Spiritul Craciunului si Spiritul Tranzitiei
Ca de obicei, Apocalipsa i-a luat pe romani prin surprindere…
Tot ca de obicei, ma voi abtine de la urari generale de bine, cat timp lucrurile nu stau bine…in general. Sanatosi sa fiti, ca binele vi-l gasiti si fara ajutorul unuia care in timpul liber isi zice “Krossfire”. Mai mult, sper sa va gasiti binele si dupa Sarbatori.
Aveam initial de gand sa mai tai din spiritul Craciunului cu un articol complet irelevant, dar am constatat ca nu prea mai am din ce sa tai. Cinismul supradimensionat ne-a adus la nivelul la care nici macar putinii oameni care se bucurau sincer de Craciun nu-l mai pot aprecia. Sa nu ma intelegeti gresit: ar fi culmea sa pozez in aparator al Craciunului, cand cu ani in urma disecam colindul romanesc. Stiti voi, cantarea aia minunata, blocata intr-un perpetuu necrolog.
Problema e ca de cativa ani nu mai are sens sa iti pui caciula de mizantrop si sa hulesti Craciunul, Pastele si alte sarbatori cu “S” mare. Nu de alta, dar nu mai are cine sa le apere. Vei fi doar tu, omul care e impotriva Craciunului, luptandu-te din rasputeri cu cei care trimit din obisnuinta mesaje. Sa ne intelegem, cei din urma nu-s oameni cuprinsi de “spirit”, ci oameni care incearca (fie si intr-un mod superficial) sa intre intr-o oarecare atmosfera. Nu sunt oameni care cred cu “inima deschisa” in Craciun, ci oameni care fac eforturi pentru a nu-i supara pe altii (altii care la randul lor nu prea cred, dar fac eforturi).
(Una dintre multiplele griji ale Mosului – Sursa)
Intr-un final, lupta dintre micul Grinch care stie ca “Sarbatorile sunt naspa” si cel care trimite totusi urari seamana cu o batalie intre un ateu si un agnostic. Diferente de teza exista, dar obiectul luptei nu e clar definit (sau existent, dupa preferinta). In atare conditii, te bucura uneori cand vezi lucruri precum Google Santa Tracker, o initativa simpatica de a uni vechile legende cu tehnologia moderna.
La fel te bucura si putinii pusti care sar in sus cand “a venit Mos Craciun!”. Acum, faptul ca “Mos Craciun sunt parintii” nu mai e o dezvaluire pe care sa o negi furios. Parintii nu prea mai fac eforturi pentru a le da celor mici impresia ca “Mos Craciun exista”. S-a ocupat deja Internetul de orice tentativa de a mentine mirajul.
Daca nu va puteti bucura de Sarbatori, e de inteles. Motive se gasesc: unele umane, altele sociale. In barca asta ma scufund si eu de ceva vreme, asa ca ar fi culmea sa condamn pe cineva ca nu e cuprins de “magie”.
Dar, daca puteti sa va dati un bine meritat ”reset” de Craciun, va sugerez sa va indopati in limita stomacului, sa va uitati inca odata la Singur Acasa si la ”filmul ala cu Tim Allen”. Sa puneti CD-ul cu colinde in aparat si sa va incepeti toate frazele cu ”fie ca…”, in timp ce va holbati inmarmuriti la instalatia de brad. De ce? Pentru ca oricum ar fi, e mai placut decat sa explicati pompos tuturor cat de nasol e un eveniment la care nu participati.
P.S: Chys Khan, varul siberian al lui Mos Gerila (Ded Moroz) si al lui Mos Craciun, are un costum cu mult mai mult bling-bling.
Cred ca la mine Spiritul Craciunului pleca sa colinde spiritul Tranzitiei, ca pana acuma nu aparu niciunul.
Sarbatori Fericite!
