Validarea imposturii

Voiam sa va mai trantesc un post despre filme sau o recenzie muzicala, dar am zis ca vi s-a urat cu articole scrise la o saptamana. O sa revin putin asupra topicului expertilor online si a delicatei probleme a imposturii…

Acum o saptamana, vorbeam cu cineva si afirmam ca poti recunoaste un job bun dupa nivelul la care este validata impostura. In context, ma mandream ca am nimerit intr-un loc unde nu mi-a sarit in ochi tendinta. Discutia originala pornise de la granitele destul de neclare ale meseriilor din domeniile marketingului, comunicarii si promovarii online. Neavand facultati de profil pana recent (mai e de lucru), neavand cod CAEN pentru multe meserii si nici mentori scoliti pe-afara, domeniile astea au avut multa vreme porti mai deschise decat trebuia.

In timp, multi dintre cei intrati in profesie din cu totul alte zone s-au dovedit a fi talentati si au reusit chiar sa defineasca regulile pentru generatiile ulterioare. Printre ei, au existat insa si oameni a caror cariera a insemnat un lung sir de rateuri. Nu de alta, dar oricat am vrea sa fie altfel, intr-un final rezultatele conteaza si ele nu se rezuma la fraze pompoase, ci la cifre si statui. Multi n-au disparut dupa prima corabie scufundata, ci au continuat pe aceeasi linie  glorioasa. In timp, experientele cumulate din CV i-au validat. Oameni dati afara de la X companii, au inceput sa tina lectii despre succes si sa se foloseasca de fiecare pretext pentru a explica ”cum au plecat ei de-acolo”.

Daca in marketingul si publicitatea actuala e mai greu sa dai de oameni cu reputatie construita, in zona PR-ului,a  jurnalismului si a mediului online, lucrurile sunt inca incerte. Dezvoltarea extrem de rapida a lumii online si usurinta cu care te poti remarca pe o piata emergenta, a umplut mediul asta de ”specialisti”. Ca nu au o competenta reala, e una. Am mai scris despre asta. Problema e ca multi au in urma un lung sir de campanii si experimente ratate. Sunt oameni carora in mod normal nu le-ai putea incredinta sarcina de a-ti cumpara un sandwich. Totusi, prin asocieri de nume abil speculate, ajungem sa-i vedem la evenimente si sa ne lovim de absurditata sfaturilor lor.

Si aici vine tristetea: la fel ca in publicitatea anilor 90′, unde o serie de politehnisti, filosofi si teologi talentati au pus bazele unui domeniu, in onlineul anilor 2006-2012 asistam la acelasi fenomen. Standardele sunt definite de oameni care n-au nicio treaba. Daca va ganditi la vreun bloggeras care dupa 6 luni scrie despre ”bani pe net”, eu zic sa mergeti mai departe: ganditi-va la oameni angajati pe post de consultanti, la oameni cu firme de spam si la directori de divizii interactive pentru care online inseamna ”un banner mai mare”. Ganditi-va la oamenii care va trimit genul de e-mailuri care incep cu ”Stim ca…”.

Validarea imposturii nu se traduce printr-un comentariu lasat sau o apreciere fugara. Daca ar fi numai asta, multe bule s-ar sparge instant. Validezi impostura in momentul in care platesti pe cineva pentru un job care nu-i intra in competente. Validezi pe cineva in momentul in care il aduci ca vorbitor la evenimente. Validezi pe cineva in momentul in care iei interviuri de 2 pagini despre proiecte care nu exista. Validarea imposturii se face pe principiul ”a fost in multe locuri, stie el ceva”. E o situatie similara cu cea a batranilor intelepti: daca a trait atata, stie el ceva.  Totusi ,daca a trait 70 de ani intr-o sura, as prefera sa nu-i ascult parerea despre brand management.

Daca vi se pare prea specializata sau batoasa discutia, o putem generaliza. In muzica si film, impostura se valideaza de decenii bune. Ajunsi intr-un context favorabil, multi oameni care ocupa aproape abuziv niste locuri ajung sa-si dea in petec. Voiam sa scriu o fraza despre Florin Piersic, despre britpop si despre Muse, dar sunt baiat finut si ma abtin (indiciu: nu era de bine). Ce sa mai spunem despre politica romaneasca, refugiul suprem al impostorilor de profesie.

