Ne predam ?
Zilele trecute mi-au picat ochii pe un articol de la finalul anului trecut. In postul respectiv infieram cu manie proletara ”generatia de sacrificiu” si explicam de ce tinerii sunt complet indreptatiti sa plece din tara si sa-si incerce norocul pe alte meleaguri. Desi nu-mi reneg argumentarea pro-plecare si in acelasi timp pro-eroism, tind sa-i observ inutilitatea.
Daca generatiile anterioare au mancat razboaie pe paine, colectivizari si ceva opresiune, noi, ”astia tinerii” , nu avem prea multe scuze. Nu de alta, dar am tot auzit de la fosti colegi de facultate, colegi munca si amici ideea ca la randul nostru am fi fost o generatie de sacrificiu.Social am fost victima catorva experimente de tranzitie mai mult sau mai putin democratice. Da, am prins si o criza economica dar e o simpla perioada de anomie. Absolut toate generatiile din tarile presupus civilizate au prins cel putin o criza economica. Totusi, am avut ceva ce n-au avut nici strabunicii carolisti si nici parintii inca marcati de comunism, am avut o forma a libertatii de opinie.
Ce am facut pana acum cu ea ? Pe langa sustinerea societatii de carton (prin simpla aderenta) generatia post-decembrista nu s-a remarcat prin absolut nimic pana acum. Nu, nu exagerez : cateva olimpiade internationale si trei fotbalisti mediocri nu inseamna valoare. Nici poetii si scriitorasii prost-modernisti nu impresioneaza in mod deosebit. Critica vehementa a inaintasilor nu este un fenomen nou dar inca nu vad contraexemplul pe care ar trebui sa-l dam.
(Sacrificiul in varianta azteca. Sursa)
Inteleg ca e mai greu sa iesi in strada pentru o initiativa legislativa, e mai greu sa studiezi suficient cat sa intelegi politica si e poate greu sa te opui imbecilizarii treptate. Dar fratilor, e atat de greu sa nu te conformezi, sa nu recurgi la cliseu pentru orice nenorocita de opinie, sa-ti misti fundul la vot cand simti ca merita ? Ca veni vorba de clisee, aproape de fiecare data cand au ocazia sa iasa in fata, ”tinerii” trebuie sa ajunga la : politica e o curva , toti sunt hoti , afara e mai bine, azi nu mai exista valori, etc. Mai nasol e ca pe margine altii aclama. E normal, cliseele lor corespund cu ale reprezentantilor lor intr-o asemenea masura incat nu mai e loc de gandire. Preferam sa topaim intre ”Romanii sunt cei mai destepti” si ”Avem nevoie de o dictatura”.
Da, suntem alienati si nu ma exclud. Ne infundam in birouri, ne procopsim cu familii imediat dupa liceu , scriem angoasati pe bloguri iar apoi avem pretentia sa fim luati in serios. Altii scriu manifeste pe facebook pentru 15 minute de faima. Anonimatul ne face sa ne simtim importanti dar daca toata lumea e centrul universului unde naiba sa mai fie loc si de creatie ? Nici inaintasii nostri n-au stiut si n-au facut prea multe dar de ce acceptam cu atata candoare sacrificiul colectiv ?
Problematic e ca de fiecare data cand se mai trezeste vreunul constata, evident tot printr-un cliseu, ca ”n-are cu cine”. Desi avem impresia ca ocolim inteligent turma, o ocolim toti pe aceeasi ruta si ajungem sa fim pastoriti de aceeasi oameni. E greu sa fii solidar intr-o actiune pe care nu o poti defini, care nu se termina prin satisfacerea vreunei nevoi biologice sau prin castigarea unei sume infime de bani . In ritmul asta ma intreb sincer daca e cazul sa ne mai impuscam cu pistoalele cu apa. Nu mai bine ne predam direct, pana ajungem la 30-35 de ani cand ar trebui chipurile sa fim maturi si prosperi ?
P.S : Ca tot veni vorba, Adrian Soare mi-a amintit de un filmulet de acum doi ani intitulat Lost Generation. Cu exceptia micutelor aberatii ecologiste si a naturii ”spalacite” a mesajului exista un sambure de adevar in interpretarea youtube. Eu l-as fi redus simplu la ”Suntem mai inteligenti si informati dar in acelasi timp ne apropiem mai mult de stramosii ierbivori”.
Krossfire-s Blog — Ne predam -…
Tineretul nu moare dar se preda….
