Complexe balcanice
Revin cu un subiect pe care simt ca l-am tratat superficial in trecut…
Cand vine vorba de egouri digitale, sunt putine materiale care sa fi lasat o amprenta la fel de puternica precum celebrul clip cu clima bizonica. Stiti situatia: un roman proaspat “trecut la alt nivel” simte nevoia sa se laude intr-un mod ilar cu masina proaspat cumparata. La momentul respectiv, clipul a fost intampinat cu reactii furibunde si privit cu dispret de cei care, evident, “nu erau ca ăla”. Laudarosul, numit de-atunci “taranul din Spania” a fost ciuca batailor de joc online timp de ani buni. Nu s-ar putea spune insa ca respectivul trend a incetat. Chiar si in 2012, oameni a caror etate ar indica un dram de modestie simt nevoia sa se laude cu realizarile lor “de-afara”.
Fenomenul pare construit pe baza exceptiilor, insa tind sa cred ca e mai mult de-atat. E vorba de o forma a unui mai vechi complex balcanic. Il observi cu usurinta la studentii care si-au petrecut un semestru pe-afara si care acum dau lectii pe forumuri si Facebook. Il vezi la hipsterii implicati in zeci de voluntariate si grupuri de actiune, precum si la corporatistele dornice sa-si uimeasca fostele colege de liceu. Spre deosebire insa de cazurile mentionate in primul paragraf, aici complexul se manifesta altfel.
In prima faza, devine evidenta o atitudine autoasumata a omului care “a vazut mai mult”. Ai iesit din tara trei zile, deci e clar ca tu “stii mai bine”! Intr-o a doua faza, apar lamentarile. Cand o sa se faca si la noi? Cand o sa fie Bucurestiul ca Parisul? Cand o se implementeze legea aia? Cand o sa impanzim orasul cu piste de biciclete? Am vazut io ca se poate, deci se poate! Daca totul s-ar opri la spam, tot ar fi ceva. Din pacate insa, multi au “initiativa” si cred sincer ca aplicarea unor forme fara fond (cc Titu Maiorescu) poate avea rezultate instant si de durata. De ce ar impune respect cei a caror prima reactie la contactul cu alta cultura este sa o catalogheze drept “inferioara” sau “superioara”?
O sa spuneti: bine, si de ce te agiti? De ce-ti pasa ca unii au impresia ca Romania se poate salva prin aplicarea unor masuri nerealiste peste probleme dureroase? Ma agit pentru ca asta imi arata ca viitoarea clasa de mijloc a Romaniei merge intr-o directie greu de urmarit. Nu sustin ca as fi eu ala care intelege, dar cu siguranta nu sunt singurul care a observat ca “lucrurile nu se leaga”, ca nu poti pur si simplu arunca mentalitatea vestica peste un popor balcanic. Mai mult, nu cred ca sunt singurul care a observat ca genul asta de emanatii (Ia uite ce e la ei si ce nu e la noi) sunt de multe ori produsul unei frustrari nationale mai vechi.
De vina ar putea fi lipsa educatiei politice si a educatiei “publice”. Am mai discutat pe tema asta acum cativa ani si clar nu e o problema care sa se rezolve peste noapte. Cert este ca un om minim informat despre ceea ce defineste un popor si, intr-un final, o natiune, ar intelege ca nu poti avea nici monarhia daneza si nici civilizatia germana peste un popor de o alta sorginte. Majoritatea realizarilor curente ale unui popor sunt rezultatul a ani de zile de istorie si evolutie in cadrul propriei culturi. Asta daca nu vorbim despre resursele financiare proprii sau exploatate in timp de catre respectiva cultura. Unele lucruri nu se pot face pentru ca sunt pur si simplu “prea scumpe”.
Nu spune nimeni ca popoarele latinizate aflate in situatii mai putin fericite nu pot prospera (a se vedea Costa Rica) sau ca pozitionarea balcanica ar fi vreun handicap (a se vedea Slovenia). Lectia care ar merita invatata si de politicieni si de simpli spectatori este ca, pana nu scapam de autism si nu intelegem ce ne face cu-adevarat “altfel” (nu hoti, nu genii, ci “altfel), vom avea putine sanse sa jucam in liga mare.
