Capitala Apocalipsei
Urmarind un reportaj despre ”ploile devastatoare” care ne pandesc, a ajuns sa ma bantuie o mai veche constatare…
Faptul ca media tinde sa transforme orice adiere intr-o tornada si orice fulg in avalansa e un lucru stiut. Am mentionat chiar si putinele situatii in care exagerarile isi au rostul. Din punctul meu de vedere, subiectul este ca si inchis. Ce ma nelinisteste si irita este insa altceva. Toate vijeliile apocaliptice si ninsorile paralizante au loc in acelasi mirific loc: Bucuresti. Daca la capitolul inundatii, Moldova are clar monopol pe reportaje citite din namol, Bucurestiul ia coronita pentru distrugerea in masa.
Situatia nu se rezuma numai la vreme. Mai toate evenimentele minore, de la batai de cartier la accidente rutiere, devin importante daca se intampla in Bucuresti. Cateva tramvaie usor lovite intr-un tunel ocupa mult mai mult spatiu mediatic decat o catastrofa ecologica din provincie. Daca intr-un tronson de metrou din Bucuresti se scurge putina apa, nu mai conteaza ca in Oltenia lumea se deplaseaza deja cu salupa. Avem parte de un “dezastru in capitala”!
Desigur, e greu sa cuantifici o catastrofa si nici nu e dezirabil. Cu toate astea, luat la bani marunti, Bucurestiul e mai sigur si cu siguranta mai plictisitor decat multe zone din tara. Da, e aglomerat, poluat, zgomotos, plin de praf si de caini. Dar…pentru unul care stie ce-i aia “vreme rea”, ploile din Bucuresti sunt un fel de tutoriale pentru o “furtuna adevarata”. Nu zice nimeni sa ignori capitala si nici n-ar fi sanatos, dar comparati numai stirile de pe posturile frantuzesti sau nemtesti cu cele romanesti. Sigur, sunt doua popoare recunoscute pentru “nationalism”, dar nu sunt singurele. Nici televiziunile italiene sau spaniole nu dau o importanta obsesiva Romei sau Madridului.
Faptul ca infrastructura romaneasca nu permite o descentralizare reala poarta o parte semnificativa din vina. Nu doar in media, ci si in majoritatea serviciilor de comunicare si culturale, preferinta pentru Bucuresti e covarsitoare. In multe cazuri, lipsa de adaptare regionala devine chiar frustranta pentru public. Desigur, e mai usor sa iesi cu microfonul in fata blocului decat sa dai o fuga in Maramures. Totusi, cu putina grija, tu, televiziunea “nationala” din Bucuresti, ai putea da o paine si celor din Maramures si ti-ai putea asigura credibilitatea, contactand surse locale si avand informatie la prima mana.
Cu exceptia catorva publicatii si posturi, moda sediilor locale a cam disparut. Posturile de radio prefera sa pastreze aproape exclusiv relee regionale si sa inlocuiasca publicitatea “capitalista” cu cea pentru afacerile din oras. Ziarele tin editii locale online hranite aproape exclusiv de cititori, pe cand televiziunile au acelasi “corespondent” local pentru jumatate din Romania. In cazul asta, ai spune ca restul vinei o poarta criza, insa este mai mult de-atat. Aparent, astazi, ca sa fii un post “national” sau sa ai o firma “activa la nivel national”, e suficient sa platesti o chirie dubla in Bucuresti. Exista exceptii de la regula, insa o minoritate zgomotoasa ajunge sa le acopere.
Oricum am invarti problema, proximitatea spatiala si temporala fata de public nu poate ramane la nesfarsit un mit. Pentru a relaxa opinia publica, topocentrismul trebuie sa dispara. Cat timp se va vorbi 10 zile despre un cutremur pe care l-au simtit doar 3 pensionari din capitala, va fi greu sa nu ramai cu impresia ca divinitatea are ceva personal cu orasul asta!
P.S: Astazi, un calator R.A.T.B a sumarizat perfect una din mentalitatatile romaneasti din ultimii 20 de ani. Intrebat de ce crede ca Romania se indreapta in directia buna, omul a raspuns: “Pentru ca imi merge mie bine!”
Măi, legat de “capitalism”: eu aș face un pas în plus, pentru că mă sâcâie încă din copilărie vâlva disproporționată din jurul alegerilor locale din București. Am crescut într-un orășel din nord, departe de București. SINCER: de fiecare dată când venea vorba despre alegerile locale din Capitală, se schimba postul. Mai ales dacă la teve se apucau să despice și pe sectoare. NU interesează pe nimeni, lumea se uită cel mult “ca fapt divers” – dar nimeni nu fierbe în rezonanță cu freamătul din studiouri.
Da, nu mai spun de importanta “Primarului Capitalei” care, culmea, fata de primarii altor localitati (primarul Clujului de exemplu!) nu are aceeasi autoritate si control, in mare datorita consiliului imens si a primarilor de sector.