Eu sincer iti spun ca nu simt chestia asta, ca “nu-i cu cine”.
E cu cine. Sigur, unii sunt multumiti cu lenea lor, alti-s satisfacuti cu prostia lor. Sigur, ei sunt destul de multisori, asa.
Dar nici nu prea conteaza. Iar restul lumii se simte chiar bine.
Ma rog, cred ca distanta dintre varfuri si mase va fi mult mai vzibila in generatia asta 🙂
Doamne de parca ti-a pus cineva un ceas sa sune!sau mai aproape, e ca si cind ar fi sunat clopotelul dupa pauza mare.Cred Kross, ca ai mai facut un pas, un pas mai mare decit cei de pina acum.Important e, ca ai depistat ca exista o problema la generatia voastra( cind spun asta nu ma refer la “marea masa” ci la cea care are de spus ceva, cum sinteti voi care combateti aici si altii..)Eu stiu si voi stiti, ca de fapt exista mai multe probleme, sau mai bine zis cauze socio-economice, politice care nu va ajuta.E totusi un pas, un pas inainte, semnalul din articolul de fata.Succes in 2010 si un dram de noroc!
E greu sa inveti de la sine sa ai initiativa. Probabil “celelalte” generatii de oriunde si in orice timp parca au avut un soi de pornire launtrica sau poate au fost avantajati ca s-au emancipat tocmai in momentul unei revolutii; industriala, filosofica, economica.
Cred ca marele nostru dezavantaj ca postdecembristi este ca in timpul nostru nu se intampla nimic cu adevarat inspirant. Soldatii americani erau “loviti” de propaganda despre eroism si fapte de vitejie si asa ingrosau randurile de pe front in Al doilea razboi mondial. Cred ca asta ne trebuie, propaganda, dar intr-un sens pozitiv.
Îți respect opinia, aia cu inutilitatea plecării.
Dar eu am alta, opinia mea personală și pleonastică. Din 1990 până în 2004, când am plecat, am tot votat. Și ce dacă? Vedeam că, în ciuda muncii mele neplătite și peste program, nora șefului stă la același birou ca mine, nu face nimic și are salariu mai mare. Am schimbat țara și dintr-o dată ceea ce știu eu să fac are o valoare mult mai mare. Nu numai că îmi permite să trăiesc mai bine, dar îmi permite să-mi și invit părinții să aibă o vacanță gratis de o lună, la mine acasă, pe malul Mediteranei. Ceea ce în România n-aș fi putut să fac.
Nu spun să plece toți românii. Spun că România mai are mult până să fie civilizată. Și unii nu vor să aștepte asta.
Adică, fără să fi avut meditatori plătiți de părinți, să “ai cunoștințe”, să te sprijine tata, să fii smecher sau geniu, n-ai o viață confortabilă în România de azi.
Adică, nu-i acuzați pe cei care au plecat pentru a trăi cinstit într-o lume mai normală …
Este greu sa te accepti pe tine insuti ca om ale carui defecte iti blocheaza optiunile de a merge pe drumul dorit, daramite sa nu iti gasesti anumite scuze pentru ca nu ai facut anumite lucruri, gen e vina inaintasilor sau a contemporanilor, sau…
O seara de duminica minunata iti doresc
Khazak : Opinia era inutila, nu plecarea. Vechiul articol era puternic pro-emigrare 🙂 (Si da, nimeni nu vrea sa astepte iesirea din feudalism)
Cristian Ion : E la fel de greu cu a lupta cu tine insuti dar varianta luptei e de preferat (exista un rezultat viabil)
Vic : Mai e timp, stiu, dar nu stiu cati realizeaza asta.
Nu ne predam .
Problema este ca foarte multi colegi de generatie asteapta sa le dea cineva totul de-a gata si multi regreta perioada comunista in care primeai casa de la stat si avea partidul si statul grija de tine !
Sintagma “generatie de sacrificiu” isi are radacinile intre realitatea aspirationala (“bah, eu sunt un mare jmeker, nimeni nu e ca mine”) si cea din afara casei parintesti (“tigarile costa bani, si tu n-ai”). Romanii traiesc cu ideea (imprumutata probabil din filme) ca noi suntem un popor sortit unei cu totul alte sorti. Pe de o parte, e bine, fiindca ne-mpinge sa vrem si sa-ncercam mai mult. Pe de alta, pe multi ii condamna la depresie si burnout. O optiune personala, pana la urma.