Drept concluzie pentru mai tanara generatie (putin mai tanara generatie). Experienta calatoriilor si contactelor cu exteriorul este vitala. Mergeti, invatati, “furati meserie” si decideti singuri daca vreti sau nu sa va mai intoarceti. Nu spune nimeni sa nu va continuati studiile sau meseriile in afara dar…va rugam, nu va intoarceti dupa 3 luni de-acolo cu un halou de aiureli, gata sa serviti un dus rece “fraierilor” din tara. S-ar putea ca muncitorul ala prost platit care o viata a facut naveta intre casuta lui si oras sa fi inteles ceva mai mult din ce inseamna cu-adevarat sa fii “roman”.
P.S: Stiu ca scriu rar, dar am fost asediat de valtoarea de jucatori de Diablo 3. Desi nu sunt fan al seriei, a trebuit sa ma alaturi temporar torentului.
Mulțumesc că mi-ai verbalizat gândul.
Eu trăiesc de câțiva ani prin străinătate, la fel și câteva alte rude, mai nou. Și când ne întâlnim la bunici de Crăciun la masă… ei bine, ASTA e atitudinea, ăsta e halo-ul, “pf, ia uite la ei cum se poate și la noi nu!”. Și mă chinui foarte tare să mă delimitez de atitudinea lor, încercând mereu să explic că în România lucrurile se vor îmbunătăți [dacă privim imitarea Vestului ca “îmbunătățire”] doar pe căi proprii, prin metode proprii, specifice culturii autohtone.
Nu merge, vorba ta, monarhie daneză peste spirit balcanic.
Eu vreau ca Bucurestiul sa fie ca Viena si Slatina ca Salzburgul .
Complexele balcanice apar la oamenii neevoluati sau care trec prea repede “la alt nivel” .
Varul meu are o prietena dintr-o tara asiatica (Coreea de S). Ea a venit in vizita in Romania si apoi au plecat impreuna la Paris. Dupa ce s-a intors a zis ca ii place mai mult in Bucuresti decat la Paris.
“Am mai discutat pe tema asta si nu prea are sens sa insist. “- intalnesc fraza asta in absolut fiecare post pe care il scrii si e tare deranjant. expediezi subiectul scurt plecand de la premiza ca toata lumea care va citi postul are deja o imagine foarte clara a ceea ce ai mai scris tu.
mai mult decat atat, prins cu diabolo ala sau ce o fi, te-ai axat numai pe latura antropologica. ar trebui luat in calcul si faptul ca “in afara” tot ceea ce se face se face pentru ca exista mai multi bani. iar majoritatea banilor “din afara” vin dintr-o alta “afara” istorica, careia i se mai spune si “colonialism”, daca vrei sa lasi corectitudinea politica la o parte.
iar la faza cu “la ei se poate”… pot sa spun ca la mine a fost exact invers. pista pentru biciclete mi se parea simbolulul civilizatiei pana sa plec in anglia, acum mi-am dat seama ca e mai civilizat sa te porti omeneste, sa nu faci urat, “ca rade lumea” decat sa te plimbi intre niste dungi pe trotuar.
genul asta de facilitati sunt folositoare intr- anumita masura, dar mi se pare ca uneori avem atitudinea unui copil de clasa a 6-a, al carui coleg de banca, spre deosebire de el, are smartphone.
Jol: Cam aia zic si eu. In ultimii ani am trecut de la o atitudine de tip “hai afara, acolo se face treaba” (da, am fost vinovat si de asta) la o viziune mai realista asupra peisajului autohton si vestic. A fost nevoie sa ma lovesc de cativa oameni si de-aici si de-acolo pentru a ma trezi din “rebeliune”.
Romania Inedit: Clar, in Slatina facem palat, iar la Ramnicu Valcea punem gondole pe Olt.
Wpolitik: Ar fi fost mai interesant ca prietena lui sa fie din Coreea de Nord 🙂
Miruna: Fraza aia are de obicei un link la alt articol. De data asta s-a intamplat sa n-aiba, dar acum am corectat 🙂
Altfel, nu toti banii vin din colonialism. Din ce vezi, am dat si doua exemple de tari care au avut acelasi start sau un start mai intarziat decat noi. La nivel financiar, unde se poate face totusi o comparatie, nu are sens sa luam in calcul Marea Britanie (a caror nostalgie pentru Imperiu incat se poate intui), Franta sau mai stiu eu ce colos. Nici macar Belgia sau Olanda nu rezista comparatiei. Exista totusi care s-au folosit de atuurile post-independenta/eliberare din comunism pentru a construi peste specificul propriu. Vezi modul in care a gestionat Croatia resursele existente.
