Varza, barza, viezure…branza?
Indragostiti de imaginea branzeturilor frantuzesti sau de Gouda olandeza, uitam de expertiza romaneasca in a uita laptele intr-o galeata timp de 3 zile…
Cu putina vreme in urma, aveam o discutie extrem de fructuoasa la birou pe tema ”palincii” (puneti voi diacritice, daca le simtiti). Ca orice discutie de genul, totul s-a terminat cu indemnul reciproc ”la munca ba, nu la intins mana”. Totusi, discutia merita aprofundata, dar nu in cazul palincii. Palinka este un brand inregistrat al Ungariei, in conditiile in care varietatea romaneasca a bauturii spirtoase, Palincă, ne apartine. Daca omuletul de pe cerebel a avut o reactie de tip “Ce măăă?”, ei bine, problema patentelor si drepturilor de nume e mai stufoasa si mai stupida de-atat.
Daca drepturile de nume asupra unui produs precum sampania (restrictionat la o singura regiune din Franta) sunt de inteles, in cazul mancarurilor traditionale lucrurile se incetoseaza. Sistemul legislativ PGS (Protected Georgraphical Status) permite asocierea unui produs ”traditional” cu o regiune inclusiv pe baza de ”eu am ajuns primul”. Bine, birocratia si legea in sine nu stipuleaza asta in mod direct, dar e destul de clar ca se poate. Partea unde poti indoi usor legea in favoarea ta, tine de conditiile de productie si depozitare. Daca rachiul are 60 de grade in general iar ”răchia” are 63, legislatia permite inregistrarea lor ca produse diferite.
Uite asa am inceput sa ne batem cu X alte state pe produse pe care nu vom obtine niciodata paternitatea (de la mamaliguta/polenta pe care am importat-o, pana la sarmalele raspandite in tot fostul Imperiu Otoman). In general, la targurile cu produse traditionale, Romania vine cu o serie de ciorbe, supe si ghiveciuri care par a fi inventate special pentru ocazie. Ne luptam in conversatii cu altii pe tema a ”ce e romanesc” si uitam literalmente de propria ograda. Nu serios, in ograda aia exista niste animale, iar unele dau lapte. Datorita acelui lapte si a lipsei de resurse, branza romaneasca e probabil unul dintre cele mai largi seturi de produse autohtone, unul care ne-ar ajuta putin la brandul de tara si alte bazaconii.
(Imagine preluata de pe www.belorient.com.cy)
Cuvantul ”branza” in sine provine (cel mai probabil) din traca si se regaseste intr-o forma sau alta in mai multe limbi balcanice (Bryndza anyone?). Mai mult, primele asocieri cu produsul comercializat acum (branza alba) s-au produs sub denumirea de ”branza valaha” (Wallachian cheese). De aici si intaietatea dacilor in a pune laptele in chestii si a-si aminti de el dupa o saptamana. Ar fi fain sa spun ca noi am inventat branza si sunt si suficient de tampit incat sa o fac. Din pacate, n-am inventat-o noi, ci tot asiaticii, asiatici care probabil cautau ceva sa ingurgiteze in timp ce se uitau la animeuri. In orice caz, daca urmarim etimologia cuvantului, observam ca romanii se cam pricep la ”branza” si mai putin la ”cheese”.
Cateva varietati locale au fost deja inregistrate (casul de Năsal printre ele), pe cand altele sfideaza logica (branza care nu se strica niciodata, de exemplu). Mai mult, targurile traditionale au o larga selectie de branze, ordonate dupa provenienta si fanteza producatorilor. Varietatile de bulz existente in Romania sunt alta dovada a inventivitatii unor oameni care au avut la dispozitie lapte, malai si rabdare. Cert este ca, daca agricultura n-ar muri mai repede decat presa scrisa, branza ar fi unul dintre putinele produse cu care chiar am putea iesi in fata.
In final, drept rezumat, sfatul meu e ca atunci cand aveti drept invitat vreun strain, puneti-i in fata un castron cu branzeturi autentice si, cu ochii bulbucati, mormaiti: Braaaanzaaa! No, ase se face marcheting!
P.S: Ca de obicei, cracked mi-a luat-o inainte cu o idee de articol. Chiar si asa, va recomand sa bagati cat de cat un ochi pe bucata asta, mai ales daca ati vazut de mai mult de doua ori filmul 300.