Da, noi trebuia sa fim un popor maret dar ne-au tras turcii si rusii in urma 🙂
honestly, mie mi se pare mai ciudata ideea ca primele generatii post 89 ar trebui sa fie “realizate” [economic politic sau macar “cultural”]. de ce sa fie? se taraie afara dintr’o groapa de gunoi, romania anilor 80 [aia gen 432] deci e normal sa arate ca soparlele & sobolanii. generatia anterioara [parintii nostri] a fost so fuckin retarded – cum era sa ne reinventam noi, deodata?
aiurea mi se pare doar entuziasmul din early 90s, nu ceea ce se intampla.
crezi ca daca maine se face Revolutie [lol] in, say, Coreea de N – poimaine’o sa fie la fel ca si Coreea de S?
strelnikov:
Si totusi pot sa aduc in discutie Germania de Est in comparatie cu Germania de Vest. In acest caz, schimbare pe liniile pe care le descrie Krossfire a fost totusi posibila. Dovada este Cancelarul Germaniei care vine din Est.
Mna, de demult zic eu sa declaram razboi Germaniei si sa ne lasam cotropiti….
Si tot de demult spun ca sa fereasca Mniezau sa intram in EU, ca in loc sa semanam noi cu ei, o sa inceapa ei sa ne copieze….
Da’ pe de alta parte, imi place nemultumirea asta continua.Serios.
Fara sa observam, produce efecte. Nu rapide, doar nu suntem nemti! Ci mai incetisor. Binisor , sa nu ne socam.
Bine ar fi sa iasa in afara cati mai multi romani. Sa circule pe autobahn, in Vienna, in Berlin, in Luxembourg…..Exclus Italia.Chiar ar trebui interzisa.
Sa se intoarca acasa plini de amenzi de parcare in locuri nepermise (23 euro bucata), sa invete cum se simte respectul pe autobahn, sa tremure cand vede masina de politie, sa se uite panicat sa vada daca nu i-a “crescut” un cercel metalic la roata, sa-i tataie derierul ca nu are bec de frana pe spate sau cauciucuri de iarna..Mici chestii de astea. Si sa-i vezi cum vin inapoi din ce in ce mai educati. Ca vorba ceia, din respect iese tot respect.
nu prea’s in masura sa polemizez pe chestia asta [mi se cam rupe de politica] da as zice ca exemplul germaniei de E e mai mult exceptia care confirma regula. adica nici situatia lor nu era ca a noastra in 89 [ei erau cel mai dezvoltat stat estic – noi aproape cel mai lame] nici efortul facut ca sa’i ridice nu suporta comparatie [au fost inglobati cu catel & purcel in alt stat, foarte avansat].
Nu ne predam dar trebuie sa invatam sa fim maturi si responsabili.
O zi minunata iti doresc
Strelnikov : Nu zic ca ar trebui sa fie dar sa recunoastem ca suntem destul de critici cu inaintasii desi nici noi nu ne miscam organizat.
Wpolitik : Nu doar asta, dar si dupa WW2, Germania de Vest a avut nevoie doar de o generatie (nici de aia) ca sa-si revina. Ca s-au pompat bani e doar o scuza : Romania a inghitit sute de miliarde de fonduri UE, Phare ,etc pana sa intre in Uniune dar diferenta fata de anii 90′ se vede cu greu.
Lup Alb : Exclus Italia de Sud mai ales…
Strelnikov : Stai linistit, ca economic erau terminati, ca majoritatea tarilor in care comunismul s-a tradus prin jde mii de politii secrete si culturi ale personalitatii.
Cristian Ion : Nu ne predam inca…
http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/ne-predam-24039.html – Surprinzator cate comentarii are postul pe Voxpublica. In general nu le postez direct acolo dar aveam impresia ca nu merge blogul !
de regula te citesc, azi n-am timp, dar imi sta pe limba intrebarea: ce treaba ai tu cu electrosocurile?! :))
(un fost “Vorbaret”)
revin, nice time!
Mda… eu tot rămân la ceea ce spuneam într-un comentariu acum vreo 4 luni: chiar dacă acolo nu e paradis, prefer un purgatoriu decât să rămân în iadul numit “casă”.