Totusi, pentru corectitudinea articolului, o sa pun un disclaimer de cateva cuvinte legat de partea financiara. Merci.
Cat despre biciclete “am mai scris” (enervant, nu :P?), dar pot spune ca am fost putin socat in Hamburg de libertatile si viteza excesiva a biciclistilor. Ca sa ma exprim in limbajul hipsterilor: The bycicle is the new muscle car.
Everybody who’s aware of being a nobody wants to be somebody… else.
Da, Diablo 3 asta a cam scurtcircuitat blogosfera. Personal, as fi fost mai entuziasmat de aparitia lui daca n-ar fi solicitat o conexiune permanenta la internet.
Cat despre subiectul articolului, ai dreptate. Multi retin doar atat dintr-o iesire in strainatate: fraiere, eu am fost si tu nu!
Eu, unul, de fiecare data cand ma intorc din afara, ma intristez. Fiindca revin la o tara in care, asa cum spuneai tu, nu exista (in prezent) solutii, ci doar pseudo-solutii, incropite in ideea in care, daca a mers si la altii, trebuie sa mearga si la noi.
Asa ca am inceput sa aplic experientele externe la mine insumi. Macar asa stiu ca exista cel putin un om pentru care strainatatea inseamna mai mult decat o poza cool pe Facebook.
Brontozaurel: Nu neaparat. Unii vor sa fie tot ei, dar mai cu mot 🙂
Intuneric: Lasa blogosfera. A scurtcircuitat 80% dintre prietneii mei. De acord, jocul are hibe pe toate planurile, dar daca il joaca toata lumea?
Cat despre discutia on-topic: Cred ca aia e si solutia. Desi suna putin heirupist/ONGist, totul se reduce la un “schimbarea incepe cu tine” (dum dum dum – melodie in fundal).
La Viena am fost impresionat de o chestie cat se poate de banala : forma bordurilor acolo unde strada (deci trotuarul) o face la drepata sau la stanga. Nu sunt un ciudat si stiu ca frumusetile Vienei se descopera cu capul sus, nu cu capul in pamant, dar eu am plecat ochii, ca sa fiu sigur ca voi avea o imagine completa. La Viena, bordura este un arc de cerc continuu, din piatra. In Bucuresti am vazut cum se face un arc de cerc din trei sau patru borduri rectilinii (daca vrei sa vezi, te rog sa citesti articolul “România şi Occidentul, românul şi occidentalul”, te asigur, merita :)). Si (ma) intrebam : “De ce la ei se poate ? (şi la noi, nu).” Am vazut multe lucruri banale la Viena, cat se poate de banale, iar aceleasi lucruri in Bucuresti iti dau o senzatie de “bai, sunteti cretini !” sau “bai, sunteti nesimtiti !”. Inca ma intreb “Cum dracu’ de la ei se poate ?”. Nu am nici cel mai mic complex, balcanic sau dambovitean. Cred ca exista situatii in care ceea ce se gaseste “acolo” se poate aplica, si chiar trebuie aplicat, “peste specificul propriu”. Nu cred ca… Read more »
Stai putin, aici vorbim de artificii de proiectare/design si de lipsa de calificare a unor indivizi. Eu vorbeam de proiectele mai mari si de schimbarile care se reflecta si asupra mentalului colectiv.
Da, am citit si eu niste dezbateri, cum ca pe varianta beta D3 mergea OK, iar acum produsul final da tot felul de rateuri (cumva de inteles, daca ne gandim ca Blizzard n-a avut la dispozitie decat vreo zece ani ca sa-l faca).