- krossfire
Un simplu haiduc al cuvintelor.
- Fanii toxici și fanii terapeutici September 21, 2024
- După multă vreme, niște muzică… September 7, 2024
- Sindromul impostorului și impostorii fără simptome August 11, 2024
- Să nu ne supraestimăm... July 15, 2024
- Bucuria de copil June 29, 2024
Branzicaaaaaaaaaaaaaaaaaaa e mult mai potrivit decat branzaaaaaaaaaaaaaa si poti sa justifici si portia mai mica . 😛
în timp ce parcurgeam articolul mi-am dat seama că între brânză și brand există o mare legătură. cred că brânza valahă era numită de romani „brandus valachorum”, brandul valahilor. cât despre „mare brânză”, era la origine o expresie ce lua în râs brandurile afacerilor mărunte, cu pretenție de mare brand.
de unde rezultă și că, dacă noi suntem inventatorii brânzei, s-ar putea să fim și cei ai brandului și invers.
Romania Inedit: Da, dar n-are rezonanta 🙂
Radugo: Dap. Noul slogan al Romaniei? Branza si brand!
mamaliguta/polenta!!! Importată, de unde? În Spania denumirea este întâlnită doar în cărţile de bucate exotice şi se referă la un produs din nordul Italiei. În realitate polenta este necunoscută de majoritatea spaniolilor, cu excepţia celor care au aflat de ea pe filieră românească. De altfel nu ai sa vezi în nici un supermaket din peninsulă mălai italian, ci doar românesc. Cu palinca e simplu, există whisky englezesc, irlandez, scoţian, american, etc, deci nu văd cum ar putea Ungaria să pretindă marca de una singură. Brânza telemea, serios vorbind, chiar ar putea fi o marcă românească în Europa, ceva asemănător am văzut până acum doar la arabi. În Spania există doar brânzeturi gen caşcaval, mai au o varietate de brânză de burduf în Asturia (queso de cabrales) şi mai sunt cunoscute brânzeturile franţuzeşti cu mucegai. Asemănător cu ce cunoaştem noi drept brânză proaspată au un produs din lapte numit Queso de Burgos, dar lipsit de orice fel de gust. Eu i-am învăţat pe cunoscuţi să mănânce brânză românească cu ceapâ şi au devenit dependenţi, iar spaniolii sunt pretenţioşi, alături de italieni, au cea mai bună şi variată bucătărie din lume. Au fost uimiţi şi de caşcavalul afumat, nici de ăsta nu… Read more »
Drace: Mi-am amintit de ciudatenia de pe blogul tau, cu branza romaneasca 🙂
Americanii au avut un soc real cand au vazut branza alba. In prima faza ziceai ca e ”not cheesy enough”, dar in scurta vreme au devenit, cum spuneai si tu, dependenti…
Ah ah, branzica buna de burduf (asta e branduita au ba ? )
Mi-ai adus aminte cu postul asta de o veche reclama de la TV, aia cu brinsa…. cu dacii si romanii.
Si ca o incheiere, foarte bun articolul de pe Cracked.com, multam de recomandare.
Nu cred ca putem sa luam drepturi pe o intreaga categorie, desi eu sugeram sa ne intindem labele peste cat mai mult din ”branza alba”.
Nu pot decat sa ma intreb. La ce naiba iti foloseste sa ai patentat termenul branza? Sau sampanie? Sau shaorma? Sa nu mai zic ca ma enerevaza la culme mandria asociata cu aceste “inovatii culinare”.
– Noi faceam branza sarata de oaie din secolul II.
– Noi o faceam inainte sa fie oile.
Ce naiba poti demonstra cu lucrurile astea?
Vlad: E simplu, e ca o franciza. Daca stii cum sa o exploatezi, castigi monstruos de pe urma unui ”produs autentic”.
Poti demonstra cautand originile cuvantului si incerca sa demonstrezi istoric unele lucruri.
