Evolutie

In timp ce alcatuiam ultimul ”Best Of Krossfire”, am realizat cat de mult mi-au evoluat in timp scriitura si modul de a-mi structura argumentele. Dupa un mic efort de amintire, realizez ca de fapt modul de exprimare ”artistica” a tinut mereu de anturaj si de stabilitatea emotionala si intelectuala (e vorba de ideologii si capacitatea de a abstractiza)

Cufundat in melancolie, m-am gandit sa scriu un post care poate servi foarte bine si drept tag. Am incercat sa-mi urmaresc evolutia in ultimii cinsprezece ani de viata (citeam de la 4 ani si de la 5-6 am inceput sa scriu primele prostii cu litere de tipar) si sa o rezum. E mai degraba un post pentru propria amintire, insa oricine doreste sa preia ideea este binevenit.

Am sesizat in timp ce gandeam postul ca cel mai greu imi este sa-mi asum anumite perioade din evolutia mea si sa recunosc ca liceul, cu depresii si fericiri extatice, cu profi ”buni” si profi ”naspa” , a fost o experienta definitiv formatoare emotional si intelectual. Nu stiu cum naiba am nimerit eu in 12 ani de scoala generala si liceu numai profe de romana deschise la critica si la devierea de la subiect dar cert este ca nu m-am simtit niciodata cu-adevarat restrictionat.

Iata deci o istorie pe scurt a scriituri autorului acestui blog :

Veverel Penel (1992)

Anul nu e o greseala. In 1992 mi-a trecut mie prin bila sa scriu o poveste, un basm mai precis. In prima faza numit ”Vovorel Penel”, am simtit nevoia sa-i schimb numele in ceva mai practic si mai logic in limba romana. Nu-mi pasa la vremea respectiva ca deja se mai scrisese un ”Veverel Penel”, asta era al meu. Nu am putut gasi originalul ci doar un ”rezumat”, rezumat facut tot de mine la vreo sase luni de la marea opera. E de remarcat modul in care construisem fraza :

”Si apoi sa intalnit cu Baba Iarna. Au vorbit. Veverel era fericit.” (M-a corectat ulterior mama pentru ca nu intelegeam de ce trebuie sa scriu unele cuvinte cu ”-”)

Povesti din Sud (1996)

Clasa a treia. Ambitii de romancier, coafura rezista. Cand mama a citit mazgaleala de pe caiet a crezut ca ma apucasem sa-mi povestesc aventurile de la tara, din sudul Romaniei. Gresit ! Povesti din Sud era un ”roman” de vreo 40 de pagini facut pe structura capodoperei lui Arthur Conan Doyle – O lume disparuta. Diferenta e ca aici nu era vorba de dinozauri ci de un Chupacabra si de niste diamante albastre. Ulterior, am mai adaugat alte doua povestiri cu aceleasi personaje : Una semana cu 20 000 de Leghe sub Mari a lui Verne iar cealalta cu un film cu mumii. Nu-mi mai amintesc vreo fraza concreta din ele (caietul e la Valcea, inramat de mama) insa stiu ca in clasa a patra s-a ras putin cand ,la un atelier de lectura, am citit un capitol in care un personaj impusca vreo opt monstri dupa ce fusese ranit de sase ori.

Comoara lui Joe Nebunul (1998)

Filmul asta a fost unul dintre primele vazute pe Pro Tv. Prin urmare, m-am hotarat sa-i dedic un nou ”roman” din care n-am apucat sa scriu decat vreo patru capitole. Era vorba de vreo patru americani veniti in Romania de data asta si prinsi intre balega de cal , mulsul vacii si o comoara haiduceasca aflata pe harta unui anume Joe. Problema statea in umor : Din dorinta de a fi amuzant si fara sa stiu sa fac asta in mod natural inserasem o groaza de bancuri in care personajele din roman erau actanti. Practic, existau pasaje intregi de dialog care puteau fi citite ca niste bancuri separate.

-Phil, iti miros picioarele ! zise Alex in timp ce isi aranja scaunul

-Daca vrei !