Nu-mi place să fiu limitată, iar în clipa de faţă simt că ţara chiar asta face: limitează. 😉
Itterapia : Welcome back si merci pentru raspunsul de pe Twitter. Aveam unul pe care-l mai luam cu mine ca sa sperii cainii (si chiar se sperie). Un coleg voia si el sa-si ia. Cum eu nu-l mai car, voiam sa stiu daca-i totusi legal 🙂
Roxana : Fair enough dar macar de-acolo sa ne miscam putin. Si eu simt la fel, dar na 🙂
Adevărat grăita-i. Ceea ce ne lipseşte atitudinea. Ieşim din turmă, în fapt, remânem în turmă tocmai pentru că vrem să fim diferiţi. Atitudinea ar însemna să conducem turma(turmele). Dar efortul e prea mare. Şi cine are curaj?…
Daca voi sunteti asa cum spui, oare nu e vina noastra? Oare nu e vina de a nu va oferi voua conditiile in care sa evoluati si sa va maturizati ca oameni?
Eu o consider ca o problema a generatiei noastre.
Marius : Cum spuneam, suntem o gramada de turme cu aceeasi pastori.
Razvan : Nu stiu cat e vina voastra. Adica, mai departe de educatia de parinte cu greu poti merge. Nu de alta, dar ati fost tot o generatie confuza, una care nu ne-ar putea spune noua direct ”ce sa facem”’.
Sacrificiul din expresia “generatie de sacrificiu” ma duce cu gandul mai degraba la resemnare sau apatie. Sau la lene. Sau la Miorita so la drobul de sare. 🙂
Culmea, am mai citit chiar azi ceva asemanator, care mi-a format si reactia asta. http://turambarr.blogspot.com/2010/01/imi-displace.html
nu vreau sa vorbesc despre articolul acesta, pe care nici nu l-am citit, ci despre un altul, pe care, din intamplare l-am vazut pe blogul acesta…. e vorba de un articol din anul 2008 in care erau criticati, cica, hipiotii moderni. intr-adevar, se intampla ca de la un fenomen ce odata avea intelesurile lui sa apara alte si alte “secte” ca sa le spunem asa care nu mai seamana absolut deloc cu fenomenul de la care s-a pornit. asta se intampla oriunde. dar pentru a vorbi despre fenomenul hippie ar trebui sa te documentezi mult mai bine si intelegerewa ta nu ar trebui sa fie una doar de suprafata, in care se simte doar ura fata de niste tineri care pana la urma nu se regasesc si care nu au absolut nicio vina in societatea asta in care, zau, e normal sa nu se regaseasca…. fenoemnul hippie era prin sinea lui intelegere, acceptare, libertate…. razvratirea sau negarea de dragul negarii nu are rost. precum nizi eu sa te fac pe tine sa intelegi niste lucruri nu as putea aici si nu tin neaparat ca am dreptate. a vorbi despre un fenomen nu se face pe un blog si nici la… Read more »
imi cer scuze pentru greselile de mai sus, literele in plus, sau…. dezacorduri de or fi fiind….
in ceea ce priveste articolul de mai sus… stii cum e treaba? teama de a nu fi in clisee se transforma in cliseu! lupti cu aceeasi moneda cu care lupta altii… atitudinea e aceeasi cu a lor, pentru cei pe care ii critici…. atata doar ca e mai bine cuvantata.
Ma gandesc de ceva vreme la melodia `locul potrivit`. Desi initial – fiind deja in plina revolta fata de ceea ce s-a intamplat la prezidentiale- tindeam sa ii dau dreptate. Dar eu sincer sunt mandra de locul in care m-am nascut..pentru ca acolo se afla un set de oameni care m-au facut pe mine om. Sunt rezultatul unor investitii, a unui proces – fortat sau nu- de maturizare, de intelegere a valorilor si in final, a propriilor mele alegeri. Nu suntem in locul nepotrivit,ci doar inconjurati de o imagine data de o mana de oameni.
Aseara chiar incercam sa gasesc solutii prin care sa iesim la inaintare..iar urlatul pe strada cu stegulete nu mi se pare ca va aduce rezultate.
Renuntarea este insa acceptarea esecului..si cred ca suntem datori atat fata de noi cat si de cei dinaintea noastra sa luam ceva masuri. Problema e: cum? Cum renuntam la titulatura de `ROMANIA TACUTA` si prin ce metode? Daca mor iar tineri e o prostie! Inseamna ca nu am evoluat deloc. Deci..ramane aceesi intrebare: cum?
Ipo : Culmea, dadusem si eu peste el pana sa-mi cada netul pe vreo doua zile.
