Crima si Pedeapsa: Copiatul
Cum n-am avut timp nici sa-mi scriu numele pe facturi, a trebuit sa-mi iau o scurta vacanta inainte de a publica din nou.
Intrigat de un articol despre copiat scris din perspectiva unui profesor, am simtit nevoia sa ridic problema. O antica practica (sunt convins ca primul ucenic se inspira din papirusul maestrului), copiatul a capatat un statut aproape religios. Crez pentru unii, demon pentru altii, copiatul e atat de uzual inca nici nu mai apare pe lista de probleme ”academice”. Avand o oarecare distanta de epoca in care astfel de practici erau comune, mi-am permis sa aberez putin.
Din aceeasi perspectiva ”religioasa”, copiatul e fie o tradare de principii, fie o metoda de a o trage sistemului. Pe de-o parte, daca ti-au fost insuflate minime principii si daca se intampla sa fii si atras de o materie, ideea de a copia ar trebui sa-ti repugne. O spun din perspectiva unuia care in liceu si generala prefera sa-si micsoreze media decat sa copieze. Departe de a aspira la statutul de tocilar, echivalam copiatul cu furtul. Notele din generala si liceu erau suficient de irelevante ,incat sa nu vreau sa anulez complet orice urma de efort din spate.
Extrem de putinele materii la care am trisat, au fost cele care nu-si justificau intru-totul existentam, prin curiculum sau profesori. Prima data cand am copiat si culmea, nu m-am simtit vinovat, a fost la o lucrare de control la religie, in gimnaziu. Pentru a fi finut, n-am copiat din carte, ci am rugat o colega sa-mi dicteze. Vorba unui coleg : ”Ne vede spiritele, Vlade!” . Un prof suplinitor ne carase o lucrare de control in care trebuia sa scriem din memorie vreo 4 rugaciuni, una fiind Crezul. Oricum, la vremea respectiva, eram convinsi ca si ”seful cel mare” era de acord cu noi in problema respectivei lucrari.
Asta ne aduce in a doua parte a problemei: sistemul sustine materii atat de putin relevante, incat nu justifica pierderea de timp. E inevitabil ca astfel de materii si profesorii atasati lor sa existe si am mai discutat pe tema. Asta se intampla in general cu materii irelevante insa exista cazuri cand subiecte cu rol formator devin o corvoada datorita unor profesori incapabili. Totusi, justificarea asta ar putea sa functioneze in cateva randuri, dar nu poate fi singurul catalizator al unui comportament.
E de inteles daca ai copiat pentru ca toata sala era cu caietul pe masa (”Point of Parity”, vorba publicitarului) sau pentru ca materia era irelevanta pentru toata lumea. Din pacate, Romania are o intreaga cultura a copiatului. De la smartphone-uri la pixuri cu mp3 player si casti cu bluetooth, silitorii nostri elevi sunt olimpici in ale trisatului. Efortul depus in a trisa eficient il depaseste cu mult pe cel pe care un om normal il depunde invatand. Avem o piata extraordinara pentru ”ajutoare de copiat”, iar greata de a munci respira prin toti porii. E deja un stil de viata, un stil de a ”invata”. Mai grav e ca ai nostri nu se indeletnicesc cu astfel de manarii pe la vreun curs facultativ, ci incep sa copieze sistematic din clasa a doua.
Copiatul ca unica metoda de avansare este condamnabil, indiferent de motivatie (de fapt, cand copiezi la 10 lucrari succesiv, e greu sa ai o motivatie reala). Copiatul circumstantial e una, copiatul sistematic e complet altceva. Un cinci pe merit face cat 15 ani trecuti ”pe sub mana”. Dupa ce din liceu retin ca se poate copia cu ochelarii de soare si ca la Politehnica se copiaza de pe Iphone, simpaticii nostri analfabeti incep sa urle ca ”au facultate” si nu sunt angajabili. Aici vine partea brutala: 70% din bagajul inforomational acumulat in sistemul educational este inutil, dar in continuare scoala este o simulare a muncii. E o mostra de program de lucru organizat prevede testele si evaluarile periodice.