(Hahahahahaahahaha…NOT)

 

2000 – Karma, Aventuri pe Mare

Dupa ce am citit Aventurile lui Arthur Gordon Pym in regia maestrului Poe mi-a venit mie ideea geniala de a scrie o trilogie de romane in acelasi stil. Am scris numai sapte capitole din el insa o parte din idei imi par bune si acum. Care era problema ? Daca ati citit opera indicata mai sus poate cunoasteti puzderia de termeni nautici folositi de Poe pentru a da veridicitate, de la ”cuseta separabila” la ”bompres”. Ambitia m-a facut sa-i folosesc si eu si produsul final a devenit foarte , foarte greu de citit. Totusi, anumite descrieri ma impresioneaza si acum : Cum naiba am avut rabdare sa descriu picuratul lacrimilor pe obrazul secundului ? (Secund care va trada, ca orice secund)

2001 – Miorita

In 2001 la ora de romana a fost prima data cand am scris un mic eseu despre ce parere am eu cu adevarat despre eposul ”Miorita” : o dovada a lasitatii si resemnarii romanesti – Culmea, profa a apreciat, la fel cum am patit si ulterior in liceu cand am prezentat o varianta mult imbunatatia.

Braindead moment (2002-2003)

Asta a fost un moment pe care l-am descris intr-un post foarte vechi ca fiind ”momentul Fanclub”. Proaspat scapat pe Internet am avut si superbul noroc al unei depresii. De ce fusese cauzata depresia ? In principal de imposibilitatea de a ma mai integra : Eram ca un cui intre toti amicii mei, un cui cu pretentii de intelectualitate , care nu fuma si asculta rock. Nasol , nu ? Solutia ? Am facut un cont impreuna cu un prieten din Brasov pe forumul fanclub, prima data cand am folosit nickname-ul krossfire in online ( Inainte foloseam alte tampenii). Scriam de toate peste tot si mai mereu iesea nasol pentru ca ma exprimam in slang de Mirc, incercam sa ma inhaitez si cu fanii Nightwish, si cu fanii Clapton dar si cu fanii 50 Cent sau Gia si prin intermediul amicului (care isi facuse cont cu mine in urma unui ban) am reusit sa reduc mult nivelul forumurilor alora. Nici nu mai stiu exact ce tampenii scriam eu si ce tampenii scria celalalt ”krossfire” (care scria si de pe userul xander something). Defulam si defulam prost (si eu si amicul), motiv pentru care am incercat de sase ori sa sterg contul. De ce ? De-asta :

”Acest thread reprezinta primul radio-forum de pe planeta!!!Aici putetzi sa intrebatzi orice,shi distinsul domn Kro$$fire va raspunde din vasta sa experientza de viatza…

Probleme in dragoste,casnicie,alte prostii….

P.S:Intentionez sa infiintez un club anti-krossfire,se fac inscrierile de pe acum…sa prindetzi locuri”

Perioada s-a incheiat odata cu inscrierea pe forumul radiomute si cu gasirea unor oameni cu preferinte si mentalitate similara (in liceu). Momentul asta mi-a prins foarte bine pentru ca m-am raportat mereu la el ca fiind ”cea mai de rahat perioada din existenta mea online”.

2002 – Baltagul

Prima chestie pe care am citit-o in clasa a noua a fost o parodie la Baltagul care suna foarte agresiv. Va dati seama de ce toleranta ne-am bucurat noi la orele de romana din liceu ?

”Gheorghita, acest Schwarzenegger fecioara constipat este uitat de Sadoveanu inca din al treilea capitol pentru ca mai apoi sa puna mana pe topor impins fiind de un asa zis ”drum initiatic” ”

2002/ ? – Traiasca Imperiul

Traiasca imperiul a fost primul meu proiect ambitios de roman. Spun proiect ambitios pentru ca ”impachetarea” era similara Dune, cu harti, mici dictionare si repere culturale. Povestea se baza pe istoria Imperiului Bizantin, doar ca totul era proiectat intr-un viitor postapocaliptic unde un imperiu plasat la granita dintre doua lumi este asediat de diverse forte. Inca ma gandesc sa-l refac si termin candva, eventual fara tonele de referinte , descrieri inutile si harti facute in Paint. Un fragment :

