Cu scuzele de rigoare

Voiam sa incep articolul asta prin a-mi forta routerul wireless (un D-Link jenant, the worst of its kind) sa-si ceara scuze fata de cititori. Cum nu l-am putut forta nici macar sa mearga, presupun ca operatiunea complexa de a cere cuiva scuze ii depaseste circuitele.

Intotdeauna m-am intrebat de ce s-au incetatenit in cultura urbana romaneasca, o cultura eminamente a nesimtirii, expresiile care scuza autorul unei fapte reprobabile. Stim foarte bine ca celuilalt nu-i pare rau si ca va repeta in cel mai scurt timp actiunea daunatoare dar totusi ne simtim reconfortati de formula asta de multe ori folosita incorect. La randu-mi spun de multe ori ”Imi cer scuze” in loc de ”Va cer scuze” sau folosesc pur si simplu expresia ”Scuze !” in loc de ”Scuzati !”.

E normal sa iti ceri iertare (un cuvant mai puternic decat scuza) cand cu nesimtire ai blocat o intersectie, lovit pe cineva sau ai facut vreun gest neatent. La randu-ti vei fi intampinat de ceremoniosul ”Nu-i nimic\Nu face nimic” sau de romanescul ”Stay chill mane !”.  E normal nu pentru ca vei curata instantaneu rochia murdarita, ii vei face pe soferi sa-si recupereze timpul sau mai stiu eu ce. E normal pentru ca arati ca mai ai o urma de umanitate si ca regreti cat de cat un comportament necorespunzator. Scuze, iar sunt idealist…

Cum naiba sa incepi o fraza cu ”Ma scuzi” si sa o termini cu ”sora-ta e incredibil de buna si vreau sa o ****”. Ce sens are sa iti ceri scuze fata de un om pe care te pregatesti sa-l sochezi sau ofensezi.  E un  ”Ca sa nu zici ca nu ti-am spus” invelit in staniol de guma turceasca. Deja cand am o gluma care ar putea jigni diverse minoritati sau majoritati dau un warning, nu imi cer scuze. De ce ? Pentru ca nu-mi pare rau din moment ce o fac intentionat si te mai si avertizez cu privire la asta. Cred ca la nivelul maxim de nesimtire am auzit ceva in genul ”Ma scuzi, dar nu prea te duce capul” spus unei fete prea obosite. Pai daca vrei sa jignesti, de ce sa te mai scuzi ?

In plus, ati sesizat diferenta dintre englezescul ”I beg your pardon” si ”Scuzele noastre”. Cand deranjezi pe cineva si il ”implori” sa nu se irite parca e putin diferit fata de ”Scuze, dar aici e locul meu si te voi lovi in cinci minute”. Daca simplificam totul la ”pardon” ajungem la aceleasi prescurtari lipsite de substanta.Nu mai bine folosim un cuvant mai plastic ? Ce ati zice de ”Placintă’ ? Ahh, placintă nu voiam sa va lovesc intentionat. Va cer placintă !

Am dezvatat vreo doi oameni de a-si cere scuze in absolut orice circumstante. Nu de alta, dar aud de prea multe ori expresia si la randu-mi o folosesc. In loc de niste scuze ingaimate inainte de o tampenie, prefer un avertisment romanesc, e mai onest !

P.S : Am vazut ca in absenta mea sunt mai des mentionat decat atunci cand sunt activ pe blog. O mentiune simpatica din Adevarul,  de pe blogul asta si mai recent de-aici . Sa nu uit, daca pe cineva deranjeaza bannerul Roblogfest, il scot pentru ca oricum nu mi-a pasat si nu mi-am facut campanie dar am zis asa, sa il pun macar intr-un an.

krossfire
  • krossfire
  • Un simplu haiduc al cuvintelor.

30 Comments

  • e cumva dlink di-524? ca eu din asta am pe acasa si ma inteleg destul de bine cu el, nu mi-a facut deloc probleme.

  • Da, dar al meu are aproape 2 ani si niciodata nu acceptat ok parolele. Atrebuit sa folosesc un encoding inferior.

  • Eu am tot mai mult senzatia ca, la noi, replicile care-si propun sa ceara scuze au devenit mai mult o formalitate; ceva in genul salutului la intrarea intr-o incapere, cand nu te intereseaza neaparat sa ti se raspunda, cat sa fie remarcat gestul; sau a intrebarii “Ce mai faci?”, cu care incep multe dintre conversatiile telefonice, cand singurul lucru care te intereseaza de la celalalt e daca poate sa-ti imprumute bani…

    Recunosc, si eu folosesc asemenea expresii, reflex, fara sa le dau atentie. Din cate observ, la mine s-a lipit “sorry”-ul strain (poate din cauza ca engleza e ca a doua mea limba materna, iar englezismele se prind imediat de mine).