Intr-un sistem de invatamant handicapat, faptul ca tu trisezi nu te face un erou. Te face cel mult un analfabet cu pretentii de rebel. Daca si atunci cand se pun bazele formarii tale ca individ, principalul tau imbold este sa inseli, asta spune ceva despre personalitatea ta. Sa nu uitam de zecile de profesori care au copiat la examenul de titluarizare. Ajungi sa ocupi vreun birou la vreo firma de provincie unde-l pupi sistematic in fund pe sef pentru a putea juca poker online. Daca nimeresti in domenii vocationale precum jurnalismul, Google Translate si copy/paste iti vor deveni unelte nelipsite in lupta contra originalitatii. Pentru ca…numai tocilarii si fraierii creeaza, nu-i asa?
P.S: Fara legatura, primisem zilele trecute un mail interesant. Mailul venea din partea unui ONG si nu-l voir reproduce. Desi e tot pe obisnuitul stil ”doneaza 2 euro pentru”, initiativa mi s-a parut suficient de ok incat sa-i dedic un link. ONG-ul se numeste Telefonul Copilului si daca treceti peste bannerul iritant, veti observa o organizatie suficient de transparenta si cu un scop logic. Fara a se adresa unei singure persoane, ONG-ul urmareste mentinerea unei linii de apel gratuite la care copiii abuzati sa poata gasi ajutor. Dat fiind numarul ingrijorator de astfel de cazuri si frica de a apela la autoriati, am decis sa urez ”vant in panze” initiativei.
Nici eu nu am copiat , pentru ca am invatat si nici nu am talent de hot .
Problema invatamantului romanesc este ca se bazeaza prea mult pe memorare , in loc sa se bazeze pe intelegerea problemelor .
Depinde si in ce scop trisezi. Recunosc ca am copiat foarte des, si nu mi-e rusine de asta. Metoda mea se baza pe scrijelirea cu un ac de siguranta a datelor pe pix. E drept, nu e o metoda care iti asigura prea multe, dar te ajuta atunci cand sunt cateva formule mai complicate cu care nu ai chef sa iti bati capul, sau cateva date mai greu de retinut. In ultima vreme insa, din fericire, nu prea m-am mai chinuit cu asta. Materiile au fost interesante si deci nu era un chin sa te chinui sa citesti teoria, si nu a mai fost de invatat nici un teanc de cursuri cat DEX-ul… Revenind la scopul trisatului, eu am facut-o pentru ca mi-am dorit note mari si nu mi s-a parut ca se justifica efortul invatatului: fie la materii cu profi dusi cu pluta, unde nu tinea exclusiv de tine daca treci sau nu, fie la materii idioate, care nu aveau ce cauta in programa. Poate ca gresesc, dar din moment ce la laborator ma descurc si iau 10, de ce trebuie sa invat tot felul de stupizenii pentru curs? La Algoritmi de programare invatam divide et impera si greedy… Read more »
garbage in, garbage out
Articolul asta imi aduce aminte de o faza din gimnaziu de la ora de muzica. Aveam o profa tare plictisita. Nu preda niciodata. Ne punea sa scriem noi din carte. Cum se puneau notele? Pai ne dadea lucrare. Ne scria pe tabla subiectul si paginile de unde sa il copiem. Culmea este ca o data, pana sa apucam sa ne obisnuim deja sa punem cartea pe banca, o colega ridica mana sus in timpul unei lucrari. Profesoara, vizibil deranjata din pilitul unghiilor, o intreaba ce e. – Doamna, X copiaza! – Si tu esti proasta ca nu copiezi, i-a raspuns.
Concluziile le trageti voi.