”Dupa doua zile in care vâslasii au fost schimbati de trei ori,astfel incat majoritatea celor din grupul comandat de mine erau extenuati,am ajuns in sfarsit pe plajele Dianiei, la trei kilometri de Khaelon.Daca tot veni vorba de cei comandati de mine, simt nevoia imperioasa de a face prezentarile.Aveam in subordine doisprezece oameni, opt arcasi si zece arbaletasi.Eram deci, ferit de prima linie multumita acestor cadavre umane.Fuseseram repartizati toti pe aceeiasi galera.Mai toti faceau parte din mici familii nobiliare, deci nu aveam parte de respectul cuvenit unui nobil.Putin imi pasa.Se pare totusi ca acel “necalificat” primit la cursul strategic imi creease o reputatie nu tocmai agreeabila printre soldati.”

 

2003/2004 –  Poezie

Pe undeva prin anii astia doi am cochetat putin cu poezia. Mi s-a parut o tampenie dar la vremea respectiva era o tampenie justificata de trairi. Unul din motivele pentru care am considerat mereu poezia o forma inferioara de expresie a fost incapacitatea autorilor de a se dedubla. Iata ce-mi trecea mie prin cap in perioada :

Cautand pasarea paradisului,

Mereu ne amagim cu fluturi,

Lasam in urma tot ce a fost scris

Poeme anemic rapite de-un vis

(Avusesem si cateva versuri ok, dar erau versuri si imagini , nu poezie)

2004/2005 – Nuvele

In perioada asta am scris o serie de nuvele psihologice\S.F pe care nu am apucat niciodata sa le public in colectie. Inca nu am renuntat la gandul ala din moment ce in astia doi ani am luat vreo patru premii I  regionale, un loc trei national si alte cateva locuri 2 & 3 la concursurile judetene si regionale. In perioada asta am eliminat treptat ”influentele scolare”, adica descrierile pompoase si lipsite de orice substanta.

Cert este ca de cateva zile simtea ceva ce nu mai simtise niciodata.Il placea pe Isus. Nu pe profetul biblic ci pe celalalt Iisus, pacientul. Un fost mecanic auto de treizeci si sapte de ani, care ajunsese sa creada ca fiecare om este Iisus, si ca unele persoane isi pot constientiza “harul”. Chiar lansase o teorie despre divinitatea omului. Scrisese si niste pamflete despre asta. Singura sa problema era ca incepuse sa dea crezare propriilor tampenii. Acum se linistise, isi astepta Apostolii, si propavaduia in “noua biserica a adevaratei credinte”, adica spitalul. Iisus era mult mai linistit decat ceilalti pacienti. Avea la randu-i un prieten imaginar , pe Iuda “Iscariotul”, care-si luase numele de Ivan care aparea la fel de rar ca Flippy. Alesia il placea pe Iisus nu fizic, caci nu era capabila sa inteleaga dragostea fizica pe care o considera obscena, ci datorita bunatatii sale, pentru faptul ca o ajuta mereu si nu o spunea niciodata cand se jucau “de-a v-ati ascunselea”. Oricum ea se ascundea mereu sub pat.

(Planeta Fericirii – 2004)

2005 – Ultimul post pe Site-ul\Mini Blogul www.krossfire.tk

Odata cu incheierea ”cerierei” mele de game designer am decis sa inchid si site-ul www.krossfire.tk unde tineam un mic developer’s blog. Ultimul post suna cam asa :

”I’ve finally uploaded the update you’ve all been waiting for. The VST Xpert Browser now supports book marks ! I’ll be missing for a while and I probably won’t be giving any updates on this !”

Tot in perioada asta am activat si pe forumul Game Maker Games unde am scris posturi care cred ca depasesc cu mult in umor 50% din posturile de pe www.krossfire.ro . Din pacate majoritatea s-au pierdut.