Stefan : Articolul respectiv nu era o lovitura la adresa generatiei hippie 🙂 Hipiotii moderni din Romania n-au nicio treaba cu betivii idealisti ai anilor 60′ care au lasat totusi amintirea unui Woodstock. E vorba aici de baietii lenesi care se ascund sub masca ‘hippie’.
Cat despre articolul de fata : Nici nu m-am sustras de la grupul celor criticati.
Silvy : N-as spune ca nu-s mandru de locul unde m-am nascut (cel putin fata de Bucuresti, Valcea arata totusi a oras, nu a comuna de 2 milioane de locuitori :P). Problema cu spirala tacerii aplicata tine pana la urma si de media dar si de calitatea generala a oamenilor care este foarte scazuta.
Haiduce, tată, e anu’ abia la început de mandat, he-he! Ce dracu’, puţin mai optimist, aşa! :))
[…] extinde acum subiectul şi ne întreabă dacă ne predăm. Unei imagini, unor aparenţe, unor incompetenţi, unei categorii sociale ieşită în evidenţă […]
“ati fost tot o generatie confuza, una care nu ne-ar putea spune noua direct ”ce sa facem”” aici nu sunt de acord.
Generatia noastra a fost una care a avut valori clare, stiam exact ce vrem si ce e bine, daca nu v-am transmis voua aceste lucruri este ca nu am stiut ce sa facem dupa decembrie 89. Chiar daca din punct de vedere al educatiei nu aveam probleme nu siam sa “activam” intr-o societate diferita de cea in care crescusem.
Cred ca lamentarea ,nu stiu daca ne place, dar se pare ca o folosim ca refulare sau pentru a verbaliza propria noastra neputinta.
Poate suntem frustrati ca nu am reusit sa realizam ceva mai consistent in 20 de ani, la care adaugam inconstient si faptul ca dpv politic dupa revolutie ne-am simtit “tradatti”. Dintre cei care am participat la evenimente, am fost intr-atat de naivi incat am crezut ca odata ce Revolutia a “triumfat” totul se va schimba, nu ne-am gandit ca avem nevoie si de o perioada de tranzitie.
Poate ca totul se rezuma doar la la nivel psihologic.Cred ca ne complacem. De ce? Ca sa ne scuzam nerealizarle.
Comentariul meu din pacate nu a aparut , cu toate ca era cam pe la inceput . 🙁
@razvanserbu: mda, valori clare dar tampite.
[sau invers]
A durat ceva sa revin insa am ramas cateva zile fara net. Sorry 🙁
Nelinistitu : Las ca trece el 🙂
Strelnikov : Eu nu le vad , nici pe-alea proaste (daca nu cumva te referi la crestinismul obsesiv si la patriotismul de budoar)
Razvan : Stiu ca existau doar ca nu erau suficient integrate in activitatea zilnica.
RInedit : A aparut intr-un final ! Ti-am zis, ai probleme cu Akismetul la mine 🙁
Cartim : Lamentarea cred ca-i inscrisa in codul genetic al poporului..presupunand prin absurd ca exista asa ceva.
Strelnikov : Mane, te mai intrebasem, la tine pe blog nu se mai poate comenta chiar deloc 🙁 ?
i dont get it: vrei sa zici ca nu vezi, la generatia parintilor, nici un fel de calitati, nici negative nici pozitive? cum vine asta? 🙂
sorry am taiat comments, ma ocup doar eu de blog acuma & most of the time nu pot raspunde.
Le vad insa nu le vad aplicate, sunt doar la nivel de valori. Nu-mi garanteaza nimeni ca nu vom fi la fel din punctul asta de vedere.
Era si o vorba pe net: “ai c(si un desen cu o oaie)? ramai in tara!”
Persoanele cu ceva studii, cu ceva cursuri si/sau experienta vor dori sa ramana si sa se lupte.
Majoritatea cu studii reduse (sau lipsa), prefera sa plece la capsune sau la spalat wc-uri.
Ma consider de sacrificiu deoarece clasa politica are ca singur obiectiv cum sa fure mai mult, fara a se gandi macar un 10% cum sa-si stimuleze firmele si populatia sa munceasca mai mult cantitativ si calitativ.
Referitor la “n-ai cu cine”, resursa umana e cea mai dificila. Plus ca angajatorul te ia cu “pentru inceput” si ti-a taiat imediat elanul.
E alegerea fiecaruia dar asumarea difera.
[…] ati inteles ideea, spalati dintii cu Norveea! Problema nu e cu replica in sine, ci cu mesajul ei defetist si profund […]