Romania Inedit: In momentul in care apare memorarea unor tampenii in cantitati mari, e greu sa condamni copiatul.
Cedik: Stim cum statea treaba cu informatica, dar n-as intra foarte mult in detalii, terminand mate-info intenstiv :))
Ktx: Macar de-o reciclare mica.
Sandy: Un coleg imi spunea ca proful lor de mate (ei fiind clasa de mate-fizica, la un liceu din Bucuresti), ii ajuta pe cei mai slabi sa-si faca fituici…
Nu cred c-am invatat ceva inutil la scoala. Poate fiindca pe vremea mea nu existau ore de religie iar dac-ar fi existat, n-as fi pus botul 🙂
Chestia cu “bagajul informational inutil” imi pare a fi o rationalizare a copiatului. La fel si “se bazeaza prea mult pe memorare”.
Zamo.ca: Din pacate n-am reusit sa sintetizez prea bine si am postat un articol cam desirat. Voiam sa fac o diferentiere mai clara intre copiatul circumstantial si cel sistematic. Si da, scuzele nu se accepta in cazurile respective, dar pot fi justificate in anumite contexte.
noi la agromontanologie am facut rezistenta materialelor, inginerie mecanica si inca niste aberatii de astea si nici nu am putut copia; am fost nevoiti sa invatam niste chestii fara absolut nici o legatura cu agronomia , daca imi placeau alea ma duceam la politehnica, nu? (asta era prin ’99-2000)
Problema era faptul ca trageam pt bursa si plangeam de nervi ca trebuia sa invat chestiile alea de neinteles, la care pe deasupra mai trebuia sa facem si proiecte
Kitana: Pai cred ca aia e provocarea – pentru bursa te autoflagelezi putin 🙂
Eu cred ca multi elevii buni copieaza pentru ca isi dau seama ca multe materii sunt prea stufoase si si-ar incarca memoria inutil .
Motivul pentru care avem atatia incapabili, nu numai in Ro dar si in W este ca in pasii de rezolvare a unei probleme (pe care i-am mai discutat chiar aici) ei se impotmolesc chiar la primul, nereusind sa genereze suficiente alternative la faza de brainstorming.
Cu cat esti mai expus la rezolvarea unor probleme pluridisciplinare cu atat inveti mai bine sa rezolvi probleme in general iar cand vei fi confruntat cu probleme de rezolvat in specialitatea ta vei fi mai capabil sa le rezolvi.
Cele mai dificile probleme cu care te vei confrunta intr-o cariera sunt imprevizibile (de-aia si sunt probleme). Nu poate fi facut un curriculum pentru rezolvarea tuturor problemelor dar cu cat e mai variat, cu atat naste problem-solvers mai capabili.
In cazul Ro, sistemul creeaza hartii de indigo / foi de calcul / perfecte. Problemele vor fi rezolvate de chinezi sau de tigani, daca li se vor sanse.
Copiatul e amuzant! :))
Dacă profesorul vrea, nu poate copia nimeni… decât poate în poveştile lui Grigore Băjenaru, aşa că profesorul ăla de religie ar cam mai trebui dus şi pe la biserică. Legat tot de această materie, dacă aş fi acum elev, nu prea văd cum aş mai putea termina, măcar şcoala generală.
Drace: Credeam ca ai reinviat blogul:) – Tipesa din film arata culmea, ca o tocilara simpatica.
Zamo.ca: Partea cu ”brainstormingul” nu este nici acum inteleasa in Ro. Lumea nu pricepe ca e o tehnica la mijloc, ca moderarea se face dupa generarea ideilor & so on. Uite asa, in multe locuri, orice sedinta care da startul la ceva ajunge sa fie o cearta de 3 ore intre 20 oameni care critica aceeasi idee inexistenta. At least advertising taught me how to brainstorm.
Romania Inedit: Nu cred ca elevii cu-adevarat buni gandesc asa, desi mai sunt si exceptii.