2006 – Primul post de pe krossfire.wordpress.com

La indemnul unei colege am descris primul blog pe wordpress si primul post (desi mai sunt doua plasate inaintea lui, au fost adaugate ulterior)  :

Aceeasi grupare de pustani debusolati, imbracati ca dupa o parada gay, plin de ace, piercing-uri si figuri. Multi dom’le, foarte multi ! Si ce ma doare este si cantitatea de fete frumoase si minore cuplate cu tot felul de loseri cu aere de mari rebeli (stiu ca n-are sens fraza, dar tot ma doare). Ahh..sa nu uit : Te consideri rocker ciumeg ? Te imbraci in haine jerpelite , ai zece piercing-uri si tone de gel in creasta ? Atunci nu rata noua moda : Atarna-ti o jumatate de sul de hartie igenica de curea, in partea din spate !!! Prietenii tai o fac…nu ramane in urma !

2007 – Fragment din postul ”Secolul naratiunii”

Oamenii vor povesti. Oamenii vor sa traisca cu personajul : fie ca personajul are un vis coerent care dureaza 200 de pagini, fie ca el se lupta cu dragoni sau pur si simplu schimba amante. Un personaj identificabil cu un autor mai mult sau mai putin frustrat, care nu face altceva decat sa scuipe ganduri pe hartie, este un personaj mort. La fel cum este si coloana vertebrala a poeziei : simtul liric. Simtul liric original, pur, tinde sa fie ingropat de abstractizarea si personalizarea excesiva. Am mai spus-o de mii de ori : Daca nu scrii pentru public (nu neaparat pentru bani), indiferent de gradul lui de pregatire, atunci nu esti scriitor ! Esti cel mult filosof.

2008 -Nervii mei din ”Unii se caca bloguri”

Cand in 2004 incercasem tin primul jurnal online pe tema programarii de jocuri (ma ocupam cu Game Makerului si programarea in C++), multi dintre pustanii de acum inca mai trageau tepe pe net. Acum sunt toti ”bloggeri”. Ar fi greu sa le explici celor care populeaza acum wordpress, blogspot si domeniile in continua ieftinire ca a fi blogger nu este un statut. A fi destept, a fi intersant si a scrie bine : asta sunt statuturi dobandite, statuturi care sunt inaccesibile gramezilor de pustani analfabeti.

Publicatii : Ar mai fi de mentionat ca in 2006/2007 m-am apucat din nou (in prima faza publicasem intr-un ziar local) sa colaborez cu diverse publicatii, de la publicatii studentesti (Informis, The Bullet ) pana la publicatii online de nisa. Mai publicasem in ”revista scolii” (sublim, este) si in cateva colectii de proza scurta. Teoretic, pana acum am scris cam despre tot ce se putea scrie, de la programare, la muzica , desene animate jocuri si advertising.  Practic, n-am scris prea mare lucru. Aveam de gand sa pun si cele cateva aparitii de la televiziunea locala dar am zis ca imi e deja destul de rusine. Sunt suficiente aparitiile in presa ale www.krossfire.ro (Adevarul, FHM, RRA).

Pe langa asta, pana prin 2006 am scris tone de mici schite, cugetari (serios), pseudoarticole si poezioare.  Am vreo patru romane incepute, doua in engleza. Din pacate nu au fost decat stadii tranzitionale, specifice poate oricarui tanar si sper ca pe viitor sa pot scoate din creierul asta din ce in ce mai obosit un produs de valoare care sa-i bucure mai mult pe cititori decat pe mine.

P.S : In spiritul trademarkului meu , ”Post scriptumul”, simt nevoia sa dau un link complet lipsit de legatura la noua serie de smartphone-uri scoase de HTC. Pe moment am un E51 dar nu m-ar deranja sa detin sau sa testez un dispozitiv HTC dat fiindca am avut destule pe mana si ma pot declara fan.

44 Comments

  • Man, fain post , chiar fain dar am o rugaminte : Nu mai baga tagul More pentru ca imi sectionezi feedul !!!