Nu e greu de inteles ca exista succese care pur si simplu n-au legatura cu tine, nu sunt meritul tau. Poti avea o piesa, un film , un articol sau o campanie de succes, fara ca tu sa fi facut ceva in sensul asta. Ai nimerit o conjunctura favorabila, ai avut un buget de media incredibil.  Tot la fel, poti avea un insucces pornind de la aceleasi premise. Totusi, cand ai dat gres in 4-5 locuri, ceva ar trebui sa dea de gandit.

Validarea imposturii se produce in general cand nu exista criterii clare de evaluare si cand nu exista termeni de comparatie (sunt putini profesionisti). Criza a mai ordonat putin lucrurile in ceea ce priveste a doua problema. Totusi, prima ramane in continuare in picioare, cat timp ne vom lovi zilnic de oameni cu opt titluri pe ecuson. Nu m-as grabi inca sa ascult sfatul unuia care se recomanda Professional SEO Optimizer, Senior Web Consultant & Idol al Femeilor.

P.S: Constat ca am inceput sa citesc din ce in ce mai multe bloguri pe mobil, motiv pentru care sugerez cititorilor si celor cititi sa incerce si o versiune pentru mobil a blogului.  Un plugin mic nu strica. Unele bloguri sunt suficient de putin incarcate incat sa intre lejer pe ecranul telefonului, dar multe imi halesc datele din abonament. Nu mai zic de cat mananca pozele cu pisici HD…

25 Comments

  • Care e pluginul ala mic ?
    Validarea imposturii se petrece pentru ca sunt si multi habarnisti care-i valideaza , altfel nu ar avea atata succes .

  • Link de doua ori spre aceeasi pagina -> bad ideea.

  • Mircea Popescu: Sa-l caut, postul a fost inceput marti si finalizat astazi, deci e posibil sa fi uitat unde ducea linkul initial 🙂

    Romania Inedit: Pai sunt multe, de la MobilePress la Wp-Touch, ultimul folosit si de mine.

  • “Totusi, cand ai dat gres in 4-5 locuri, ceva ar trebui sa dea de gandit.” da, nenorocul, soarta, zilele proaste si altii care m-au invidiat si mi-au pus bete-n roate.

    autoevaluarea nu e o solutie, in tot cazul. fiecare se menajeaza pe sine si nimeni nu se considera nepriceput intr-un domeniu ales de buna-voie, in care se cazneste sa isi faca un nume.
    atunci decizia in privinta lor ar trebui sa apartina exclusiv angajatorilor/ organizatorilor de workshopuri sau pur si simplu publicului larg. putina ironizare la momentul potrivit si excluderea totala din domeniu vor vindeca intr-un final. nu?

  • De acord ca la inceput poti da cateva rateuri, dar dupa o vreme pur si simplu nu mai este permis, nu la nivelul ”ala”.

  • Despre, Florin Piersic pe “walk of fame” autohton, nu-i asa?

  • Nu, pur si simplu despre Florin Piersic ca actor. E vocal, e simpatic, e invitat peste tot, dar e un actor mediocru. Rebengiuc, Olga Tudorache si altii de pe Walk of Fame sunt cu 3 nivele peste Harap Alb!

  • am inteles.

  • Adica na, putea omul sa fie foarte ok inclus acolo, dar nu ca ”prima stea”.

  • Mi-am adus acum aminte de postul asta, oarecum legat de o problema cu care ma confrunt acum, si mi-am dat seama de un lucru: e greu sa te apropii de un om de valoare. In plus, sunt si putini.

    Ma gandesc ca ar fi bine pentru interesul multora sa se creeze astfel de “valori” pe banda rulanta si de asta apare aceasta validare a imposturii de care gandesti.

    E greu sa ii iei un interviu unei vedete adevarate, nici o problema. Intra in scena Simona Sensual si Liviu Varciu, ca tot a fost recent faza de la Antena 3 de pe blogul lui Teo (stand-up dude) :))

  • Zice ceva cetateanul dinsus.

    Ca pe vremea lui Ceasca, ce nevoie avem de intelectuali autentici, cu idei si impresii in cap, ba perfect dispusi sa strimbe din nas la salam cu soia si chiar capabili sa mai si fuga prin strainatate sa ne faca de ris ? Nu mai bine niste intelectuali de-ai nostri, pe care sa ne putem baza, cu origini sanatoase ?

    Disparitia comunismului ca sistem politic n-a invalidat fundamentele economice ale prolecultismului. Poate chiar din contra.

  • Trilema: Impostura la nivelul ”paturii intelectuale” e masiva…nu m-am incumetat sa merg acolo.

    Cedik: E greu pentru ca valorile sunt la randul lor sufocate de impostori si devin din ce in ce mai reticente.