Nu am copiat, dar asta nu e o virtute. Aveam 7-8 cand restul aveau 9-10 , eram frustrat dar mi se parea ca ma fur pe mine.
Tin minte ca o data o colega mi-a dat fituica ei, am luat-o si am bagat-o in buzunar.Mi-am dat examenul lund nota 9 , iar tipa m-a intrebat “De ce nu ai folosit-o?” si nu am reusit sa ii raspund decat: “De prost”
Si la o licenta super bine supravegheata la Cluj am avut colegi care au reusit sa copieze , schimband ciorna cu o foie pe care era trecut subiectul.
Inventivitatea cu care se copiaza la noi il intrece si pe profesorul care creaza echipamentul lui James Bond.
Si daca orele nu sunt create si predate intr-un mod care sa stimuleze elevul, sa se creze ore interesante, pana atunci vom considera materiile mai pitun importante de umplutura.
Si atitudinea profesorilor ar trebui schimbata.
Stiu ca ar trebui rezolvate problemele invatamantului dar din pacate nimeni nu e interesat sa o faca, cred ca le place asa cum e.
Cei care vor sa schimbe ceva sunt exclusi.
Acelasi sentiment in general. De ce nu-l vezi ca pe o virtute 🙂 ?
Copiatul in sine nu e o problema. E o chestie de popularitate, baiatul-fata isteti care gasesc zilnic noi tertipuri pentru a trage in caramida sistemul.
Nevoia de copiat e o problema. Sistemul de evaluare pe baza de note, litere, stele, capsuni, mama naibii ce se mai foloseste acum e defect. Sistemul concurential e defect. Responsabilii cu stabilirea liniilor directoare in dezvoltarea invatamantului nu inteleg ca doar impreuna se mai poate face performanta.
Pe de alta parte, profesorii sunt de vina. Frate, n-are rost sa-i aperi: sunt responsabili pentru vietile a 20-30 de elevi. Nu isi indeplinesc misiunea? Inseamna ca au esuat, mai bine culegeau musetel in Suedia.
Pe de alta parte, intreg sistemul e de vina, sponsorizand din bani publici institutii de invatamant. Inevitabil, programa scolara va ramane ancorata in aceleasi paradigme pentru mult timp de acum incolo.
Ca fapt divers, nu cred ca la scolile Waldorf se copiaza.
Cerbul: Al naibii blog, tot in Akismet ajunge (un cuvintel acolo)
Am mai scris putin pe tema asta: https://www.krossfire.ro/pragul-si-alternativa/
Da, dar scolile Waldorf n-au cea mai grozava reputatie 😛 (cel putin cea din orasul meu scotea tone de analfabeti care ajunsesera sa se creada artisti)
Despre copiat – Krossfire-s Blog…
“Intr-un sistem de invatamant handicapat, faptul ca tu trisezi nu te face un erou. Te face cel mult un analfabet cu pretentii de rebel. Daca si atunci cand se pun bazele formarii tale ca individ, principalul tau imbold este sa inseli, asta spune ceva …
Parerea mea este putin diferita, copiatul a aparut din obsesia de note mari, este un efect nu o cauza. Eu in liceu am fost intr-o clasa cu 15 fete si 9 baietii, cine nu urmarea sa obtinanote cat mai mari nu copia, dar era dezavantajat fata de cei care copiau si detaliau mult mai bine, eu garantez ca daca se vor aplica masurile impuse prin regulament asupra acestui fenomen nu va avea un efect pozitiv nici asupra scolii nici asupra elevilor, altundeva este “buba”
Buba ar fi pe de-o parte in sistem…pe de alta, sa nu uitam ca elevii romani sunt printre cei mai slabi din UE. Chiar si performantele la olimpiade sunt mediocre:
http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/mai-moare-un-mit-national-pana-si-olimpicii-romani-sunt-mediocri-56279.html
Ma tem ca toate metehnele astea : copiatul, lipsa de originalitate, lenea in gandire, plagiatul , studiul superficial…. se extind si in viata adulta, mai tarziu!