Mistificare, numele tau este “media” … Ce diferenta, de substanta, intre sforaielile comunisto-muncitoresti de mai demult si cele capitalisto-corporatiste de acum ? Apare un subiect? Il preiau toti, de multe ori nici macar nu schimba aspectele dezbatute sau virgulele. Bineinteles, cel mai important este sa poata spune : “LA NOI a aparut pentru prima data”. Am impresia ca, de fapt, asta este singurul criteriu pentru care se vor apreciati : “viteza” – lasa-l dracu’ de miez, nu conteaza miezu’, treaba e sa fim noi inaintea lor. Si uite asa fiecare “facator de informatii” alearga (de multe ori in cerc) iar noi ne “descalificam”, ca beneficiari ai informatiei. Fiindca ii lipseste “miezul”. Cu stirile s-a ajuns precum in cazul “prafurilor” : trebuie sa maresti doza in permanenta fiindca mintea nu mai simte. Stirile nu mai pot “excita” materia cenusie decat daca sunt din ce in ce mai “tari” – acum, de baza este “va avertizam ca urmeaza imagini socante” – nu mai conteaza ca de fapt arata o chestie blurata din care nu se intelege cine este cel strivit si cine este cel cu primul ajutor … treaba e ca au fost socanti. Dar daca nu au nimic “socant” ? Pai… Read more »
Cultural vorbind, orasul chiar e “in top”, desi Sibiul are o viata culturala cel putin interesanta. Cat despre batranei retrasi din rock, din pacate cam 90% din ce inseamna eveniment in aria asta si in cam toate ariile se intampla in Bucuresti – in parte si pentru ca alte orase nu si-au aratat disponibilitatea – vezi Kavarna si alte zone de concert din Bulgaria. Si aici vorbim de topocentrism si de obsesia capitalei, dar aici e si vina provinciei, a administratorilor locali care nu sunt capabili sa “fure public”.
In cazul media e o problema. Nu inteleg de ce se mira toti ca “Antena Satelor” e atat de popular. Tarani sau nu, oamenii de la sat vor sa stie cum va fi vremea in comuna lor, cine vine la nunti in COMUNA LOR, nu cine a castigat la sectorul 6 in Bucuresti…
Cand ai spus “acelasi corespondent ‘local’ pentru jumatate din Romania, m-am gandit instantaneu la Catalin Radu Tanase… Din punct de vedere al topocentrismului, tipul e chiar OK: acolo unde e trimis, relateaza de parca vine intr-adevar apocalipsa. 😀
P.S. All hail – am reusit sa NU intru la spam!
Da, e un fel de imagine a omului care e “peste tot”.
Poate ca inainte “sa fure” public de prin alte parti ar fi frumos sa pregateasca ceva local. Ceva care sa atraga mai intai pe cei de prin partea locului. Sunt ceva manifestari, dar nu gasesti cine stie ce in ditamai tara. Nu este neaparat sa fie de anvergura “Targului de fete de la Gaina”, merge si ceva local precum “Festivalul bulzului” sau “Festivalul sarmalelor” sau “Sarbatoarea Tamaioasei” … ca nu-i greu. Dar, asa cum spui, autoritatile locale ar trebui sa iasa din letargie. Si sa o lase dracului de jmekerie cu “Targ handmade” si alte “americanisme”, ca se duce de rapa romanismul !
Iar astia cu media sa nu mai astepte OZN-uri ci sa mearga prin tara si sa impulsioneze prin transmisiile lor dorinta oamenilor de a arata ca si ei pot fi de admirat, ca nu-i numa’ Bucurestiu’ fruncea ! Ca n-o crapa postu’ TV daca o rupe un sfert de ora din reclamele astea si o sa ii arate pe cei de la “Festivalul Secerisului” (de exemplu) … nu ?
Pe lângă stații locale mai există și televiziuni locale. Am auzit că s-ar fi înființat de curând Transilvania TV, pe litoral știu că mai erau posturi gen TV Neptun. Nu știu cam care este nivelul calitativ al programelor lor, dar în mod sigur sunt axate pe evenimente locale.
off-topic: “[proximitatea spatiala si] temporara”?
Problema cea mai mare este ca televiziunile nationale nu preiau continut de la televiziunile locale pentru ca sunt mocangii si nu vor sa plateasca pentru continutul furnizat de televiziunile locale .