  • validarea imposturii o facem toți, neîncetat.
    acordând atenție.
    indiferent ce atitudine afișăm.

  • sa vorbim despre PR 🙂

  • de-a dura lex: da, dar atentia serveste si in scopuri ”educative”.

    valeria: oare ne ajunge un blog?

  • Florin Piersic o fi un actor de mana a doua, dar este un actor extrem de charismatic. E ok ca a fost trecut ca “prima stea” tocmai pentru ca este un actor extrem de cunoscut si prezenta lui pe acel Walk Of Fame valideaza cumva intregul proiect. Incearca sa te pui in locul unui nea Gheorghe care citeste si el de acel Walk Of Fame… “Cine e Rebengiuc ala?”

  • De-acord in linii mari, dar mai bine-ti zic cu ce nu-s de-acord – e mai interesant, nu?

    “Impostura” e-o chestie de definitie. Dac-o definesti ca “profit de pe urma naivitatii altora”, cam toti suntem, de la cei care cumpara 2 ciocolati si raspund “dar sigur ca arati proaspata dimineata” pentru un bj si pana la magicieni, scriitori, bloggeri, politicieni, avocati etc.

    Mai departe, experienta directa este mai valoroasa decat educatia (i.e., “specializarea”), deci cineva care a intrat “pe felie” intr-un field si-a lucrat acolo o vreme este aproape intotdeauna mai competent decat cineva care a “studiat” numai, fara sa fi lucrat.

    Ce inseamna de fapt “competenta”? Dictionarul spune mai multe, cum ar fi “Care este bine informat într-un anumit domeniu; care este capabil, care este în măsură să judece un anumit lucru. 2. Care are atribuția, căderea, autoritatea legală să facă ceva; îndreptățit.” Trebuie toate sa fie indeplinite sau e una suficienta?

  • 😉 se simte lipsa oamenilor “peste medie”, a oamenilor de elita

  • Elitele de pe la noi se inchid intr-un turn de fildes si in cativa ani pierd orice urma de contact cu realitatea.

    Garm: Da, dar pe de alta parte, as putea revedea Niki Ardelean sau Medalia de onoare peste 15 ani, cand niciunul dintre ei nu va mai fi relevant fizic. Totusi, Harap Alb e nevizionabil…

  • De Harap Alb nu comentez, dar mai vizionez din cand in cand filmele cu Margelatu. Evident ca nu sunt capodopere, dar sunt destul de ok pentru pierdut vremea.

  • Garm, dar cui i se adresează acel Walk of Fame?
    lui nea Gheorghe sau celor interesați de teatru?

  • Validarea imposturii cred ca se face chiar de catre impostori sau de catre persoane suficient de inteligente, care sa urmareasca prin validarea imposturii, o viitoare manipulare a celui care beneficiaza de validarea sa.

  • Cred ca se adreseaza tuturor. Poate nu am fost suficient de clar, nu sustin ca Rebenciuc nu are ce cauta acolo – departe de mine gandul asta, sustin doar ca este normal ca prima stea sa fie acordata unui actor cu priza la publicul larg. Pentru urmatoarele stele ideal ar fi sa se pastreze un echilibru intre actori cu priza la publicul larg si actori cu priza la “cunoscatori”.

  • Gabriela Elena: Din pacate, impostorii sunt validati de noi.

    Garm, Dura Lex: Da, pai nici mie nu-mi e clar cui se adreseaza proiectul.

  • Off-topic 🙂

    Am zis să fac o mică reclamă, dacă mi se permite.
    Cristian Ghinea a publicat pe contributors.ro un articol pe tema (vehiculată în ultima vreme de altfel) a unui grup de acțiune civică SAU nou partid.
    http://www.contributors.ro/editorial/reteta-pentru-noul-partid-cati-v-ati-baga/

    Aricolul a avut destul de multe comentarii și a fost continuat în dezbatere și de alții pe același site.

    Ca urmare s-a făcut și un grup de facebook pe tema asta unde să „ne strângem”. Evident, probabilitatea să nu se ajungă niciunde e foarte mare deși sunt unii destul de entuziaști. Eu am zis că n-am nimic de pierdut dacă mă implic – atât cât pot. Și dacă se naște vreun nou partid pe baza rețetei lui Ghinea o să-l sprijin cu timp și bani.

    Mă gândeam că te interesează subiectul 🙂

2 Pingbacks

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • krossfire
  • Un simplu haiduc al cuvintelor.