Din pacate!
Salutari!
Normal ca se extind, doar esti in formare 🙂
:)))))))
Hai ca asta e tare. Eu sunt genul ala dracos care e atent oricand si la oricine sa nu copieze. Bine, la materia pe care o predau eu nici nu prea ai ce copia ca e mai mult treaba de gandire analitica. N-au mare branza de invatat dinainte, tre’ doar sa-i duca mintea.
PS: Nu pot sa fiu dobitoc sa spun ca eu niciodata nu m-am inspirat la vreun examen, dar toate au o limita. Oricum, anul asta, fiind primul meu an in invatamantul universitar, mi-a deschis mintea mai mult, punandu-ma in locul profesorului, loc pe care noi nu-l intelegeam adecvat cand eram simpli studenti.
Poti sa faci tabele cu ei pe baza performantelor de la examen: Good People, Nice People & Retards who tried to cheat 😛
Crezi tu ca nu am? :))) Dar cum ziceam, inteleg si eu ca lumea nu prea mai e interesata de “Nationalism si identitate romaneasca” 🙁
Eu ma plasez undeva la mijloc. Am copiat la unele examene, am invatat la altele. Am copiat in general cand/unde ne lasa profesorul :).
Personal ma ingrijoreaza industria asta de siteuri de referate si mai ales de lucrari de licenta. Eu consider ca macar acel ultim proiect ar trebui sa fie creatie personala.
Facultate tehnica, plina de materii de specialitate, de drag sa le inveti ca sa ai un bagaj consistent pentru viitor…si o materie numita Filozofie la care profesorul vorbeste liber toata ora, nu poti lua notite ca nu stii ce sa scrii, iar pentru examen iti recomanda o carte pe care toti studentii o cumpara, iar el profesorul, in ora de examen sta ca catedra si citeste presa…si atunci, intreb eu, cum sa nu copiezi din carte ca sa poti avea nota de trecere?
Eu chiar nu stiu cum nu pot sa trisez. Oricat de nepregatit as fi, prefer sa ma gandesc eu , decat sa copii.
[…] rata-n gura Krossfire povesteste despre copiat. Mmm, ce subiect […]
Satirikon: Unde se preda asta?
Garm: Nu prea cred ca-s oameni far’ de pata in domeniu.
Organizare nunta: Simplu, poti alege sa nu te duci la curs 😛
i4ever: Poti sa trisezi, dar in general nu prea are sens.
La masterul de Studii de Securitate 😉
Cel fara de prihana sa arunce primul piatra :))
Copiatul e o arta! Da nu neaparat o arta buna pentru suflet
Arta are ca scop final creatia.
@krossfire – as parafraza putin – Ars longa, vita brevis 😛 – E timpul scurt (viata scurta) si arta lunga (durabila) 😀
Sau tu treci direct la mitul Galateei?
Ma gandeam doar la usurinta cu care etichetam lucrurile ca fiind ”o arta”.
priorities and personality, man. Pentru mine treaba asta cu “copiatul e hotie” e la fel de absurda ca treaba cu “don’t copy that floppy!” sau “copyright infringement” – doar nu se fura nimic, se reproduce ceva ce in scoala esti incurajat sa “furi” pe bune – knowledge – quaaack, memorize, quaaack! Pe cine furi? Are you robbing yourself? LOLOLOLOL – dar e treaba fiecaruia ce crede. Prima oara cand am copiat a fost la religie, in clasa a V-a. I sucked at it si profesoara m-a prins. De atunci am copiat de fiecare data cand aveam ocazia (profesor neatent, nepasator, sau profesor care incuraja metodele “alternative”). Their loss, my gain. Metodele mele? Nu-mi placea sa ma complic. Strecuram o foaie pe masa de cele mai multe ori – eram cunoscut pentru numarul mare de pagini la teste si pentru faptul ca eram dezordonat, asa ca nu mi s-a intamplat niciodata sa fiu verificat. Ori asta, ori “comunicam” cu cineva cu knowledge surpassing my own in acel domeniu – da, erau unele materii ATAT DE PLICTISITOARE incat imi era lene sa-mi prepar foaia de strecurat. De multe ori am ajutat lumea sa copieze sau sa rezolve probleme dificile cand eram eu… Read more »
Ma sincer, am avut profi in liceu care chiar si-au facut treaba (vreo 2-3 au reusit intr-adevar sa-mi trezeasca apetitul pentru anumite materii – din fericire, aia nici nu se omorau cu lucrarile).