Totusi treaba cu conexiunea la net ma afecteaza pe mine cel mai mult – dintr-un motiv extrem de tampit, rasnita mea de laptop virusat, care functioneaza pe net in reprize de cate 20 de minute.
subiectul ti-a venit dupa ce-ai vazut stirea cu cartea despre “nevroza balcanica” sau cum mama ei ii zice? 😀 Problema nu e ca unii se agita cu masuri nerealiste, ci ca ajung cateodata sa le si aplice. Asa apar legi care protejeaza drepturile imaginare ale “unora” (provocand dezechilibre de tot felu’ si dand nastere la abominatii gen PPDD) sau care iti pun in carca obligatii sperand ca in felul asta vor putea rezolva usor (pac-pac) probleme structurale. Pe de alta parte, mi se pare ridicola tendinta oamenilor de a “aduna” cu orice ocazie noi “experiente”, de a calatori cat mai mult si cat mai departe cu gandul ca asta le va rezolva toate problemele si de a reveni “schimbati”. De a-si asuma tot felul de idei si fragmente de “cultura” care pur si simplu nu li se potrivesc. E un semn al triumfului capitalismului asupra valorilor umane (‘traiesc’ mai mult ca sa pot munci mai mult, deci valorez mai mult pentru societate, deci sunt mai ‘bogat’), dar e si un semn al prostiei. re : Diablo – mai interesant decat jocul in sine, pe care nu l-as instala decat pentru 1000$ de la Blizzard, e fenomenul oamenilor de a se… Read more »
Intuneric: Atunci da, e cam nasol. Oricum nu pierzi mare lucru 😛
Whisperer: N-am prea vazut stiri de niciun fel in ultima vreme, nici macar online (mai putin celebrul filmulet cu furtuna de nisip de la Realitatea si ceva stiri pe filiera de business/legislatie).
Experientele colectionate nu sunt rele, daca le integrezi in propria ta experienta si personalitate. Daca ultimele nu prea exista insa (esti prea tanar sau pur si simplu prea “crud”, indiferent de varsta), tot ce pui deasupra va arata ca un covor cu imprimeu din anii 90′.
re: Sincer, nu consider jocul vreo realizare, dar pur si simplu mai toti prietenii mei sunt acol. Nu-s mare fan multiplayer/social gaming, dar nu pot sa neg ca o campanie single player de D3 nu are farmecul ei. Probabil Torchlight 2 va oferi fix acelasi lucru, dar mai ieftin si mai fun 🙂 (Eu mi-s RPGist de scoala veche, nu joc hack’n slashuri decat in cazuri de calamitate – asta e unul, mi-au disparut prietenii).
Atat timp cat se va incerca construirea unui arc de cerc din blocuri rectilinii, nimic, dar ABSOLUT NIMIC, nu va putea fi realizat, indiferent de ce proiect discutam. Nu este vorba strict despre borduri ci despre “las’ ca merge s-asa”, despre fuşăreală, despre lipsa unui simt al calitatii. “Ei” au construit mereu poduri de piatra peste Dunare, noi am construit mereu podeţe de lemn peste Dambovita … ĂSTA este “mentalul colectiv” care trebuie schimbat. Sunt sigur ca si noi am putea mai bine daca am scapa de “complexul” fanariot din mentalul colectiv. Daca am intelege ca un arc de cerc nu se face din dreptunghiuri.
Am inteles. E un fel de ”cat timp oamenii o sa bage patratul in casuta pentru cerc, nu are sens sa discutam” :))
La bordurile “mele” replicai pomenind de cele din Ramnicu Valcea care sunt “asa cum trebuie”. La podurile “mele” de mai sus, ar fi nedrept sa nu pomenesc de Anghel Saligny. Nu stiu cat de vechi sunt bordurile din Ramnicu Valcea, dar stiu cat de vechi este complexul de la Cernavoda. Ma intreb daca ACUM se mai poate si la noi … :))
Da, ai dreptate, incercarea “militienesca” de a baga cu forta un patrat in locasul pentru cerc nu o sa aiba sorti de izbanda sau, ca in banc, o sa aiba rezultate neasteptate. Dar merita sa discutam despre asta.