  • Am receptionat si mi s-a mai spus 🙂

  • O tema interesanta asta, calitatea scriiturii in evolutia ei in timp.

    Ai vreme sa-mi dai un ymterviu ?

  • Da, de ce nu , am mai dat 🙂

    Ar fi ID-urile din pagina ”Despre Mine”.

  • mno, Krossfire are cu ce să se mândrească. încep să îmi fac procese de conştiinţă că eu nu aş putea să scriu atâtea despre mine.

    offtopic: vreau şi eu ymterviu :))
    offtopic2: http://www.mobilecrunch.com/2009/02/19/top-secret-htc-touch-diamond-with-windows-65-on-it-gets-stolen/

  • A.Faith : Stai chill, mai ai destul timp. Pai ala e Touch Diamond 2 🙂

  • Una dintre obsesiile mele literare (pe care nu am pus-o niciodată în practică, dar am avut vreo 5 proiecte în sensul ăsta, cu nume de personaje, caracterizări de planete, rase, etc.) a fost un „roman” SF în care una dintre rasele extraterestre să fie (sau să pretindă că este) Dumnezeu. Urmează o bătaie pe viaţă şi între rasele aliate lui Dumnezeu şi cele aliate Diavolului. Diavolul câştigă războiul, dar rasa divină (numită şi „rasă ipsiană”) e prea avansată pentru ca defensiva ei să fie străpunsă vreodată. Râmâne Diavolul cu toate posesiunile Universului, cu excepţia planetei de origine a ipsienilor, excelent fortificată.
    Acum mă gândeam să scriu o povestioară numită „Dictatorul”, pe care să o public pe blog. Tot SF, evident.

  • Faina idee, dar esti sigur ca vrei sa o dezvalui public ? (Eu m-am ferit sa discut proiectele mele in lucru). Daca vrei, iti acopar comentariul in caz ca nu mai ai siguranta lui.

    Stiu, pare paranoic din partea mea dar mi s-a furat constant de pe blog , nu stiu ce s-ar fi intamplat daca doar pomeneam idei de articole in loc sa le si scriu.

  • E ok :))

  • Am inteles, esti sigur pe creatie si deja nu te mai intereseaza soarta ei. Ar fi fain sa o finalizezi totusi intr-o zi 🙂

  • Oricum următorul articol de pe blogul meu o să fie despre Monica Columbeanu, ca să fac o dezvăluire completă…

  • Eu unul m-am apucat să scriu pe undeva prin 1991-1992 – cînd am scris o aventură, roman întreg bazat pe personajele din serialul de desene “Aventurierii spaţiului” (“Spaceship Sagittarius” în original). Romanul era evident de jumătate de caiet de 100 de file, dacă ţin bine minte (cu cîteva foi rupte), şi a circulat pe la toţi colegii mei de şcoală.
    Să înţeleg că eşti din Braşov? Dacă încă eşti din Braşov, tre’ să ieşim la o bere (sau, mă rog, orice alt pretext) 😛

  • Parca era din Ramnicu Vin-cea.

  • Dorin : Rm.Valcea 🙂 (Amicul era din Brasov, fost valcean si el)

  • foarte interesanta si vizibila evolutia.
    continua. 🙂

  • cristache : Si eu sper sa continue 🙂

    Houston : We’re waiting

    Dorin : Hmm, cred ca mai toti aveam in copilarie tendinta de a crea noi aventuri cu eroi existenti.

  • @krossfire: damn, rămîne să beau singur berea.
    Într-adevăr, aveam cu toţii tendinţa de a crea noi aventuri cu eroi existenţi din diverse poveşti şi de a-i combina în aventuri imposibile pe care nu le-ai vedea niciodată în mainstream, precum, să zicem, Alien vs. Predator. Oh, wait a minute…
    O faină retrospectivă. Recunosc mulţi din paşii mei pe-acolo 🙂 Exceptînd partea cu game programming, care la mine a devenit prea repede professional (not games) programming, recunosc mult.

  • Eram si eu la un pas sa devina ”professional” treaba 🙂

  • Inca din 1992? pe atunci aveai cat? 7-8 ani?