La fel, Sarbatori faine si relaxante (evident, in limita “spiritului” disponibil :)) )
Ho/Ho/Holy shit that was well put…
Si lasand spangleza alaturi, Costel, cred ca spiritul Craciunului tine si de psihic. E ca frica de inaltime. Il ai oricum, dar poate fi adus la viata sau ascuns in anumite conjuncturi. De vreo doi, trei ani il simt bine de tot, dar nu la modul “hrusca” ci la modul meu. Cu sezut si mancat ca vaca, prin cumparatul in persoana (acu nu mai sunt aghiotantul lu’ taica-meu) a bradului (de multe ori rahitic si amuzant), prin baut vermut si vin bun, prin sarmaliat, jamon, prin filme tampite si “balegit” in pat toata ziua. Prin “starea” mea Craciunica. Self induced and well shared!
La fel iti urez si tie,
Costel 😛
Self-induced Christmas it is!
O seara maxima 🙂
Bascii îl au pe Olentzero, un cărbunar care coboară de pe munte cu sacul plin… se zice că obiceiul ar fi precreştin, ulterior Biserica a lansat ideea că de fapt ar veni să vestească naşterea lui Isus. Poză: http://www.elpais.com/recorte/20061224elpepuage_6/XLCO/Ies/Llega_Olentzero.jpg
Apare in prea multe culturi pentru a fi crestin. Catolicii l-au suprapus peste legedenda Sfantului Nicolae (Nikolaos din Myra), un episcop cuprins de obiceiul de a darui, dar si de alte obiceiuri, ceva mai putin crestine: http://www.cracked.com/quick-fixes/the-3-creepiest-facts-about-real-santa-claus/
fie ca… adica lasa ca am deja inboxu’ plin 🙂
Bucura-te de zilele astea geroase impreuna cu cine vrei tu si la anu’ te astept cu ceva mai mult acid printre randuri :))
PS am un PI (si nu e life of…)
Poate ca magia inca exista dar suntem noi prea framantati de griji 🙂
Sarbatori fericite, Vlad!
zidanne: Eu zic sa nu fie atat de mult acid, ci mai multe randuri per total 🙂 Un an fain!
Redgrave: Pai da, cand esti copil, lumea e gata inteleasa pentru tine. Sarbatori fericite!
@krossfire Pe principiul “sa se dea cate una ca sa ajunga la toti?”… mai bine nu. Putin si pur (sau aproape).
Nu, pe principiul: ar trebui sa scriu mai mult 🙂
@krossfire tu te plangi? eu nici apasu nu l-am setat… adica nici domeniul nu e mutat :))
Da, dar na…eu am si ceva pretentii beletristice/pe alte planuri de la mine 🙂
Hai, fie niste sarbatori frumoase si pentru tine! 😀
P.S. Tranzitia presupunand o evolutie (sau involutie, dupa preferinte) intre doua stari, inclin sa-ti dau dreptate: la noi a mai ramas doar spiritul tranzitiei, fiindca de-atata amar de vreme nu facem decat sa ne invartim in cerc.
Si tocmai am ales optiunea de a ne mai invarti cativa ani in acelasi cerc, sau poate intr-unul mai stramt.
Sarbatori faine 🙂
Ce mos haios ai gasit :))
Desi cu intarziere iti doresc ca Mosul sa iti fi adus
un brad frumos cu cadouri si fericire in ochii celor dragi…
Craciun fericit !!!
Sarbatori frumoase si tie 🙂
Intrebarea e cati ani, krossfire? Cati ani?…
http://camarasdelumini.wordpress.com/2012/12/27/speranta-de-viata-la-bloggerii-romani/
Adevarat
Chiar dacă este prima oară când ajung pe blogul tău, îmi voi permite să susțin că ești prea blând…cei care trimit mesaje la toată lista nu o fac din… bun simț. Sau ca să nu supere. N-am să îi numesc ipocriți că aș fi eu prea acidă, dar e un soi de efect de turmă al falsității. Eu una până acum câțiva ani simțeam atmosfera aia până în măduva oaselor, dar n-am simțit nevoia să trimit mesaje (sau mai bine le numesc massuri) din alea impersonale și pline de urări generale. 🙂 Dacă într-adevăr nu vrei să superi un om că nu i-ai urat Crăciun Fericit, îl suni și i-o spui așa, ca pentru el.. 🙂
Zic și eu.
Salutare!
E bine ca simteai ceva pana recent. La mine a disparut cam de multa vreme Spiritul Sarbatorilor 🙂 (noroc ca pot sa-mi imi vars pe-aici nostalgia)