La Cernavoda inca mai vin studenti straini sa ia notite (nu glumesc) 🙂
Am petrecut jumatate de an peste ocean in ultimii 3. Da, am ‘complexe’ si consider ca suntem DEPARTE. Nu poti schimba chestii pe plan mai mare, dar pe plan personal am schimbat multe. Am invatat de la cei pe care i-am cunoscut, am studiat ce merge si ce nu in societatea lor si as dori sa vad macar unele chestii aplicate si la noi. Cu capul in nisip si refuzand sa prindem orice de ‘afare’ nu vom progresa niciodata. Nu suntem cei mai tari din parcare in general si toti anii de ‘izolare’ nu ne-au facut nici macar putin bine. Sa profitam ca avem sansa de a iesi ‘din casa’ si sa invatam ce ii face pe altii mai buni si alte societati functionale. Da, e deranjant pentru ala despre care spui, ca merge doar la lucru si este stresat ca ne ‘dam mari’. Dar si ala poate invata ceva, chiar daca nu a vazut la prima mana. Dar e mai usor sa spui ca ala se lauda si sa-ti vezi de viata ta, chiar daca esti pe un drum gresit. Principala lectie pe care am invatat-o intr-un an jumate de ‘pribegie’ este sa nu astepti mura-n gura. Sa fi… Read more »
Dojo: Ce inseamna “sa-i invatam”. Daca te referi la puterea exemplului, sunt complet de acord. Daca te referi la a te lamenta pe tema lucrurilor care nu merg, aratand cu degetul si atat, atunci clar esti pe o pozitie gresita (evident, vorbesc la modul general).
Asta cu “Statul” e alta meteahna si voiam sa mai insist asupra ei. Sunt atatea lucruri puse in spatele Statului, incat nu te mai mira aplecarea spre dictatura a unor votanti. Statul sa ne dea aia, sa ne faca aia…ahh, dar Statul se baga prea mult nene!
Pot spune ca am stat in alta tara timp destul cat sa ma schimb. In cazul meu a fost bine pentru ca am avut norocul sa petrec aproape 1 an in Germania (RFG) pe vremea celulant regim…Faptul ca am venit acasa “altfel” a socatpe colegi, profesori, am fost un “element pro=capitalism”… Nu am incercat sa schimb pe nimeni dar am schimbat la nivelul meu multe lucruri si asta a fost bine. Cand vin de “dincolo” incerc sa nu intru in de[resie..Ma derajeaza ca avem potential si nu il folosim. Avem :munti, mare, dealuri, Delta…de ce nu profitam de aceste beneficii? Practic, daca ne uitam n istorie, Romania nu a fost pregatita pentru a deveni moderna nici in 1918, diferenta dintre tara si oras este uriasa, dioferentele dintre regiuni exista si ele.. Un mare pacat este ca am ratat startul in ’89, si uite , Croatia sau Slovenia, care au primit startul mai tarziu au reusit sa gestioneze mai bine situatia noua. Dar sa nu uitam ca din aceste tari cam 50% din populatie a avut sansa sa munceasca afara si sa aplice ceea ce au vazut in propria lor tara, poate au luat ceva din mentalitateaa respectiva, sau pur si… Read more »
Ajax mi-a jucat o festa 😛
Dap..si te-a prins Akismetul 🙂
Eu tind sa cred ca momentul Romaniei (un nou moment) se apropie si ca de data asta ar fi bine sa-l gestionam cum trebuie.
[…] at 10:59 pm | Tagged as: Social, Cultural, Politic, Viata de zi cu zi O remarca a lui Dojo de la articolul precedent m-a adus cu gandul la vechea dilema a cetateanului: de ce nu ne da […]
Mai, din punct de vedere al ideologiei nu sunt de acord cu tine. Ce zici tu este sa acceptam (complacem!?!) ca suntem balcanici si asa merg lucrurile la noi, mai din topor, mai haotic, mai lent, cu mai mare accent pe circ si mai putin accent pe paine, sau pe fabrica care produce paine. Pai si daca acceptam, ce rezolvam? Daca acceptam ca suntem diferiti cum spui tu, brusc vom vedea calea? Eu unul zic ca trebuie sa realizam ca calea 😀 nu trebuie sa fie una diferita, ci una similara cu a celor care sunt deja pe ea. Calea se numeste disciplina, educatie, efort, respect s.a.m.d. Deci poate ca n-ar trebui sa vrem sa fim diferiti, poate ar trebui sa fim la fel ca… Realist insa, nu ma astept sa realizam noi ca popor prea devreme lucrul asta, cel putin nu la nivel de majoritate si chiar daca realizam, nu ma astept sa schimbam prea curand lucrul asta. Din cate vad eu, raprotul oameni constiinciosi-oameni care trebuie impinsi de la spate este disproportionat rau si cand ma refer la oameni care trebuie impinsi de la spate nu ma refer la oameni care trebuie motivati sa fie altfel, ma refer… Read more »