Cam greut articolul pentru toamna 🙂
Sa exploatezi un nume, sa-l faci sa devina un renume – ideea nu este rea. Nu trebuie sa rivalizam imediat cu Cognac, Roquefort sau Tokay. Dar exercitiul este delicat – între saracia surselor autentice si istoria ca instrument de propaganda se strecoara mirosul putrid al unui nationalism de balta. Brânza “alba” mi se pare cam palida. Exista marturii despre comertul vlahilor în secolul XIX cu butoaiele cu brânza în saramura în toata Europa – de la Stockholm la Genova. Azi, cu normele EU, dificil sa te înserezi în fluxurile comerciale. Marile trusturi de lactate au ales calea cea mai simpla si mai profitabila, limitându-se la un marketing local ( ex: cascaval afumat Gordon 🙂 ). Solutia ar fi undeva în cartea lui Radu Anton Roman – opus de etnografie si aproape accesoriu carte de bucate. Asa am putea lega o mâncare – nu necesar unica – de un tinut, de un anotimp, de anumite sarbatori si datini. Cred c-ar fi o imagine de marca mult mai colorata si mai inteligenta. PS De Gaule se plângea : “cum sa guvernezi un popor care are 400 de feluri de brânza ?” Si, à-propos, la Gouda când am cautat brânza cu acelasi nume,… Read more »
Croco: Las ca vin si altele mai usurele 🙂
B.deComp: Pai legislatia europeana actuala incurajeaza mai degraba folosirea unui tinut/a locului de origine drept pretext decat a categoriei. Casul de Năsal a fost mult mai usor de inregistrat decat ar fi fost ”branzeturi cu bacterii romanesti”.
@krossfire : Ma gândeam la faimoasele norme ISO care impun conditii draconiene de igiena dar care în acelasi timp “ucid” brânza. Sunt cumva echivalente (protectioniste) cu legislatia americana care face sa nu poti importa nici macar un sandwich, daramite un livarot sau un munster. Ce nume folosesti – alta poveste 🙂
Sugeram ca da dependenta si restul vor face imigrantii columbieni 🙂
sa veniti voi in piata la Sibiu, sa vedeti cate varietati de casuri, urde, burdufuri si alte telemele sunt…fiecare o face putintel mai diferit, toti se lauda cu “secrete” , dar toate sunt f bune (si sunt si “eco” pe deasupra…:) )
Dar sa vezi si cata branza bucuresteana are eticheta ”de Sibiu” pe ea 🙂
@ Drace: au spaniolii zacusca? N-au, pentru ca nu au cucerit Balcanii. Au numai importuri arabe, evreiesti si latino americane. Se mai poate numi bucatarie spaniola? Intr-o tara semidesertica?
@Richard: Aş putea să-ţi răspund foarte simplu la fiecare întrebare în parte, dar cred că e mai bine să încerci singur să te informezi asupra subiectului. Aştept conluzii. 🙂
din cate stiu eu zacusca e de origine ruseasca
@Kitana : Cuvântul da, continutul nu. http://en.wikipedia.org/wiki/Zacuscă
@Richard : Zakuska nu este decât una dintre varietatile de tapas.
Concluzia – De când umanitatea încearca sa supravietuiasca se ivesc câteva linii de convergenta în prepararea si conservarea alimentelor. Nu cred ca una este cu adevarat una mai originala decât alta. Incepând cu împartitul a cinci pâini si doi pesti convivialitatea se instaleaza în jurul unei mese. Avem astfel ocazia de a face si schimb de secrete de “bucatarie”.
This is getting etymological 🙂
[…] din traca si se regaseste intr-o forma sau alta in mai multe limbi balcanice – See more at: https://www.krossfire.ro/varza-barza-viezure-branza/#sthash.vOguDPIS.dpuf Cuvantul ”branza” in sine provine din traca si se regaseste intr-o forma sau alta in mai multe […]
bryndza este de origine slava: 110%.
Limba traca nu ne este cunoscuta, nici cea daca. Doar se presupune despre cateva zeci de cuvinte ca ar fi de origine daca.
Dacii, fiind analfabeti, nu ne-au lasat marturii scrise, dovezi solide despre limba lor. Drept urmare, orice afirmatie referitoare la limba lor, este una pur speculativa.
Revenind, majoritatea cuvintelor ce au lagatura cu traditionala ocupatie a valahilor (romanilor), oieritul, sunt de origine balcanica: slava, albaneza si partial, greaca.
Aferim!
Secuieasca: E putin probabil ca dacii sa fi fost “analfabeti”, cat mai degraba sa fi preluat limba scrisa a unor popoare mai influente. E ceva mai probabil ca dacii din Est si cei din Vest sa fi fost popoare diferite, unite mai degraba de proximitatea geografica si de influente comune. Cat despre “branza” si originea ei slava, n-as fi atat de sigur, avand in vedere ca bulgarii originali (care se presupune ca aveau legatura cu tracii) au cam fost inlocuiti si asimilati de slavi, slavi care nu erau tocmai statornici la momentul respectiv.
Dragi Rom’ani,mai brinzarilor de vita veche cu Carpatii in ureche si cu Dunarea cea veche pai sa nu stiti voi de unde vine brinza?Unu zice de la Daci altu zice de la Traci altul de la Alimentara. Eu am colindat Carpatii si pe drumuri si pe busola si am vazut multe depre brinza,cum o fac ciobanii chiar la stina sus unde nu merge masina-ei mulgeau fie vacile ,fie oile si faceau brinza sus la stina,o faceau cuburi cam de un kilogram o bagau in butoaiede lemn in saramura si cind faceau multe butoaie le incarcau pe magari si le “doborau” pe poteci abrupte, adica le coborau la drumul pietruit unde venea camionul de la CIL si le ducea ,le transfera in butoaie de plastic si de acolo la Alimentara. Eu eram indragostit de fete frumoase dar si de TELEMEA- cumparam cite 5 cuburi de cite ori luam salariul si gateam ca un maestru multe pe baza de telemea. Aici in SUA este foarte scumpa dar eu am facut din lapte de capra citeodata.Si acum sa vedem de unde vine cuvintul BRINZA cu ajutorul Spiritului Sfint al Creatorului : uitati-va Dvs. la cuvint si vedeti partile sale componente: BR-IN-ZA,eu ma refer… Read more »
Salutare! Cuvantul Cioban/Coban (cu sedila)/Choban e de origine turcească, din păcate. În America aveți și un brand de iaurt grecesc cu numele Chobani (brand înființat de un antreprenor turc).
Înainte de vremurile fanarioţilor, niciun român adevărat nu spunea “cioban”. Termenul era “păcurar” (latinesc, pecoris = “al turmei”. Pentru romani, o turma era o trupă sau bandă de călăreţi. Adică venea unul din bătălie, tăiat de sus până jos, bătut şi plin de vânătăi, şi spunea că l-a atacat o turmă. Înarmată cu săbii).
Machidonii din Grecia, care au păstrat o formă arhaică a limbii române, neschimbată de 500 de ani, spun “picurar”.
Good to know! Oricum, relatinizarea limbii din secolul XIX a apelat prea mult la limba franceza.
Stimati Rom’ani dupa Potop care a fost comandat de Creator pentru pacate si pentru ca femeile s-au dedat la sex interzis,au scapat Noe si familia cu fiii Shem,Ham si Ifet ( acum Iapet),dar pentru comportamentul extrem de revoltator Ham(cu pielea inchisa) a primit blestemul lui Noe si din ramura lui s-a ridicat Gigantul negru pagin pe nume Nimrod care a declarat ca se va razbuna pe Creator pentru Potop- a fost cel care a initiat Turnul lui Babel care L-A INFURIAT SI MAI MULT PE CREATOR CARE A COMANDAT DIVERSIFICAREA LIMBILOR si raspindirea oamenilor pe pamint. Dar in interiorul cuvintelor exista combinatii si permutari( vezi algebra) care contin o alta limba care nu este dezvaluita decit oamenilor alesi de Creator. Ex. America( de la stinga la dreapta si apoi de la dreapta la stinga) Combinatii: A-mer-IC-ca/ac-I-re-MA=8 cuvinte/fraze care nu au sens in l.rom’ana dar au sens secret = Traducere: Teritoriul situat intre oceane/mari,IC ca=parte din oamenii vechiului Israel// ac-I= care au devenit pagani/re-MA= trimis in Manaseh (America de Nord este data lui Manaseh care are unul din Drepturile de Mostenire. Deci este o limba foarte concentrata,ca si cum ai purta o placarda secreta care nu o intelegi. ROM’ANIA , ba… Read more »
Deci s-au ieftinit halucinogenele in America :)) ?