Albume de Craciun – Partea I

Nu, nu m-am scrantit. Si nu, nu voi recomanda o gramada de albume plangacioase marca Hrusca sau alti ‘rapsozi’ romani (desi uneori chiar si acestea sunt relaxante). Pur si simplu vreau sa recomand albume recente , lansate in preajma Craciunului (sau cu editii speciale de Craciun) care mi-au placut, sau cel putin mi-au starnit curiozitatea.

Sa incepem cu un album de colinde…da, ati auzit bine : colinde ! (nu romanesti, stati linistiti).

1.Gregorian – Christmas Chants.

Frank Peterson, unul dintre membrii fondatori ai proiectului Enigma (condus de Michael Cretu, romanul nostru verde), a infiintat in jurul anului 1998 (mai existasera incercari) un proiect interesant numit Gregorian. Trupa urmarea preluarea unor piese mai vechi sau mai noi din muzica rock (de la Eric Clapton, Phil Collins, U2 pana la H.I.M) si interpretarea lor in stil gregorian, adica in stil de cor bisericesc. Efortul este destul de mare, mai ales ca trecerea in vechea muzica de 7 tonuri pretinde un efort compozitional deosebit.

De-atunci au trecut ceva ani, vreo sase albume si sute de mii de unitati vandute (si un avertisment din partea Papei pentru albumul ‘ The Dark Side’ dar asta-i alta poveste). Albumul de fata contine muzica pe care stilul Gregorian se pliaza perfect : colinde traditionale si muzica de Craciun. (catolica)

Impresii : Sa fiu sincer nu m-a impresionat vocea noului conducator de cor. Este foarte flexibila, insa pe tonalitatatile cele mai folosite (ce tin de vocea de tenor) devine usor deranjanta si chiar fortata. Primele trei selectii nu mi-au trezit prea mult interesul. De-abia de la Amazing Grace am inceput sa simt ‘spiritul’ albumului.

Pana la urma, albumul ar cam merita achizitionat, pentru ca este un album muncit, un album care merita. Presupun ca v-ati saturat de ‘Craciun cu Hrusca’ ‘Colindele Narcisei’ sau chiar de internationalul ‘Bing Cosby’s White Christmas’. Un astfel de album ar putea lumina putin o sarbatoare devenita un epitom al egoismului si indigestiei.

Nota unui amator : 8.3/10

Nota unui fan Gregorian : 6.9/10


2. The Killers – Sam’s Town
Sursa track-listing : Site-ul oficial al trupei – Gregorian

Ok, banuiesc ca multi isi dau seama ca asta nu e chiar un album de Craciun prin tematica. Este pur simplu cel de-al doilea album al celor de la The Killers, album iesit de curand pe piata , ce va dispune de o editie de Craciun. (cu vreo trei bonus track-uri).

Albumul este o realizare prin faptul ca trupa a reusit sa scape de label-ul ‘alternative’ sau ‘indie’ (initial) si a creat un melanj muzical foarte interesant. Ascultand albumul veti sesiza influente country (uneori foarte evidente), brit-rock si chiar epic, pe langa vocea inconfundabila a solistului.

Nu sunt un fan The Killers, insa albumul m-a surprins placut. Piese care ies din decor : Sam’s Town, Where You Were Young , Read My Mind, Uncle Johnny…ia mai bine ascultati voi albumul, mai ales daca sunteti innebuniti dupa subgenurile mai soft ale rockului. (eu personal nu sunt, dar merge pentru relaxare). Vocea deosebita a solistului poate deveni deranjanta pentru unele urechi, desi pe balade nu se vede acel ton de emo ciudatel pe care-l emite la fiecare sunet acut.