Nu sa acceptam, sa intelegem zic. E o mare diferenta. Multi incep cu tot felul de idei de tipul ”hai sa facem asta”, punand din start Romania sau Bucurestiul pe acelasi plan cu Olanda sau Amsterdamul, in functie de context. E vorba de ”realism”, ca tot ai mentionat cuvantul 🙂
salut. io zic ca suntem praf si ca o sa ramanem asa. daca tine schema cu ue o sa fim exportatori de mancare si importatori de orice altceva + un litoral ieftin si accesibil condimentat cu manastiri in nordul moldovei. de acord, pe alocuri suntem geniali, minunati, cum zic pr-istii, cum zice dan puric. impreuna nu suntem nicicum pentru ca nu exista impreuna. de acord, sa ne scoatem capul din nisip, sa ne cerem dreptul la bun simt dar mai intai sa-l intelegem etc…vin alegerile, asta spune toata lumea. e un discurs deja care ma baga in stare de coma cerebrala. concret s-au mai facut doua super site-uri si cateva workshop-uri pentru prietenii care n-au ce face sambata seara sau peste weekend, o scoala de vara cu diplome si acreditari si milioane de conturi de spamat pentru facebook. concret nu s-a facut nimic concret. micii psd-ului ar fi singurii care poate au salvat oameni de la infometare. hai sa fim seriosi. hai sa plecam. de tot.
Intr-adevar, acel “impreuna” nu prea exista (si nu, nu-s fan Dan Puric, cum am mai spus-o).
[…] 2012 at 09:37 pm | Tagged as: Social, Cultural, Politic, Uncategorized, Viata de zi cu zi Pe langa complexe si alte afectiuni, spatiul autohton pare sa sufere si de un sindrom mai larg […]
De fapt, tot tămbălăul stârnit între 2006 şi 2011 (în prezent, deşi e an electoral, tămbălăul s-a mai potolit, ceea ce e paradoxal) cu “ţiganii, bucureştenii, miticii, Simona Sensual, balcanicii, ţăranii, moldovenii, tinerii de bani gata, ciobanii piperari, băsiştii, maneliştii, curvele etc” era un fals, o iluzie, o gogoaşă ca şi promisiunile lui François Hollande, care au început de la 60 000 de locuri de muncă (varianta vestică a lui “15 000 de specialişti”) şi s-au încheiat cu impozite de 75%. Ceea ce i-a lămurit chiar şi pe francezi, căpoşi cum sunt, cu ce fel de gogoman au de-a face. În realitate, motivele conflictului social de la noi, complexele, sâmburii de scandal stau în faptul că totul se bazează, dincolo de resursele materiale (bani, proprietăţi, întreprinderi etc) pe statutul social, şi că în funcţie de statutul social îţi dobândeşti funcţiile publice, încrederea partenerilor de afaceri, simpatia publicului, generozitatea băncilor şi spaţiul în ziarele de scandal. Din acest motiv, orice efort s-a îndreptat de fiecare dată spre ridicarea statutului social propriu – dobândirea averii, a diplomei universitare, a proprietăţii, a celebrităţii şi aşa mai departe, fiindcă era insuportabil să fii un nimeni. Nici comunismul nu a fost scutit de asta. Singura… Read more »
Apropo de ce spuneai tu, de-abia acum si aproape exclusiv in “protipendada” bucuresteana se vede o clasa de mijloc in formare. Dupa zeci sau chiar sute de ani (pentru ca nici “Interbelicul” n-a fost o perioada atat de glorioasa precum o percep unii). Gap-ul social dintre clase este atat de mare, incat foarte multi renunta sa mai incerce.
Si cam da, aia e problema principala. Nu saracia, ci bogatia altora…
Epoca Regatului a fost glorioasă dintr-un singur motiv: fiindcă venea după epoca răscoalelor de la 1888 şi 1907 şi înainte de era comunistă. Aşa cum într-o şcoală ajutătoare cel care ştie să numere până la 100 e un mare dăştept.
~Nautilus
Fair enough 🙂
[…] Complexe Balcanice – Despre minunatii locuitori ai diasporei care “stiu mai bine”… […]