am vazut trecand pe langa mine altii mult mai buni si vizionari (acum anonimi dar nu lipsiti de influenta) si pentru ca menirea mea nu e sa fiu ”consultant online”. E doar un mediu. Da, stiu ca printre bloggerii de top, oamenii din agentii si consultanti exista cativa oameni pregatiti si a caror experienta pe diverse platforme este relevanta, oameni care sunt ceea ce pretind ca sunt. Numarul lor ramane in continuare foarte mic asa ca , pentru restul, doua sfaturi se impun : Luati aminte la ce a inseamnat fenomenul ”dot com bubble” si incercati exercitiul umilintei cand vorbiti in public.

Daca citesti zece bloguri de SEO, faci spam intre cafele si esti fixat pe adsense esti mai departe de notiunea de expert decat este Naomi de cea de femeie. Daca ai avut 500 de poze pe netlog nu inseamna ca ai pus bazele retelelor sociale in Romania. Online nu se echivaleaza in ”cine face primul x bilioane in trafic si deschide mai multe spam siteuri invinge”. Online-ul inseamna mai mult decat as putea scrie aici sau gandi, inseamna  libertate, interactivitate, continut si multe altele pe care ajungi sa le cunosti intai ca utilizator, apoi ca potential colaborator si probabil niciodata ca expert. De ce ? Pentru ca in momentul in care eu aberez chestiile astea ,exista un ”cineva” prin India care tocmai a facut 30 000 de dolari din Second Life si vrea sa-i investeasca intr-un proiect de retea sociala care va schimba totul. Asta e , cat timp unii au timp sa se autoproclame experti, utilizatorii normali de-abia fac fata la fluxul de schimbari si informatie din mediul asta. Starurile rock online au viata scurta si la fel ca in viata reala, sunt putine care lasa ceva in urma.

P.S : Daca vi se pare un articol prea lung si ranchiunos, imi pare rau…dar imi statea de mult pe suflet. Daca vreti insa acum , pe ultima suta, sa vedeti ceva dubios si la limita cretinatatii romanesti, va rog sa va holbati in liniste la aceasta imagine si mai ales la gaura din produsul prezentat.

45 Comments

  • gata, dupa articolul asta poti sa te dai si tu expert :))

  • Mai, sincer am si eu scris tanar antreprenor in ideea in care am avut o firma care am vandut-o si acum lucrez la cateva proiecte. Insa e mai mult ideea de antreprenor pentru ca spre asta tind. Mare parte din timp o aloc unor proiecte personale. Cat despre partea cu expert in de toate sunt perfect de acord. Si de obicei, oamenii care intr-adevar sunt experti, nu vor iesi niciodata sa se bada cu pumnii ca vezi doamne cine sunt eu! Asta e, si la noi au rasarit de curand toti experti, toti manageri, toti cu experienta mai multi ani decat varsta reala…

  • De ce ? – Clar, voi tine si un seminar pe tema ”De ce e inutil sa tii seminarii despre online”.

    Bleau : Era vorba de ”antreprenorii online” care tin un site, si cam atat. Problema cu astia e ca apar din ce in ce mai multi si va fi foarte greu sa-i separi (deja este) de aia care chiar stiu cate ceva si pot demonstra asta si pe termen scurt si lung.

  • Aplauze! Până la urmă, expert este un cuvânt ca oricare altul. Cum îl materializezi, aia e problema. 🙂
    PS: E prima oară când văd tâmpenia aia de păpuşă, he-he! Tare!

  • Plina lumea de “iecspărţi” de genul asta. Si nu se va goli. Cei care sunt experti (din cate stiu io, ii drept ca stiu putin, am vazut doar unul pe domeniul meu, si ii pensionar acum omul) nu cred ca au timp de batut pieptul cu caramida (si nici nu cred ca-i satisface).