Nota mea : 9.0/10.0 (Mult..dar m-au relaxat)

cover.jpg

  1. Sam’s Town
  2. Enterlude
  3. When You Were Young
  4. Bling
  5. For Reasons Unknown
  6. Read My Mind
  7. Uncle Jonny
  8. Bones
  9. My List
  10. This River Is Wild
  11. Why Do I Keep Counting?
  12. Exitlude

3.Angels & Airwaves – We Don’t Need To Whisper

Ok, baietei si fetite, sa facem o mica recapitulare : Va mai amintiti voi de o trupa numita Blink 182 ? Da, exact ! Aia care faceau un punk-rock facil cu accente de pop, cu piese ca ‘What’s My Age Again ?’ ‘All The Small Things’ sau ‘First Date’. Bine, avusesera baietii si ceva piese mai inspirate (ultimul album sta marturie…nu e grozav, dar este un album sumbru, muncit – pana la urma si vechile piese erau ok pentru party-uri), asta pana cand in 2005 au decis sa se desparta. La inceput i-au zis ‘pauza indefinita’, pana cand au spus simplu ‘Blink 182 is history’.

Solistul, Tom DeLonge, solist cu o voce ciudatica si indreptata spre emo (daca vedeti in ce recenzie am mai zis asta, castigati o bombonica de la Revelionul trecut) are acum un proiect destul de interesant , intitulat Angels & Airwaves. Ce face proiectul asta ‘destul de interesant’ ? Sound-ul..in special instrumentatia. Seamana intr-un anume mod cu U2, dar are si ceva nou, experimental in el. Vocea lui DeLonge e in mare cam aceeasi, dar cadrul general (si aici includ si versurile, putin mai profunde si orientate spre doua teme : iubirea eterna – razboiul) face muzica lor sa sune altfel.

Albumul de debut este un album care merita ascultat, macar o data sau de doua ori, pentru ca arata intr-adevar o evolutie. Un fel de post-punk-brit care merge pe curentul experimental a carui cale a fost deschisa de mai mult timp in muzica. Piese care atrag atentia : A Little is Enough (balada..seamana putin cu Blink) si The War – cu toate astea, va sfatuiesc sa treceti prin el, macar pentru diversitate. Ce deranjeaza : Vocea aia ‘ciudatica’ despre care vorbeam

Nota mea : 8.0/10.0 (cam mult ,nu ? – dar promit baietii..cine stie..dupa 2 albume)
angels-airwaves1.jpg

  1. “Valkyrie Missile” – 6:39
  2. “Distraction” – 5:36
  3. “Do It for Me Now” – 4:33
  4. “The Adventure” – 5:12
  5. “A Little’s Enough” – 4:45
  6. “The War” – 5:07
  7. The Gift” – 5:02
  8. “It Hurts” – 4:14
  9. “Good Day” – 4:30
  10. “Start the Machine” – 4:11

Urmeaza o recenzie la Blackmore’s Night – Winter Carols si inca doua recenzii surpriza 🙂 – si nu uitati de copyright, ca sa nu ma repet !

4 Comments

  • Faine recenzii…

  • Daca te adresezi numai unui anumit public e ok.Daca incerci sa faci o recenzie adevarata ar trebui sa te gandesti ca populatia nu e alcatuita numai din oameni care stiu engleza sau latina.
    Best regards1

  • Well … sincer, ma asteptam totusi la ceva mai mult. Par egzamplu, Mark si Travis (2/3 din blink-182) au la randul lor o formatie, +44. Iti recomand albumul, si poate iti faci o impresie cam la ce m-as fi asteptat de la Tom. Macar jumate. WDNTW nu pare sa-l caracterizeze deloc pe Tom. Unele versuri sunt reusite, sound’ul pieselor de asemenea, unul destul de reusit. Insa vocea lui Tom, din pacate, ramane aceeasi voce care “scartaie”. 6/10 nota mea. Si aceasta nota vine din partea unui vechi fan blink-182. Cheers for the post, anywayz 😉

  • Chiar scartaie…acum ascult si +44, desi nu sunt fan al genului , mai deloc. Dar e bine sa experimentezi 😉

3 Pingbacks

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

krossfire
  • krossfire