Glass and Iron: Pe mine ma socheaza cand dau de cate un festival din asta de prin tara si raman masca de cati straini stiu despre el si ce public misto are. Imi amintesc cu ceva ani in urma cand am vazut “Targul din Poiana Narciselor”, ocazie cu care am aflat ca exista Poiana Narciselor :))
Adina: Neptun TV (NTV) face audienta si in Bucuresti, e printre putinele cazuri de succes. Altfel, aia cu proximitatea spatiala si temporala e scoasa din manualul de jurnalism, o reminescenta tardiva dintr-o facultate terminata de ceva vreme. Altfel da, expresia e corecta. Promximitatea e, conform DEX-ului: o apropiere imediată (în spațiu sau în timp)
Romania Inedit: Sincer, daca ar face cum trebuie preluarile, s-ar putea aranja unele lucruri, ca le-ar veni si oamenilor ceva “trafic”. Daca in loc sa copiezi aiurea si sa scrii “televiziune locala” ai da un scurt clip si ai trimite pe site-ul televiziunii respective, ar fi altceva.
[…] “topocentrismul”, “Bucureștio-centrismul” din mass-media românească. Aici. Like this:LikeBe the first to like this. Etichetat din […]
Foarte bine spus
Frumoasa postarea
@krossfire – it must be me, I don’t get it 😛 Ma asteptam sa fie temporala (in timp) si nu temporara (de scurta durata). But again, I’m an engineer, I’m not good with words.
Pai zi asa. Am gresit odata si mi-am reconfirmat greseala, luand expresia cu copy/paste de mai sus. Nu e nevoie de subtilitati (sau de “suptilitati”, ca sa continui in aceeasi nota). Puteai intreba simplu: Bah, esti prost? Ce-i cu r-ul ala acolo?
Păi am zis că poate aia vrei să spui și nu pricep eu. Cam am tendința să fiu grammar nazi, și de-aia mă abțin de la exprimări precum cea sugerată de tine 😛 Give people the benefit of the doubt 😀
Meh, la ce injuraturi mi-am luat pentru articolul mai vechi (citat in articolul asta), ma asteptam si la lucruri mai brutale 🙂
Chiar ca unii corespondenti locali acopera o regiune intreaga. Cred ca pe tipa de la B1 am vazut-o si la Timisoara, si la Arad sau Oradea.
La Digi Tv tot asa, Pro Tv nu mai stiu ca nu i-am mai urmarit , RTV si Realitatea nu stiu ce mai fac.
De cand au inceput sa fie isterici si cu divertisment a la Mihaela Radulesci si Zana, am incetat sa ii mai urmaresc.
Problema este gresit pusa. Situatia este albastra in mass-media din lipsa banilor. De cand exista mogulii cam totul s-a dus de rapa. Sa ma explic. Acum cativa ani in presa scrisa nu exista redactor sef care sa nu fi citit din scoarta in scoarta fiecare material ce intra in ziarul de a doua zi. Astazi nu stiu daca mai exista un singur redactor sef care sa fi citit macar doua pagini din materialele ce urmeaza a fi tiparite. 2. Majoritatea jurnalistilor adevarati au parasit de mult domeniul si au de regula firmele lor private sau dau consultanta pe la diverse companii. Se castiga mai bune si nu trebuie sa pupe fundul nimanui. 3. Sefii de sectie sunt numiti dupa criterii adacadabrante. Cine a auzit ca un sef de sectie sa nu publice nimic timp de ani de zile dar sa ia salarii cu multe zerouri… pentru ca… !? 4. Deci, presa se duce la vale asa ca cititorii taxeaza neprofesionalismul. 5. Cotidienele, televiziunile si eventual posturile de radio isi restrang personalul ceea ce duce la notiunea de a scrie un erticol cat mai usor. Si nu oricum ci la norma ca trebuie sa umple x pagini zi de zi. Iata… Read more »
Ma rog, problema jurnalistilor si a presei in mare am pus-o intr-un alt post:
https://www.krossfire.ro/pe-cine-salvam/
Stii care-i baiul? Multi dintre jurnalistii astia de buzunar sunt din provincie!
Da, sunt din provincie dar nu mai ajung acasa, tot prin Bucuresti se invart.
Mi-am recitit comentariul anterior si am constatat ca nu sunt prea coerent. Scuze, oboseala e mare. Oricum, imi dau seama ca ai prins ideea.
Nu-i tocmai o scuza 🙂
Si eu is praf de oboseala, stai linistit. Replica cu “nu-i tocmai o scuza” se referea la studentii din provincie :))
Online, cel puțin, cam toate site-urile mari de ziare și știri au și variante locale (eu mă informez de pe site-urile de la Adevărul, Mediafax și ocazional Realitatea pentru Timișoara, s-ar putea să mai fie și altele). Cei de la Adevărul, cel puțin, fac chiar treabă bună (dincolo de coloratura politică evidentă). Probabil că și televiziunile se vor deștepta într-un final fericit. Probabil.
Hmm, la un moment dat exista si o editie (inclusiv tiparita) de Valcea. N-a fost o idee rea, dar ca orice idee aflata sub tutelajul lui Patriciu, rezultatul financiar n-a fost unul grozav.
[…] Capitala Apocalipsei – De ce se intampla in Bucuresti “tot”. […]