  • Pentru mine e destul de usor sa ii separ. Ma uit la ce au facut, ce si cum au scris. Ai proiecte? Ai incercat ceva pana acum? Sa vad exemple clare si daca pot un mail de la o firma sa intreb. Nu ai? Nu imi poti dovedi ca esti expert. Asa pot si eu sa spun ca sunt dansator Chipendale dar daca m-ai vedea :))

  • Nelinistitu : Nu cred ca va fi ultima, daca are succes.

    Bleau : Cred ca te poti prinde si din discutia efectiva , nici nu mai ajungi la proiecte in sine. Un om care a lucrat cu mediul asta stie in principal ce ar vrea sa auda un angajator. De-aia am scos eu ”Chineza (mandarina) – incepator” din CV desi studiam la un punct. Mi-am zis : Si bai, daca exista sansa ca angajatorul sa cunoasca limba si sa ma duca prin ea rapid ? I’m dead…

    Sorin : Nu-i satisface dar cred ca-i deranjeaza faptul ca sunt din ce in ce mai putin cautati din cauza ”expertilor” necalificati si mult mai ieftini.

  • Eu cred ca expertii online cu ”peste 10 ani de experienta” se considera experti online pentru ca acum zece ani foloseau o adresa de e-mail ! 😛

  • Man, nici atat. Prin 1998-1999 lumea nu se omora cu adresele de mail. Existau dar erau populate de spam si de mailurile pe care oamenii si le dadeau intre ei (de genul : Ce tare, ai adresa de e-mail). Mircul era la putere si tonele de site-uri gratuite si guestbookuri (pe care se spama mai mult decat pe forumuri).

  • Mi-ai amintit de doua chestii tari : Gelu Corcochiftelu si Guestbookurile. De primul site auzisem de la ai mei, ca-l vedeau la serviciu si l-am accesat si eu prin 1997-1998 asa. Eram extaziat…joculete gratuite, bancuri si poze..funny (pe-atunci !)

    Guestbookurile erau tari pentru ca permiteau anonimitatea (o permit si acum dar sunt rar folosite) si pentru ca primii internauti romani erau, asa cum bine ai spus-o, retardati.

    La americani deja trecuse moda AOL chat iar AOL-Time Warner isi traia ultimele zile. Imi mai amintesc si de Netscape care era ”the shit” in birouri, alaturi de Internet Explorer.

  • Aolica, eram innebunit dupa Netscape pentru ca in prima faza faceam un fel de legatura dubioasa intre browser si internet (il instalasem si acasa, desi nu aveam net). Netscape era Dumnezeul browserelor si ca orice Dumnezeu, la un punct oamenii au gasit un inlocuitor mai practic (sau in cazul nostru Microsoft s-a gandit ca ar fi timpul).

  • Si eu am fost entuziasmat de Netscape !

  • Nici nu stiu clar cat de practic era dar ei au introdus multe din asa zisele noutati pe care alte browsere le-au adoptat ani mai tarziu. Asta si era si tare frumusel pentru anul ala 🙂

  • Netscape a reprezentat o revolutie in lumea browserelor !

  • Citesc de obicei articolele de pe acest blog pentru ca imi plac, la fel si acesta.
    Totusi vreau sa comentez la faza cu papusa, ca e rautacioasa. Poza e facuta dintr-un unghi care face sa para ca locul unde ar trebui apasat este undeva de la brau in jos(ca sa nu zic altfel). De fapt locul este undeva pe la piept, gaura este dincolo de jumatatea inaltimii cutiei in partea de sus dupa cum se poate vedea aici: http://www.adoos.ro/post/3324820/papusa_muzicala_cleopatra

    Scuze nu m-am putut abtine.

  • Eu la brau-jos l-am vazut, nu am folosit intentionat unghiul. Nici acum nu sunt convins ca asa e. Ma duc daca vrei pe seara la magazinul unde l-am vazut sa verific 🙂

    Oricum, asta nu scuteste papusa de a fi o exploatare turbata a unui copil. Si cu ce pret…

  • Și eu sunt sătul de pleiada de experți autoproclamați peste noapte.
    Dar ce să le faci? Îi lași, râzi de ei, știi că mâine se reprofilează pe domenii mai pe înțelesul lor.
    Mai grav e când insistă. Insistă să înțeleagă că online-ul nu este de nasul lor.