Da, exista si alte scoli de gandire, dar niciuna nu se reflecta la fel de placut pe fluturasul de salariu (si prin asta nu incurajez obedienta chioara fata de un sistem destul de lovit).
Hmmm… nici nu stiu de unde sa incep. Articolul pe care l-ai mentionat la inceput tin minte ca l-am citit la vremea respectiva si m-a cam enervat (si am lasat un comentariu kilometric, dar imediat dupa aia am dat edit, ctrl+a si-am lasat un nevermind in loc). In fine. Poate ca ar trebui sa explic de ce m-a enervat, ca imi dau seama ca asta poate parea putin ciudat avand in vedere cat am tot marait despre capacitatile intelectuale si gradul de interes al colegilor de la facultatile prin care am trecut. Unele scuze pot parea inventate, insa intamplator chiar am fost in unele din situatiile respective. Mi s-a intamplat sa nu pot ajunge la unul din ultimele laboratoare din semestru la care intamplator aveam prezentare de proiect pentru ca mi s-a blocat usa si n-am mai putut iesi din casa. A trebuit sa chem un prieten in ajutor… si ne-am chinuit sase ore sa spargem usa. Oricat de fantastica pare povestea (profa nu m-a crezut), e cat se poate de adevarata – nici unul din noi nu avea experienta in spargeri. Mi s-a intamplat sa nu ajung la timp la facultate pentru ca s-a aruncat cineva in fata metroului.… Read more »
Nici una si in acelasi timp ambele in cazul meu. Principiile mele… doar unul. Si anume ala ca nu am voie sa fac nici cea mai mica greseala. Si ca o sa fac mereu orice ca sa ma asigur ca lucrarea mea o sa fie perfecta. Si apoi clar ca ma simteam asa un dracusor destept ca totul a iesit asa cum mi-am dorit.
[gosh, I feel like a dirty spammer]
http://blogs.n1zyy.com/mistert/2010/04/20/how-to-fail-as-a-teacher/
Ana: Cred ca blogul meu te place, pentru ca e kilometric comentariul si totusi n-a intrat in spam (pe cand alte comentarii, de trei paragrafe, erau automat taiate). Good one.
In cazul incapacitatii de a descrie teoretic (sau de a ”abera frumos”), pot sa-ti inteleg frustrarea. Aveam un pact mai demult cu un coleg, pe aceeasi tema (he knew the data, I could create the bla bla).
Si asta e o chestie reala si am vazut-o la fostele colege de facultate: multe copiau la materii pe care le stapaneau binisor de altfel. N-am prea inteles-o, dar am vazut-o.
Exista un punct in care poti trage linie si poti spune, ca elev: asta e inutil. Nu stiu cum e la Poli, dar in general la facultatile de uman, la un punct, o sa te cam angajezi/descoperi ce-ti place si iti dai seama ce ti-ar putea folosi in viitorul apropiat (in cel indepartat nu prea conteaza, pentru ca sunt mai multe sanse sa-mi amintesc istoria din liceu, decat unele materii din facultate).
Fain link, desi mi-a luat ceva sa ma prind de unghiul de abordare (e prea devreme pentru a sesiza ironia :p)