    Am gasit si o micuta greseala:

    “Aveam in subordine doisprezece oameni, opt arcasi si zece arbaletasi.”

    8+10 😀 ?

  • Nu sapte opt ani, ci cinci ani. Povestea e scria pe o coala imensa, plina de greseli gramaticale si cu litere mari de tipar, dar e 🙂

    Las acolo greseala ca e copy-paste din romanul actual 🙂

  • Referindu-ma strict la mine, nu pot sa nu imi aduc aminte de niste vorbe de duh ale lui Freddie: “I could be a great guitarplayer, but I can’t play the fuckin’ guitar!”. :))

  • @Garm: “Aveam in subordine doisprezece oameni, opt arcasi si zece arbaletasi.” – Eu am crezut ca e umor voluntar, arbaletasii sunt tot arcasi, dar upgradati, abia daca ceilalti 10 ar fi fost luptatori cu sabia m-as fi gandit ca e vorba de o neglijenta aritmetica. 😀

  • Damn it, trebuia sa spun ca e umor :))

  • Si de ce nu le-ai publicat ?
    Eu scriam poezii cand eram mic , si scurte povestiri !

  • Nu a fost suficenta promovarea din spate, ca s-ar fi oferit cativa oameni pe parcurs (s-au oferit adica).

  • As vrea sa citesc “Povesti din sud” by krossfire! Ar trebui sa te duci la Valcea sa iti iei capodopera, cine stie cum ajunge bestseller! Macar pe blog ai putea sa publici niste fragmente…mi se pare interesant, in special avand in vedere varsta la care ai scris-o!

  • Las, astept sa ajung un scriitor gigantic si las fanii sa se aglomereze in fata casei ca sa dau drumul la mareata capodopera.

  • Comoara lui Joe Nebunul , cred ca ar fi avut un succes nebun .
    Mie mi-a placut ” O lume disparuta ” , si chiar credeam ca ar putea exista dinozauri . ( eram mai micut , ce sa-i faci )

    La un moment dat am crezut ca Radu Todoran chiar a fost in Patagonia dupa aurul lui Martin Sticland ! 😛

  • Si eu speram sa existe platforme in Amazon\Pacific\Atlantic\UNDEVA in care lucrurile sa nu se petreaca dupa regulile prestabilite.

  • Dude, e clară treaba, ai și tu o rotiță sărită de faci compunerile astea. 🙂

  • Daca n-aveam, ce naiba mai cautam in Romania ?

  • Super blog, ma bucur ca l-am gasit.

  • Abia astept sa vina vara.

  • Asa sa fie oare?

  • Nu am cuvinte

  • Ehh..se putea si mai rau.

  • Ar fi interesant de citit mini-cărţile enumerate mai sus.:)
    Poate dacă-ţi faci timp să ne delectezi cu câte un pasaj, sau poate chiar un capitol ar fi excelent.

  • S-ar putea sa public ceva in curand, dar pe moment nu pot da nimic sigur (as in ”public pe hartie”)

  • la batranete, dupa ce iesi la pensie, poti sa stai linistit sa scrii (asta daca nu o sa fii tentat sa faci asta mai repede, la modul serios:P) si sa te bucuri de celebritate:) eu unul mi-am incercat puterile la concursul din toamna de pe atelierkult. nu a iesit excelent, dar nici prea rau nu a fost. am primit observatii utile, zic eu.

  • Stiu ca se spune ca proza buna se scrie dupa 30 de ani dar nu garantez ca apuc pensionarea asa ca e bine sa incep din timp.

  • Poker : Dude, one comment, ca la patru succesive te ia Akismetu’ la ochi ca spam !

  • lol, prin 2002 am intrat si eu pe fanclub.ro si la inceput m-am certat cu toata lumea. am mai stat pe forum pana prin 2005-2006, cred, dar nu te tin minte.

  • Cred ca spamam in alte arii :))

  • A devenit interesant blogul…

One Pingback

Comments are closed.

krossfire
  • krossfire
  • Un simplu haiduc al cuvintelor.