  • Da, de toti s-au lipit doar ca uneori se ajunge la situatii ilare 🙂

  • De ce plangi Alinuta ?
    Pentru ca Ionel mi-a dat pe jos placintaaaa!!1
    Cu intentie ?
    Nu! Cu branza!

  • Vezi ca se poate 🙂 ?

  • a, si eu am avut probleme cu psk, am impresia ca se deconecta, asa ca am trecut la encriptie wep si a mers asa. sper ca vecina de 95 de ani sa nu-mi sparga parola si sa ia internet fraudulos de la mine.

  • Mda, suntem un neam de oameni politicosi si bine crescuti, inseamna ca nu ai cei 7 ani de-acasa, daca refuzi scuzele unor astfel de oameni:P

  • Corect. Asa cum ai semnalat si la celalalt articol, anumite cuvinte sunt golite de substanta (folosite ca o mantra, sau un banal cuvant in vocabular, care trebuie folosit).

    Mai interesante, insa, sunt persoanele care isi cer scuze chiar si atunci cand nu este vina lor. Am o prietena care sufera de o submisivitate vecina cu patologicul. O calci pe picior, si isi cere scuze pentru ca piciorul ei s-a aflat pe raza ta de actiune si uite ca te-a facut pe tine sa faci ceva urat, pentru care trebuie sa iti ceri scuze, si uite ca o face ea inaintea ta. E bizar sa o vezi plecand ochii de fiecare data cand un derbedeu o loveste cu umarul, pentru ca trotoarul nu e destul de mare pentru amandoi, si cum spune “imi cer scuze”. De ce? De-aia. Eventual isi cere scuze si pentru ca traieste si ocupa spatiul. Citind o carte, in care personajul principal era o tanara studenta venita in Bucuresti, care avea “aceleasi metehne”, mi-am adus aminte imediat de ea. Ca si acum.

    Mai este un lucru care ma sacaie. Intri intr-un magazin, vezi ca vanzatoarea este ocupata cu cu totul alte treburi decat sa fie acolo, ca sa te asiste la cumparaturi, si tu spui “Ma scuzati!” De ce? Ma scuzati ca exist, ca sunt cumparator, ca am intrat in magazinul dumneavoastra si ca vreau sa cumpar. Maica-mea m-a invatat sa spun “Fiti amabila, bla bla”. Daca nu e amabila, ii intorc spatele si ies din magazin. Scurt si fara drept de apel.

    Mie-mi place “iarta-ma”, atunci cand e cazul.

  • ce descrii tu este mai degraba rezultatul conflictului dintre dorinta de a apare bine-crescut si proasta-crestere, ale carei imbolduri sunt mai puternice si care sfarseste prin a castiga.

  • Andrei : Idem cu PSK , trecut pe WEP

    Cata : Din experienta mea RATB, ai dreptate. Vei fi mustrat daca nu zici nimic cand isi cere lumea scuze de parca e obligatia ta naturala sa faci asta !

    Feeria : Exact asa era actualul meu coleg de apartament. L-am convins in 2 ani ca majoritatea oamenilor sunt idioti si ca nu merita sa-si ceara scuze pentru lucruri pe care nu le-a facut. Tu zici ma scuzati in magazin, eu bat cu degetele in masa si ma uit urat :))

    Zamolxis : Pai asta incercam sa subliniez.

  • Sccuze, la fel ca orice alt cuvânt folosit în exces, şi-a pierdut demult orice semnificaţie pentru mine. Cel mai mult îmi plac oamenii care se scuză pentru că au o opinie şi de fiecare dată când intervin într-o discuţie încep cu : Mă scuzaţi, dar eu cred că… Asta zice mult despre noi, ca naţie….

  • Cât se poate de corect, Krossfire 🙂

  • Raluca : uite si asta era ceva interesant si am uitati sa mentionez. Pai eu trebuia sa ma tot scuz de ani de zile pe blogul asta (ma mai scuzam oricum cand nu puteam scrie cu saptamana)

    Demaio : Cred totusi ca putem conspira cu totii pentru intorducere cuvantului placinta.