    Apoi și mai grav este când poluează internetul prin spam, reclame enervante și mint oamenii cum că ei sunt buni și fac și dreg. Și oamenii în necunoștință de cauză îi cred.

    Cât despre antrepenorii îmbogățiți din Second Life care investesc într-un nou proiect online, nu prea ar fi multe lucruri de spus, în special că nu prea există. Aici e un fel de Alaska, toată lumea se duce, puțini găsesc pepita. 🙂

  • Pai tocmai, pentru ca putini gasesc pepita, unul din aia putini care o gaseste ar putea sa stie ce sa faca cu ea (cacofonic vorbind).

    Problema e si cu pleiada de bloguri iritanta din ultima vreme si cu expertii din spatele lor. E din ce in ce mai greu sa gasesti oameni calificati care sa-si vada lungul nasului.

  • Mah, suntem o tara de datatori cu parerea. Iar pentru unii asta inseamna expert. Ia uite, are o opinie despre toate, e clar, e destept. Ahh, au zis aia ca sunt destept. Pai da dle, ca’s expert, adica cum.

  • Din pacate, ceea ce spui tu nu este valabil doar pentru mediul on-line. E valabil si pentru politica, si pentru mass-media in general, si pentru multe alte domenii de activitate. Cred insa ca libertatea de miscare si tinerii care au inceput sa invete “afara” dupa 2000 chiar constituie o clasa de experti in domeniile lor. De data asta, experti adevarati.

  • Nu ar fi de mirare ca intr-o buna zi Pavel Stratan sa scoata la licitatie virginitatea fiicei sale , Cleopatra Stratan , asa cum a facut fata aia din orasul lui Tuca si al lui Dan Diaconescu .

  • Arana : De multe ori se ajunge la cazul in care cineva doar striga ”Sunt destept”.

  • Andruska : Si de ce s-ar intoarce intr-o tara unde risca sa fie luati in zemflemea de pseudoexperti ?

    Romania Inedit : Probabil o va scoate neintentionat pe la 14-15 ani cand o va face cantareata pop 😛

  • Mi-am amintit ce ma enerveaza si mai mult la expertii online. Cand intra cu experti adevarati sau cu oameni experimentati si care chiar au dovezi si argumente si uita ca nu e vorba de cine are dreptate la sfarsit, nu e o bataie intre cocosi ci scopul este sa se afle cum e mai bine…si stai si te uiti cum, desi 5-10 persoane sustin una si argumenteaza logic si cu exemple, el nu, el stie mai bine si toti ceilalti sunt tembeli. Din bun simt macar sa taca, vorba aia: Cand o persoana iti spune ca esti beat, mai treaca mearga. Dar cand doua iti spun, mergi si te culci!

  • Da, dar ăștia sunt băieții care vin tare din urmă:

    http://www.techcrunch.com/2009/05/10/china-where-patience-meets-speed/

  • Da, daca e vorba de bloguri, uneori cel atacat isi mai aduce o clona (tot el, dar de pe proxy) ca sa spuna acelasi lucru si vine cu argumente de gen ”Uite, pana si gigel spune asta”.

  • Chienzii au venit de multa vreme din urma si deja ne-au cam luat-o inainte pe mai multe planuri. De-aia ma tot chinui eu cu limba lor si nu inteleg ca imi trebuie prof 😛

  • Uite, eu prin 1998 lucram la o firma de IT (mai degraba de distributie hardware si software) si chiar am fost pus in postura de a face fata unei cereri de publicitate online. Cert este, ca dupa 2000 nu am prea mai avut treaba cu domeniul (doar din ”umbra”) iar apoi am revenit prin 2004 cand un prieten a avut nevoie de mine si i-am devenit asociat. E interesant ca mai tot ce am facut in perioada 1998-2000, 2003-2008 e trecut in CV cu 4-5 mentiuni pe cand altii sunt in stare sa scrie doua pagini pe marginea unor manarii ieftine.

  • Pai cred ca mai toti astia ”non-expertii” care am avut contact in perioada cu partea de software si hardware ne-am limitat la a o mentiona, nu la a scrie pagini si pagini despre cum am schimbat noi odata doua placute de ram si cum am modificat fisierul .ini al unui program de Windows Millenium.

  • Tura asta, zau, imi vine sa-mi cumpar palarie, s-o pun pe ureche si sa te caut doar ca sa o scot in fata lu’ matale.
    Nici unul dintre cei din insectarul tau nu exista in vremea cand romanii de pe internet pierdeau nopti intregi ca sa downloadeze maxim doua mp3-uri la 20-30 kilo rata de transfer. Nu existau nici cand ne scoleau rusii in ale networking-ului sau ale cc-urilor. Si nu cred prea tare ca-n prezent, se pricep prea intens sa faca diferenta intre placa video si aia de sunet.
    Asa ca, nene, ce vor de la tine ? 🙂 De la noi ?

  • Ahh, mi-ai amintit si de mania ”cc-urilor” si a primelor ”afaceri” online. Toti pustanii se dadeau si atunci ”experti”, mai ales ca locuiam in asa numita patrie a ”hackerilor”, Rm.Valcea.

    Cat despre mp3-uri, imi amintesc ca incepusem la un moment dat sa folosesc WinMX pe post de program de share.

    Cat despre intrebarea ta : Vor sa le recunoastem ”valoarea” de fosti mircari care o frecau cu saptamanile prin Internet cafe-uri si dadeau sfaturi retarde pentru ca acum sa ne vorbeasca de la inaltimea ”expertilor” in online.

  • Dincolo de poante, nu ca Romania ar duce lipsa de “adevarati”. Octavian “Vivi” Costache, Ovidiu Taloi, Eduard (dot ro). Doar ca sunt mai contestati decat Hagi in fotbal, injurati unde si de cine nu te astepti si cu mult peste luptele din trafic ro
    De regula , fac bani si din on line si din afara lui insa, fac parte din tagma celor care prefera sa construiasca nu sa demoleze. Si de asta, cred, la fel ca si in politica, ies in fata oportunistii si semi-doctii
    WinMX-ul a avut o epoca chiar glorioasa la un moment dat
    Cat despre Valcea, cred ca te poti chia rmandri, la nevoie, ca ai reusit sa te tii departe de lumea.. gri
    🙂

  • Taloi parca facuse conferinta aia de tip ”plateste daca te-ai simtit informat” 🙂

    Am si scris un ditamai postul pe tema hackerilor valceni, a scammerilor minori si a gastilor de-aici prilejuit de raportul unei bulgaroaice care ne considera pe toti niste hoti nenorociti.

  • Ce le rimezi, Wolfule! Şi online! 😀

  • Cred ca Wolful le rimeaza mai vechi decat majoritatea celor care o ard in momentul asta pe bloguri (myself included)

  • Nu stii ca romanasul e bun la orice? De ce nu ar fi expert in it&c, fie el o-laie (online) ? 😀
    Sa stii ca multi inca isi cumpara calculatoare si acces la internet doar pentru ca e la moda, pentru ca prietenii au, pentru ca vecinii au, etc.

  • Am mai auzit asta si m-am convins cand am vazut un vanzator de iale din piata cu laptop 🙂

  • Bun, ne-ai descris simptomele, dar da-ne si leacul. Fara sa fiu ironic, spune-mi etapele pe care ar trebui sa le parcurga un ins ca sa ajunga un adevarat expert in online. Daca ar fi un comentariu prea lung, scrie-mi pe mail.
    Intr-adevar, si eu remarc ceea ce ai observat in mod pertinent. Dar ma intereseaza sa invat ceva din experientele nereusite ale pseudo-expertilor si sa merg eu pas cu pas spre statutul de expert (sau macar de om competent).
    Multumesc.

  • Se pot face multe, de la a urmari site-urile decente de-afara (expertii lor online se regasesc de la wikipedia la compendiurile de marketing) si a urmari putinele evenimente de la noi pentru a-i depista pe acei si mai putini valorosi (apropo de ce se scria mai sus cu Liviu Taloi – Daca nu-ti place omul si nu merita, nu e bai,..dar acolo ar putea fi 2-3 oameni pe care sigur nu-i vei gasi la o conferinta despre AdSense)

    Cred ca cel mai important in toata treaba asta este ca in momentul in care ai scos capul la liman, ai reusit sa te implici cu succes intr-un proiect si eventual sa faci ceva bani sa stai la pamant si sa realizezi ca nu esti in masura de a da lectii. Invata de unde poti, vezi ce are rezultate si nu te inhaiata cu oameni care sunt ”la fel ca tine”. Cred ca o sa caut niste posturi (sa nu uit) cu sfaturi mai bune decat ale mele. Cred ca importanta ramane ideea ca este foarte greu spre imposibil sa fii cu adevarat ”expert” in domeniul asta dar ca merita macar sa aspiri ”spre bun”.

  • unii experti pur si simplu sunt prea ocupati cu proiectele lor ca sa se mai laude pe net 😀

    ii gasiti totusi cand isi promoveaza propriile creatii independente si va dati seama ca acolo a adunat cele mai bune idei din cate le-a vazut in anii de experienta

    se lucra serios pe net si in vremea lui Netscape, si lucrul web cel mai serios se face pentru intranete sau site-uri b2b unde functiile avansate se vad doar de privilegiati

  • Da miroase de la distanta cand cineva baga bani intr-un proiect grandios coordonat de tot felul de papgali cu diverse aere.

    Pe sectorul b2b am vazut un site foarte fain de prezentare pentru o organizatie de patronat, evident, totul cu user/pass.

  • 1 Ma simt asa… ramasa in urma? Am vazut prima data internet in ultimele saptamani ale lui 2001 si am acces constant (si implicit am inceput sa il utilizez si pentru altceva decat e-mail & documentatie strict pentru un anume proiect pentru scoala) de nici 3 ani.

    2 “De-aia am scos eu ”Chineza (mandarina) – incepator” din CV desi studiam la un punct. Mi-am zis : Si bai, daca exista sansa ca angajatorul sa cunoasca limba si sa ma duca prin ea rapid ? I’m dead…” – Bingo! Exact motivul pentru care n-am vrut nici eu sa cosmetizez realitatea in propriul meu CV – inainte sa afirm ca stiu sa fac ceva, vreau sa ma asigur ca sunt in stare sa sustin afirmatia asta (& si chiar mai mult ca sa impresionez 😛 ) printr-o proba practica.

  • Eu puteam doar epata cu ceva cunostinte si fraze in chineza dar daca ma trezeam cu ceva in genul : Ahh, e bine, avem un expert chinez venit in tara, tu vei traduce !

  • Cu tot respectul, dar si in perioada 1997-2002 erau oameni care se pricepeau la Internet. Ca lucrau in soft, in ISP-uri sau in webdesign tot oameni buni erau. iar cei care au ramas in tot acest timp in bransa nu poti sa zici ca nu se pricep, ei pricepandu-se inca de atunci.

    da, e un val de “pusti corditi” care se autoproclama experti. dar nu cred ca numarul celor care sunt chiar experti in internet este sub 10, si iti insir eu cateva nume daca vrei, unele mai sonore, altele vorba ta, mai putin sonore.

    parerea mea.

  • Ehh, a fost o exagerare (bazata pe faptul ca mie imi venisera vreo 8-10 nume in cap). Da, erau oameni si in perioada respectiva doar ca nu se bateau cu pumnii in piept si stiau ca e o perioada buna pentru a acumula si invata cat mai mult.

10 Pingbacks

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • krossfire
  • Un simplu haiduc al cuvintelor.