  • In mare sint de acord, dar cred ca trebuie sa gindim si pe grade, nu? Adica daca l-am jignit fara sa vreau pe X e normal sa ma duc la el si sa ii spun: te rog frumos sa ma ierti, am fost un dobitoc, te implor (I beg you) sa ma ierti. Pe cind, daca fara sa vrei atingi pe unul in tramvai, parca e prea exagerat sa-ti implori iertarea “I beg you”. Parca merge mai mult “Scuzati”… 🙂

  • Ideea e sa incercam sa folosim cuvintele potrivite in functie de circumstante. Iar a doua idee e sa incercam sa tindem catre prima 🙂

  • Uite de asta se duc naibii librariile si cinematografele
    Ca va luptati cu .. tehnologia 🙂
    Krossfire, zau, nasol moment insa, ne poti crede pe cuvant, suntem alaturi de tine 😛

  • Cred că mulți români, în general se scuză prea des. Doar din vorbe, pentru că în multe situații nu se fac vinovați neaparat, sau dacă sunt vinovați, cu siguranță nu se simt. 🙂

    Să îți ceri scuze este o chestiune absolut normală și de bun simț, dar trebuie să te și simți vinovat. 🙂

    Altfel este doar un cuvant acolo, care în cel mai bun caz ascunde un complex de inferioritate. 🙂

  • Ce virgule deamplua am pus…

  • Andrushka : Nu sugeram sa folosim ”I beg your pardon” ci pur si simplu sa sesizam diferenta de tonalitate si sens.

    A witch : Sau sa nu le mai folosim daca circumstantele nu ne fac sa evoluam sau sa ne evaluam.

    White Wolf : Tocmai au refuzat garantia cei de la emag (nu tocmai neintemeiat..deci nu fac caz) asa ca pe moment routerul e insirat pe podea.

    Programare : E bine ca nu ti-ai cerut scuze pentru ele 🙂

  • Noi am dezvoltat, noi romanii, o cultura sau o subcultura de smecheri. Ne credem mai inteligenti decat insasi situatia in sine si incercam sa aratamacest lucru. Am derivat astfel responsabilitatea frazei “va cer iertare sau scuze” pe umerii celebrei “imi cer iertare sau scuze” doar de dragul de a face o declaratie de putere sau nesupunere. Poate bat campii dar cred ca in mod voit am generat astfel de picaturi chinezesti pana cand au devenit uzuale iar acest uzual a inlocuit normalul lucrurirlor. Se schimba interpretarea firescului in mod intentionat.
    Ar fi multe de spus, dar in concluzie cred ca avem o mancarime interna sa fim smecheri…
    O zi minunata iti doresc

  • Aduce la rang de ”particula de noblete” smecheria asa ca nu trebuie sa ne mai mire lucruirle pe filiera asta.

  • Io-s cu musca pe caciula, tocmai ce am comis-o sub forma “ioai, scuze ca ti-am crapat capu’ in 16 bucati, te-am confundat cu fox terrierul vecinului, si jigodia aia ii agitata in spume”, acum ce naiba sa mai fac, fox terrierul ii bime mersi, iar caciula mea … vai de pusculita ei.

  • Mai eficient era un : Tulai Doamne ! Tu nu esti Fox Terrier ? Bah da sigur nu esti Fox Terrier ?

  • @James Crissilv, intotdeauna am considerat ca exista o mare prapastie intre “imi cer iertare” (respectiv) “te rog sa ma ierti” si “imi cer scuze”. Gresesc ?
    Krossfire, inca o data, head up. Sunt putin trist pentru nervii tai insa am convingerea ca vei reusi sa treci peste momentul nasol fara urmari permanente

  • Urmari permanente pentru mine in niciun caz. Routerul ajunge minge de fotbal daca reusesc sa-l inlocuiesc la timp. Acum stau cu cablul tras peste birou in timp ce colegul de apartament foloseste o retea wireless vecina.

  • Mda.
    1. urasc scuzele pe post de “imi cer iertare”.
    2. urasc “imi cer iertare” cand de fapt vrei sa obtii altceva si o faci din interes
    3. poti sa ierti fara a ti se cere iertare
    4. da, am gresit si eu ades folosind niste “scuze” atunci cand nu-si aveau rostul. Sau “sa-mi fie cu iertare, dar eu cred ca esti un bou”, ma rog, nu chiar asa dar asta era ideea 😀

  • Anca : Pai cred ca toti facem asta, de-aia am evitat sa ma scutesc din start de asa ceva.

  • nu cred ca vreo furmulare e gresita, “imi cer scuze” sau “va cer scuze” din ce stiu s-a scris o carte doar pe tema asta si nu stiu daca s-a ajuns la vreo concluzie, pentru ca m-am plictisit sa tot citest, mi s-a facut observatie la facultate pe tema asta cand mi-am cerut scuze unui profesor :). daca gasesti o explicatie gramaticala as fi curios sa o citesc si eu.

  • Gasisem articolul asta, pe care probabil l-ai citit deja : http://www.romlit.ro/mi_cer_scuze..

    Eu initial am plecat de la o observatie a lui Gligor Gruita, autor de studii gramaticale si indreptare. Nici el nu inclina foarte clar spre o versiune dar argumenta pentru incetatenirea lui ”va cer”

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *