Obiceiul de a publica retrospective ale anilor trecuți, fie ele mai scurte sau mai lungi, nu m-a ocolit nici anul ăsta. Admit însă că 2025 m-a lăsat sleit de puteri, răbdare și de chef de viață, motiv pentru care articolul ăsta va fi mai furios decât vă așteptați.

Ar fi nedrept pentru cei din jur să consider anul 2025 o catastrofă totală. E anul în care m-am căsătorit cu persoana care mi-a permis să țin capul sus 365 de zile. Aici nu pot să fiu decât foarte recunoscător. Tot 2025 e și anul unde am investit timp, energie și experiență într-un proiect care, acum, în ultimele luni ale lui 2025, pare să fi decolat. În plus, am primit și două cadouri neașteptate de la doi oameni dragi pe care le folosesc în mod constant și astăzi.

În același timp, 2025 a fost o catastrofă la nivel mondial și local și un an plin de probleme medicale și financiare pentru mai toți apropiații mei. Aproape toți oamenii pe care îi cunosc (și mă include cu generozitate și pe mine) au pierdut pe cineva drag. Personal, aș spune că partea medicală m-a pus puțin în cap, norocul meu fiind o echipă extraordinară de medici care mi-au permis să funcționez relativ normal. Deși nu e nimic nerezolvabil pe termen lung, vizitele la spital și alergatul după diverse tratamente, combinate cu munca și stresul unui an haotic mi-au tăiat toată energia. A fost un an lung și stresant, iar articolul ăsta va conține și lucrurile pe care m-am ferit să le spun de-a lungul lui.

De fapt, de la vânzătoarea de la colț la oameni pe care nu-i mai văzusem de 15 ani, toți mi s-au văitat de cât de nasol a fost anul, iar când n-au făcut-o, s-au bucurat mai degrabă pentru lucrurile care nu s-au întâmplat, decât pentru cele care au fost. N-a câștigat ăla la prezidențiale, n-a ieșit aia la primăria Bucureștiului, nu s-a semnat nu știu ce lege. Până și la Masterchef, majoritatea privitorilor “n-au ținut” cu un concurent, în loc să țină cu alții (bine, Cosmina chiar merita premiul ăla: bravo, fato!). Apropo, dacă știți pe cineva care s-a lăfăit în bani și vacanțe relaxante în 2025, spuneți-i să ne zică și nouă rețeta, că eu în mod clar am pus prea multă lămâie în cocktail.

În timp ce scriam rândurile ăstea, Poliția Română ne spunea mândră că, datorită intervenției lor, bătaia cu ciomege de la Ruginoasa n-a mai avut loc. Iată, încă un lucru care nu s-a mai întâmplat, alături de asediul anual cu petarde!

Sincer, tot ce putem spera e că 2026 va fi diferit, fie și pentru că în 2025 Andrew Tate și Jake Paul au luat bătaie, iar Trump nu a luat încă Nobelul.

Natura

Pe scurt, natura ne-a urât și în 2025 și are de ce să o facă. A fost anul în care au murit cele mai multe albine de până acum, dar în compensație am avut un jder în București, un cangur și, bineînțeles, urși în aproape toate orașele (și în toate selfie-urile ilegale, din păcate). Tot în 2025 a murit și Jane Goodall, probabil cel mai celebru primatolog din lume.

Incendii de vegetație au apărut cam peste tot în Europa (însă Los Angeles a câștigat trofeul), iar penele de curent au fost o problemă în toate țările Vestice, cu precădere în Spania și Portugalia. O veste și mai tristă este că șeful laboratorului MIT pentru energie nucleară a fost împușcat înaintea unei mari descoperiri, amânându-ne din nou șansa la o soluție reală la problema energiei verzi.

Plăcile tectonice din Africa se îndepărtează mai repede decât credeam, fapt ce a generat cutremure cam peste tot. Se pare că planeta noastră nu a fost singura îngrijorată, din moment ce vreo lună ne-am dat cu părerea cu privire la Atlas, o cometă foarte atipică, care arăta mai mult a OZN decât a orice altceva. Acum sincer, dacă s-ar fi dovedit că era un autobuz plin cu omuleți verzi, cred că am fi înțeles cu toții de ce nu a avut stație pe Terra. Oricum, e mai bine decât să fie o grămadă de gunoi creată de Elon Musk, ca alte obiecte misterioase de anul ăsta.

România n-a fost nici ea ocolită de dezastre, de la distrugerea unei părți din parcul IOR, la dezastrul validat de Salrom care a închis definitiv Salina Praid. Mai rău chiar, din 2025 putem spune că Lacul Pețea poate fi scos definitiv din cărțile de geografie: bazinul termal subteran a secat, prăduit din toate părțile de hotelieri lacomi, iar lacul a urmat același curs. Niciuna din speciile protejate de-acolo nu mai există.

Pe de altă parte, la nivel mondial, am regăsit vreo două specii considerate dispărute, una fiind o pasăre absolut adorabilă, cealaltă fiind o echidnă preistorică. Ahh, și cum tot ne jucăm noi de-a creatorii, animalul numit Dire Wolf e pe cale să fie înviat. Mai mult chiar, leopardul alb pare să-și revină treptat.

România noastră

Nu știu de unde să încep când e vorba de evenimentele din țară, dar știu de unde a început starea de asediu social pe care o resimțim în continuare cu toții: în decembrie 2024 când, după un simulacru de alegeri, un securist cu delir mistic a fost scos din cursă de CCR (după ce aceeași Curte o zburase în prealabil pe Șoșoacă) prin anularea alegerilor și am fost nevoiți să reorganizăm totul în mai 2025.

Desigur, în timpul ăsta am avut ocazia să adâncim și mai mult diviziunea dintre păturile sociale românești, suficient cât suveraniștii să-i urască pe corporatiști, corporatiștii pe suveraniști și nimeni pe nomenclaturiștii care au făcut posibilă atât candidatura lui Georgescu, cât și anularea alegerilor. Și da, ce să zic, ne-am speriat de rebeliunea lui Potra, ne-am distrat cu Elena Lasconi, ne-am hlizit la dezbaterile “in absentia” de la TV, la trădarea USR și inactivitatea lui Nicușor Dan și am făcut mișto de “Turul doi ânapoi”, dar tot n-am văzut super dosarul ăla care făcea evidentă implicarea Rusiei și necesară anularea alegerilor. Nu zic că nu există dovezi că o campanie electorală nedeclarată ar fi ilegală, cu atât mai mult cu cât presa independentă a expus o parte din ele, ci că autoritățile, care cer încredere și respect, nu s-au obosit deloc să le prezinte.

Ai spune în cazul ăsta că avem o probleme și cu serviciile (și nu doar aia că angajații lor sparg bugetul pe țepe de pe Instagram), nu? Din păcate, în 2025 am fost prea ocupați cu justiția, în urma unui documentar Recorder (foarte bine făcut de altfel) pentru a mai vedea și restul de probleme din sistem.

Nu că n-ar fi probleme majore în Justiție, de la intangibilitatea Liei Savonea, la pensiile nesimțite ale unor magistrați din eșaloanele de sus, dar aș zice că e trist să ne oprim doar la ea, când serviciile, armata și alte fabrici de pensionari la 45 de ani sunt la fel de corupte. Apropo de armată, vă mai amintiți de scandalul cu generalul Zisu, ăla cu tablourile? Tot în 2025 a fost, același an în care procesul generalului Coldea a continuat, iar generalul Dumitru Dumbravă a murit.

Anchetele Recorder n-au generat însă doar scandaluri în Justiție, ci și legi benefice, precum legea Nordis, numită după țeapa cu același nume (Laura Vicol e încă în libertate, apropo), precum și niște propuneri de a preveni țepele pe care ANAF le-a încurajat în fiecare an (vă mai amintiți de cea mai mare firmă fantomă din România?). Tot cu aportul presei alternative, am descoperit și că Selly, care s-a apucat de construit stațiuni ilegale, e un mic dubios, ceva ce oricine nu ascultă trap vă putea oricum spune.

Dacă a venit vorba despre furturi și ilegalități, e imposibil să nu amintim despre dispariția unor piese de patrimoniu românesc dintr-un muzeu olandez. Am primit o despăgubire relativ minoră pentru ele, dar aș zice că autorităție din România sunt la fel de responsabile ca cele olandeze pentru acest furt (pe care mulți îl atribuie mai degrabă unor colecționari privați ilegali, decât unei conspirații). Dacă ne încălzește cu ceva, tot în 2025 s-au mai descoperit niște brățări dacice intacte, să avem măcar ce expune.

Mai mult, și francezilor li s-au furat niște piese mai importante din Luvru, un muzeu suficient de celebru încât parola de securitate să fie… “Luvru”. După furt, același muzeu a fost și inundat, multe piese “de rezervă” fiind făcute praf de un sistem de canalizare prost întreținut. A fost anul patrimonului distrus.

Întorcându-ne la România, pe lângă dezastrele de la Praid și Pețea, în ultimele luni o bună parte din județul Prahova a rămas fără apă potabilă, fapt care s-a lăsat cu demisii (același ministru a organizat și demisiile din Romsilva, deci bravo ei). Fără legătură cu natura, dar în strânsă legătură cu natura umană, în 2025 am avut parte și de un dezastru teribil în cartierul bucureștean Rahova, unde un bloc a explodat din cauza unei acumulări de gaze. În contextul unui război la graniță, ne-a explodat și un depozit al fabricii Cugir, iar la Cernavodă a existat o alarmă de incendiu. Toate fără vinovați imediați… ca să vezi.

Îmi e foarte greu să aprofundez situația politică din România, pentru că articolul ăsta a ieșit oricum prea lung. Nicușor Dan a ieșit președinte în mai și de-atunci nu face altceva decât să “invite la discuții” pe toată lumea, ca un profesor care crede că dacă golanii clasei ar comunica mai mult, totul s-ar rezolva fără violență. Asta și să se înconjoare de afaceriști dubioși sau să conteste legi anti-extremism, sperând cumva că poate juca la toate capetele (nu poate și va ajunge să fie detestat de toate taberele).

După un interimat mai degrabă prolific, Bolojan a ajuns premier și, alături de Ciprian Ciucu, acum primar general, au încercat să învie PNL. Că n-au reușit să învie un partid istoric îngropat de Iohannis e una, dar nici cu economia țării nu s-au descurcat excelent. A fost și este o perioadă de austeritate extremă, cuplată cu o recesiune globală, iar austeritatea nu a funcționat niciodată în istoria recentă. În orice caz, 2025 a fost anul cu cele mai puține vacanțe din istoria recentă a României.

Nicio măsură împotriva nomenclaturii de partid care a falimentat România nu a trecut într-o formă suficient de tăioasă încât să-i afecteze bunăstarea. Coaliția care l-a adus pe Nicușor Dan la putere se clatină din toate balamalele, iar principalul vinovat rămâne aripa Grindeanu din PSD, care și-a anunțat oricum susținerea pentru suveranism și probabil ieșirea din scena politică. În 2026, e posibil să avem un corp parlamentar suveranist (deși actualele lor partide nu se suportă între ele) și un fel de coaliție de dreapta din facțiunile vechilor partide.

Deși există vreo trei oameni competenți pe listă, cabinetul Bolojan nu a strălucit. Moșteanu, ministrul USR care se lăuda că a dezamorsat o șpagă pe care nu a luat-o, se pare că-și luase diploma de la Universitatea de Piulițe și Șuruburi din Tecuci, iar Daniel David a fost pur și simplu cel mai prost și arogant ministru al Educației… dintotdeauna. Da, știu că au demisionat amândoi, dar Apărarea tot praf e, iar educația e cam cea mai slabă din UE.  Desigur, norocul lui David a fost că Predoiu e încă în Guvern, motiv pentru care va fi mereu pe locul doi. Apropo, tot în 2025 am mai descoperit un dezastru la centrele de plasament din Mureș și nici acum nu s-a întâmplat nimic.

Cu mici excepții, membrii USR au pierdut oportunități și au propus numai tâmpenii (inclusiv desființarea institutelor de cercetare), AUR a continuat pe aceeași linie PSD a opoziției la reforme (și a pocnitului de curieri), iar restul de partide… mai bine să nu mai vorbim. Șoșoacă a căutat prin caserolele de mâncare ale altora, a urlat la Zelenski și s-a dus apoi să urle și să fie interzisă în Parlamentul European, iar POT are oameni care au terminat facultatea la Academic Singles. Anul 2025 a abundat și de Piedone și de falsele lui descinderi în restaurante în numele ANPC, până s-a dovedit din nou că omul era un mafiot și un șantajist de doi lei. Ăsta e nivelul politicii românești din 2025.

Apropo de politică, e greu să treci cu vederea faptul că a murit Ion Iliescu, omul care a inventat multe din tacticile care ne țin captivi într-un ciclu al sărăciei și omul care n-a plătit niciodată pentru crimele sale. Ai putea spune că 2025 a fost un an atât de prost, încât chiar și românul cel mai rezistent (la presiunea timpului, a bunului simț și a suferinței altora) a cedat. Oricum, presa a ratat titlul pe care-l așteptam cu toții: “Iliescu s-a dus să bată intelectuali printre îngeri.”

Au murit și scriitorul și politologul Bogdan Teodorescu, dar și un scriitor mai puțin cunoscut, dar foarte iubit prin hipsterime și în general un om de treabă: Mihnea Mihalache Fiastru. Și dacă veni vorba despre scriitori, e de remarcat că Mircea Cărtărescu n-a fost nici acum primit în Academia Română, deși a fost printre favoriții la Nobel în 2025.

Altfel, am continuat tare cu păcănelele, București fiind al doilea oraș după Las Vegas… ca densitate de cazinouri. N-ar trebui să ne mire, din moment ce biroul de excludere din sistemul de păcănele e dotat la rândul lui cu… sală de păcănele. Cumva, afacerile de genul ăsta rămân cele mai profitabile din România, în timp ce firme precum Hervis sau Carrefour au anunțat în 2025 că vor să-și vândă business-urile de aici. Bine, nici cu drogurile n-am stat mai bine, anul 2025 continuând trendul din 2024, iar dealer-ul Maru, ăla din cazul criminalului Pascu (care evident că va scăpa cu mai puțin decât s-a promis) a mai făcut o victimă, din același anturaj.

Tot campioni pare că suntem și la femicid, cu peste 52 de cazuri mediatizate în 2025. Acum, dacă e să fim statistic corecți, cu zece ani în urmă numerele erau și mai mari. Dacă e să fim umani corecți, crimele împotriva femeilor (multe cu criminali rămași în libertate, precum celebrul Emil Gânj) ne fac să arătăm ca o țară bananieră sau, mai rău, ca una din fostul lagăr sovietic. Bine, nu ne ajută nici faptul că nu condamnăm abuzatori precum Pieleanu sau precum Cristian Andrei, marele psiholog televizat al anilor 2000, dovedit recent abuzator. Singurul lucru bun de anul ăsta a fost legea Alexandra Ivanov, o lege pentru protecția femeilor inițiată de USR și votată de femei din mai toate partidele de la guvernare.

Desigur, mai sunt și alte vești bune precum faptul că România e cam cel mai mare exportator de cereale din UE și cel mai mare producător de ouă. Indiferent de cât se consumă de fapt din ele în România, vorbim totuși de producători locali care-și vând marfa pe o piață dificilă. Mai mult, am înregistrat și câteva branduri naționale anul ăsta (Cârnații din Topor, de la Râmniu Vâlcea, de exemplu) și vom avea și o fabrică de drone militare bio și fără conservanți, la Brașov.

Tot România a intrat în sfârșit și în Schengen (cu totul). Dacă nu ni se anula Visa Waiver grație lui Trump, am avut unul din cele mai valoroase pașapoarte din lume.

S-au sfințit picturile din Catedrala Mântuirii Neamului, o veste care, în ciuda obiecțiilor legate de construirea ei, e un pas înainte spre exploatarea unor noi direcții turistice. Tot anul ăsta s-a redeschis Cazinoul din Constanța și tot România are și cel mai eficient program de reciclare din lume, chiar dacă el se bazează pe taxe mari per sticlă și pe oameni ai străzii care strâng orice PET ratat de alții. Ahh, iar Râmnicu Vâlcea a ieșit iar cel mai curat oraș din România.

Cumva, în ciuda sărăciei și a austerității, am reușit să ieșim mai puțin șifonați decât alții, deși România rămâne țara unde se fură statui ale lui Iisus din iesle, bătrânele sunt călcate de trenulețul de Crăciun, unele instituții au abonament pentru șpagă, iar Primăria Timișoara avea un departament numit simobolic PLMSTF. România e tot țara unde Costi Ioniță poate susține liber că românii au cucerit Olanda.

Tot aici un tren a greșit drumul, altul și-a uitat vagoanele cu pasageri pe șine, iar o femeie a fost prinsă fără carnet de trei ori la rând. ANAF-ul își face platformă de vândut bunuri confiscate în sistem Olx și tot ei au amendat o firmă pentru că i-a crescut cifra de afaceri. Am avut parte de știri precum cea cu cei doi oameni cu ordin de restricție unul împotriva celuilalt prinși la furat împreună sau cu cei care au descis să oprească sistemul antigrindină din motive de conspirații, iar apoi au ajuns să se vaite că grindina le-a făcut zob recoltele. Tot în 2025, celebra conspiraționistă Flavia Groșan a murit, iar noi am devenit prima țară europeană cu noi cazuri de lepră, importate din Asia. În fine, România a fost fix… România.

Uniunea Europeană

Chiar dacă ne-am bucurat puțin că am intrat în Schengen, bulgarii s-au bucurat mai mult pentru că au reușit să treacă la euro. Sigur, au strâns ceva din dinți pe tema asta și vreun an vor suferi, dar pe termen lung mișcarea lor se poate să dea roade.

The Telegraph, un ziar conservator, și-a ales liderul mondial al anului: nu, nu e Trump și nici Stammer, ci… Maia Sandu, un lider european care și-a câștigat al doilea mandat pro-UE, deși țara ei nu e în UE. Apropo, de la 1 ianuarie 2026 și moldovenii și ucrainenii vor putea suna fără taxe în UE.

Fără discuții însă, cel mai prost lider al anului rămâne Viktor Orban, care și-a adus țara unde voia, adică la nivelul economic al anului 1400 și ceva (când aveau ditamai regatul, nene), pe lângă apărarea unei rețele interne de pedofili și aducerea corupției la un nivel peste cel al României.

Personal aș menționa-o și pe Giorgia Meloni, un lider european pornit dintr-o zonă mai degrabă de drepta extremă și de euroscepticism și ajunsă în fruntea unei coaliții pe care a poziționat-o pro-Europa și anti-Rusia. Având în vedere lungimea mandatului ei (cel mai lung din Italia modernă), Meloni e probabil genul de lider care va supraviețui tăvălugului naționalisto-suveranist alimentat de propaganda rusească, pentru că nu doar România se confruntă cu el. Spun asta și pentru că, atunci când Trump și Putin sabotau în secret Ucraina, a fost prima care a pus mâna pe telefon să-i strângă pe Macron și prietenii lui la o șuetă diplomată.

Altfel, uniunea se cam clatină sub tirul lui Trump și al propagandei rusești și probabil vom ajunge la concluzia lui Mario Draghi: trebuie să ne unim sau vom dispărea lent. Bine, paneuropenismul e o idee care mă bântuie de multă vreme și cred că mi-am spus clar punctul de vedere în articolul despre colonialism. Europa a muncit și suferit prea mult pentru a cădea în fața unei corporații gigant ca SUA sau a Mordor-ului rusesc. Anul 2025 a fost și anul în care a murit fondatoarea programului Erasmus, așa că măcar efortul ei să-l onorăm.

Desigur, pentru asta avem nevoie de lideri care nu sunt Ursula Von Der Leyen, recent atacată pe tema afacerii Mogherini. Chiar și fără acuzațiile taberei suveraniste, tanti Von Der Leyen a făcut suficiente greșeli încât să i se ceară public schimbarea, ultimul fiind afacerea Mercosur care a scos fermierii belgieni în stradă.

Altfel, UE a continuat cu amenzile aplicate companiilor americane (care ne vor datele, banii și sănătatea), enervându-i pe Musk, Vance, Thiel și pe lacheii protofasciști ai lui Trump. Bilă albă! În plus, noua legislație europeană privind transparența produselor vândute în UE va enerva atât chinezii, cât și americanii, dar ne va feri de mizerii.

Pe plan militar, sub președinția Danemarcei, Europa și-a amintit că vreo câteva sute de ani a deținut supremația, așa că s-a apucat de mărit cheltuielile pentru înarmare, de construit un zid de drone pe flancul estic și de prevenit incidente precum bruiajul comunicării aviatice care s-a întâmplat des în 2025. De altfel, mai multe rapoarte au arătat că până acum doi ani, Europa a fost înțesată de spioni ruși.

Scutul nuclear anglo-francez va fi extins asupra întregii regiuni, dar va dura. În același sens, multe companii au fost obligate să producă mai mult în Europa (inclusiv producătorii chinezi de mașini, gen Volovo sau MG) și s-a început, în sfârșit, consolidarea și construcția infrastructurii regionale de date, Airbus fiind prima companie mare care a făcut pasul ăsta.

Altfel, Slovacia scapă de trotinete, Irlanda introduce venitul obligatoriu pentru artiști , polonezii produc arme ca românii sarmale, Malta blochează pașapoartele pentru urmăriții internațional, grecii își aruncă companiile feroviare în aer (la propriu), iar atentatele nu au ocolit nici anul ăsta Europa, Germania, Austria și Olanda. La capitolul incidente dureroase, ar fi de menționat și că în Macedonia de Nord a avut loc un Colectiv cu 59 de morți și 159 de răniți. Ceva similar s-a întâmplat și în Elveția, dar e mai degrabă un dezastru pentru 2026. Sârbii, pe de altă parte, au fost în lumina reflectoarelor și pentru lupta lor cu corupția, dar și pentru descoperirea că Srebenica n-a fost singurul lor masacru din războiul bosniac.

Francezii au judecat cel mai grav caz de pedofilie din istoria lor, au început interzicerea social media pentru adolescenți și în școli (ceva ce a făcut și Australia anul ăsta). Anglia a votat sinuciderea asistată (cam în același timp cu decesul programat al celebrelor surori Kessler) și tot Anglia s-a prins prin sondaje că Brexit a fost o mizerie. Bravo, Sherlock! Apropo de Marea Britanie, tot în 2025 au avut loc și cele mai grave revolte anti-imigranți din Irlanda de Nord. Revoltele au fost provocate de doi rromi cu cetățenie română care, după ce băgaseră în sperieți un întreg cartier, au încercat să violeze o tânără localnică, dar apoi s-au extins la toți imigranții.

Altfel, dacă e să încheiem tot cu vești bune, energia nucleară a devenit prioritară în întreaga Europă, în timp ce obsesia pentru mașini electrice a mai trecut. Ahh, și dacă vreți și o știre amuzantă, nemții au găsit un român cu trei oi în apartament, furate dintr-un parc natural. Peste tot acasă, știți ce zic?

Evenimente Mondiale

E greu de spus ce eveniment din 2025 nu a fost “Mondial”, dar aș începe cu moartea celebrului Papă Francisc, probabil unul dintre cei mai deschiși oameni care a ocupat acest post și penultimul, dacă ar fi să-l credem pe Nostradamus (dar nu-l credem).

Succesorul lui, Leon al XIV-lea, este american, dar atașat mai degrabă de Europa (părinți italieni și spanioli) și de America Latină (și-a petrecut mare parte din preoție în Peru). Noul Papă s-a remarcat mai degrabă prin moderație, prin disprețul față de actuala guvernare americană (apropo, oxiurul de Vance l-a vizitat pe fostul Papă înainte să moară) și printr-o întâlnire istorică cu Patriarhul Ecumenic cu care se pare că a început o negociere tacită. Ahh, și dacă tot am rămas în zona religioasă, e de remarcat că în ultimii ani, din ce în ce mai mulți imigranți musulmani se convertesc la creștinism.

Pandemia încă are efecte neașteptate asupra mentalului colectiv, în 2025 fiind arestați doi idioți pe care evenimentul îi inspirase să ia o întreagă insulă ostatică. Apropo de Covid, mai multe națiuni Vestice au concluzionat ceea ce știam și ceea ce probabil știau și ele: virusul a scăpat dintr-un laborator din Wuhan, nu dintr-o friptură de pangolin. În același timp, cel mai mare studiu pe populația vaccinată a mai confirmat o chestie: vaccinații au fost și sunt mai ok pe termen lung decât cei nevaccinați (deși nimeni n-a fost ferit de consecințele contactului cu proteina spike).

Criza joburilor a continuat, iar jobul corporate în sensul clasic pare să moară, sub presiunea inteligenței artificiale, dar și a concluziilor naturale legate de utilitatea unor poziții și de cât de ieftin ar fi să le muți în India. De altfel, deși munca de acasă ne face mai sănătoși, companiile au demonstrat clar că nu le pasă de acest aspect.

Celebrul Dick Cheney a murit, iar Trudeau a demisionat și s-a combinat cu Katy Perry, o cântăreață devenită astronaut de ocazie datorită unui proiect egotistic al lui Jeff Bezos.

Nici lumea cărților n-a fost ferită de pierderi, scriitorul și activistul Mario Vargas Llosa pierzându-și și el viața în 2025, ca și celebrul David Lodge.

Dacă e să trecem peste știrile “mondene”, e vital să amintim faptul că Israelul și-a continuat măcelul din Gaza, atacând între timp și Iranul, pe care l-a “pacificat” repede cu ajutorul Statelor Unite ale lui Trump. Astfel, cei doi adolescenți întârziați ai politicii mondiale, au reușit să distrugă orice urmă de coerență politică în Estul Mijlociu. Apropo, deși România n-a jucat vreun rol în aceste conflicte, e de menționat totuși că am ajutat mai multe familii palestiniene cu copii bolnavi (de afecțiuni tratabile, că nu suntem vreo Mecca medicală, dar netratabile în Palestina).

Pe lângă faptul că s-au gratulat reciproc, iar Netaniyahu l-a recomandat pe Trump pentru Nobel (never gonna happen), e de remarcat și că israelienii au oprit-o puțin pe Greta Thunberg care venise să… ceva.

Războaie au fost și între Cambogia și Tailanda și pentru o vreme între India și Pakistan. Măcar Armenia și Azerbaijan au ajuns la un acord. Primul președinte columbian cu șanse de reformă a fost asasinat și a murit și Pepe Mujica cel mai sărac președinte. După niște luni în care reformele lui păreau că merg, Javier Milei, președintele dilimache al Argentinei, a tras o țeapă cu crypto și a mers să cerșească la americani, în admirația multor imbecili libertarieni. Tot prin America Latină, o regină a frumuseții a fost ucisă la masă de mafie, Duterte a fost adus în fața tribunalului, iar în Mexic a apărut un mega scandal generat de descoperirea unei tabere de exterminare care aparținea cartelurilor, cu rămășițele a peste 200 de oameni, majoritatea tineri și copii.

În Turcia Erdogan și-a arestat principalul contracandidat, iar în Namibia candidatul la prezidențiale se numește Adolf Hitler Uunona, un primar în funcție care a anunțat totuși că-și va schimba numele înainte de alegeri. Australia a interzis rețelele sociale pentru minori, așa cum menționam, iar acum luptă să-și ia porturile înapoi de la chinezi. Tot chinezii sunt și motivul reînarmării puternice a Japoniei, unde din păcate a venit la putere un nebun care nici nu recunoaște genocidul din Al Doila Război Mondial, genocid pentru care Japonia încă nu a plătit. Prin Egipt s-a inaugurat în sfârșit un super muzeu de istorie, dar tot pe la ei au fost și niște conflicte legate de mânăstirea Sfânta Ecaterina și proprietățile ei care aproape a declanșat un conflict cu Grecia.

Americanii de la Boeing au continuat să omoare oameni pe mapamond, inclusiv în India, asta când nu și-au otrăvit propriii piloți. Coreea de Nord a continuat să fie limbricul planetei, fie trimițându-și tinerii să moară în Rusia, fie să se angajeze ca “spioni tehnologici” în Vest.

De fapt, mai toată politica mondială a fost influențată de trei mari actori toxici pe care-i voi aminti pe rând, fără prea multă tragere de inimă: Statele Unite, Rusia și China.

Statele Unite

Epoca Trump a început hidos și a devenit clar pentru toată lumea că SUA nu sunt un model pentru nimeni, nici măcar pentru propriii lor cetățeni. De fapt, e un model cultural si economic care stă să moară, motiv pentru care cred nu are sens să sărim în groapa altora. Singurul motiv pentru care SUA merită susținute este pentru a permite Europei să se reorganizeze și readucă civilizația Vestică înapoi, cum a mai făcut-o. Din păcate, vecinul nostru de peste Atlantic a ales exact genul de oameni care să o golească de resurse în numele unei idei expirate: acceleraționismul (numit și tehnoretardare printre oamenii care n-au doi neuroni și nici două miliarde în bancă).

Trump și lacheii lui au fost penibili, printre ei remarcându-se cu precădere J.D Vance (o lichea produsă de Peter Thiel, responsabilă pentru eșecurile diplomatice ale SUA), Robert F. Kennedy Jr. (responsabil pentru dezastrul din cercetare medicală, zeci de conspirații, dar și pentru o lege aproape decentă împotriva coloranților) și Stephen Miller (arhitectul abuzurilor ICE).

Desigur în primele trei luni ale anului, totate titlurile au fost capturate de Elon Musk, un individ atât de mic emoțional și intelectual, încât n-ar mai merita amintit (dacă n-ar fi făcut atât de mult rău statului prin intermediul DOGE și al ideilor fasciste, nu s-ar fi supărat apoi pe Trump, pentru a sfârși în final recompensat de propriii investitori). Despre Musk se pot spune multe, de la îmbogățirea aproape exclusiv din contracte cu statul, la distrugerea propriului AI pentru a răspândi mizerii, până la faptul că e un individ atât de mic și prost încât trișează la jocuri video.

De fapt, dacă ar fi să scriu doar despre SUA, nu mi-ar ajunge șapte articole. De la planurile de dezmembrare a Europei, la eliminarea USAID și Radio Free Europe până la demantelarea Departamentului Educației și amendarea Harvard, echipa MAGA și soldații ei din Heritage Foundation au distrus tot ce se putea distruge. SUA au reușit să iasă și din UNESCO și să-și strice orice fel de încercare de a trece la energie sustenabilă.

Tarifele lui Trump, anunțate pe hârtia aia mare și penibilă? N-au avut niciun efect, cu excepția scăderii economiei americane pe vreo două luni (e ok, și-a revenit, gata să reintre în buzunarele celor 1%). Nu strica puțină lectură, că au mai încercat și alți dictatori mișcarea.

Până și armata SUA s-a făcut de râs când deșteptul de Hegseth a dat planurile de bombardare a unei țări pe Signal, într-un grup cu un jurnalist. Bine, măcar folosea Signal: tinerii republicani folosesc Telegram ca să-și trimită reciproc glume cu Hitler. Să mai zicem ceva despre dezastrul cu Venezuela sau despre redenumirea Golfului Mexicului? Nu de alta, dar despre uriașul eșec diplomatic din discuțiile cu Rusia lui Putin (pe care Trump și ai lui îl admiră) și despre eșecul NATO ca întreg am discutat tot anul.

În SUA anului 2025 șomajul a ajuns la cote maxime, protestatari au fost agresați în mai multe orașe ale Americii (pe care Trump le-a numit “câmpuri de antrenament”), în timp ce omulețul portocaliu a strâns milioane de la donatori prin balurile lui și a demolat o parte din Casa Albă pentru a-și face o sală mai mare de bal. Altfel, au fost atentate în masă peste tot și nimic nu s-a îmbunătățit efectiv.

Ca veste mai degrabă îmbucurătoare, ar fi victoria lui Zohran Madmani în New York, un milenial stângist și anti-Trump. Spun “mai degrabă” pentru că nu trăiesc în New York, iar marele oraș e al naibii de sălbatic. S-ar putea ca un ONGist agitat să nu fie chiar ce-i trebuie.

Altă treabă care ar merita amintită este moartea lui Charlie Kirk, un influencer semi-anonim în afara cercurilor republicane, pe care protofasciștii MAGA l-au transformat în martir. Serios, pentru câteva luni, NIMENI nu avea voie să spună nimic despre un om atât de inteligent, încât a fost împușcat în timp ce ținea un speech pro-arme. Ba, mișcarea MAGA a încercat inclusiv să-i dea cancel lui Stephen King pentru că gândește și să îngroape mediatic faptul că, în timp ce acest gânditor de secol XVII era omorât de propria ideologie, senatorii democrați cădeau secerați tot de ea.

Nu zic că e cazul să te bucuri că a murit un om, dar poate e cazul să nu-ți pese că a murit un om de peste ocean ale cărui idei erau atât de răsuflate, încât nici în cercurile lui nu era prea celebru. E drept, poate că unii nu l-au uitat pe Kirk… spre deosebire de nevastă-sa care apare tot mai des la braț cu J.D. Vance.

Dosarele Epstein au ținut destul de mult prima pagină a presei americane, dosare pe care Trump le-a considerat multă vreme un fel de Graal al revelațiilor politice, până când a fost forțat să le elibereze. Atunci el și Pam Bondi, o avocată cu anvergura unei secretare de CAP au susținut inițial că dosarele nu există, apoi le-au eliberat parțial, cu mii de corecturi penibile, descifrate ulterior de jurnaliști pentru că fuseseră gândite de un analfabet digital.

Pe scurt: aproape toate elitele SUA au avut treabă fie cu evazionistul Epstein, fie cu pedofilul Epstein, fie cu amândoi. Printre ei, la loc de frunte a fost fix Donald Trump care l-a numit pe Epstein bun prieten. Prințul Andrew, alt pedofil amator, a fost renegat între timp de Casa Regală Britanică.

Tot în SUA a fost un mic scandal când ceva comedianți s-au dus să țină un show în Arabia Saudită. Păi na, vorba lui Chapelle: din când în când mai merg și ei în țări libere, nu? Ok, a fost o glumă proastă, dar oamenii ăștia trăiesc în țara unde președintele se laudă că va anula actele predecesorului pentru că au fost scrise cu un pix greșit și unde cercetătorii sunt opriți în aeroport, să nu cumva să crească IQ-ul local. E de mirare că, pentru prima dată în decenii întregi, din SUA se emigrează la greu? (nu, nu doar George Clooney pe care Trump s-a gândit să-l înjure de Anul Nou)

Mordor

Dacă America, cu toata conducerea ei ineptă, e departe de un colaps total, doar de unul politic care poate îi va aduce salvarea, Rusia e foarte aproape de el, după cum spun și foștii ei generali.

Pe cât de prost a mers războiul din Ucraina pentru Ucraina, pe-atât de dureroasă e continuarea lui pentru Rusia, o țară care a pierdut peste un milion de oameni încercând să ia o țară pe care credea că o va cuceri în trei zile, iar generalii ei încă activi sunt măcelăriți pe bandă rulantă de drone, trotinete capcană și tot felul de alte unelte ale serviciilor ucrainene. Despre recrutările lor forțate ce să mai spunem.

În 2025, Rusia a bombardat grădinițe, ucis oameni de Paști, amenințat cu rachete de croazieră și reînființat niște gulaguri, ba chiar a fost atât de crudă încât a oferit familiilor ucrainienilor uciși în război mașini de tocat carne… dar tot n-a oprit cea mai mare operațiune de distrugere a infrastructurii militare din Europa modernă, organizată de ucraineni.

Dacă Polonia, de exemplu, a doborât toate dronele inamice, România a tot dat Ro-Alert-uri cu privire la dronele rusești și uneori ucrainene eșuate aici, deși are toate capabilitățile necesare să le doboare. Bine, la noi spionii internaționali pot scăpa prin accidente rutiere.

Sincer, sunt multe de spus despre stadiul actual al Rusiei, cum ar fi și despre corupția ucraineană care a blocat destul de mult inițiativele internaționale ale lui Zelenski. Ce pot spune însă e că, deși Ucraina încasează în continuare masa atacurilor, timpul nu curge în favoarea Rusiei ca stat. Nici a lor, nici a aliaților lor precum bielorușii sau cecenii (Kadirov era să moară în 2025).

Din păcate, nu doar unor vedetuțe dubioase de-afară le-a putrezit creierul de propagandă, ci și unei majorități a susținătorilor Rusiei, după cum ne arată un documentar ceh. Indiferent câtă istorie ai băgat în cineva și câte imagini terifiante i-ai arăta, dacă cineva a ajuns la părerea că Putler este eroul lui, va prefera să moară sub bocancii armatei ruse, decât să o condamne. De altfel, un imbecil american fix asta a și făcut, fiind torturat și omorât de armata rusă pe care o iubea.

China

Despre China nu pot spune foarte mare lucru, decât că a avut un an fabulos, din păcate pentru vecinii ei. A avansat în fața SUA în cercetarea AI și a făcut bani de pe urma celui mai prost președinte din istoria Statelor Unite, care i-a mai dat și chip-uri pe bandă rulantă. Între timp, miliardarii chinezi fac copii cu sute de femei în SUA pentru ceva plan măreț al partidului (aș vrea ca aia să fie o glumă).

Practic, fabrica asiatică a devenit lideră pe mai multe domenii în 2025 (de la medicamente, la taxiuri autonome și, evident, mașini electrice), profitând de incapabilitatea SUA de a impune limite reale și a Europei de a identifica pericolul din importurile chineze (norvegienii au descoperit, de exemplu, că autobuzele electrice chinezești pot fi oprite de la distanță). Să nu mai zic de faptul că genocidul și eliminarea culturală a uyghurilor a continuat fără vreo sancțiune internațională și că 2025 a fost anul “exercițiilor” de forță din zona Taiwanului.

China a băgat la greu și în energie nucleară și a jonglat diplomatic cu colosul pierdut al Rusiei și cu gigantul prăbușit al Statelor Unite. Chiar dacă multe țări s-au trezit și au mai mutat din producție sau impus tarife (inclusiv România), majoritatea producătorilor chinezi au deja fabrici peste tot și porturi întregi în leasing. Până la urmă, așa cum spunea Financial Times: e o țară care ne poat evinde orice, fără să aibă nevoie urgentă de nimic (poate doar de Taiwan, pentru care și-au făcut sistem de bruiat Starlink).

Desigur, România s-a pregătit la greu pentru asta și a permis trimiterea în China a unei delegații formate din… Adrian Năstase și Viorica Dăncilă, doi oameni care au exact zero funcții în Statul Român, zero autoritate și zero credibilitate. Job done!

Big Business și A.I.

Cloudflare a picat de două ori în 2025, trăgând tot Internetul după el și aducându-mă din nou la concluzia unui articol precedent: lumea software de astăzi e o mizerie. Și Google a avut un ditamai outage-ul, dar și Steam și servicii care pot sta pe picioarele lor. Se pare că utilizarea a 70% din resursele noastre hardware pentru “A.I.” a dus la o instabilitate a infrastructurii și la o ditamai criza de RAM.

Cum spuneam mai sus, concedierile în masă au continuat și în 2025, uneori traumatic. Dacă A.I.-ul a fost o scuză bună pentru mulți, mutarea forței de muncă în India și supra-angajările (și supraevaluările) din pandemie par să fi fost adevăratul motiv.

Industria auto e într-o groapă teribilă, Stellantis reorganizându-se, iar Volkswagen închizând fabrici pe bandă rulantă. O mașină chinezească a fost declarată cea mai sigură electrică din lume, dar asta nu a fost suficient să oprească valul de taxări pe mașini electrice. Bine, nici faptul că românii cumpără Tesla în prostie nu ajută, având în vedere că e o căruță pe care nici testerii nu o suportă. În altă ordine de idei, un alt model drag românilor, Kia Ceed, va fi retras de pe piață după ani de dominație (paradoxal, Xceed încă rămâne pe piață).

Deși Dacia a pierdut un mare avantaj, pe CEO-ul Denis Le Vot, omul care a schimbat brandul, Stepway a fost printre cele mai bine vândute mașini din Europa în 2025, iar Bigster și Duster au luat tone de premii. N-a stricat nici că Renault a fost considerată una din cele mai inovatoare companii auto din Europa.

Altfel, Warren Buffet s-a retras într-un final, AOL a dispărut definitiv (la fel și Skype, care încă exista), iar Apple Vision e istorie. Proprietarul Strabag a murit în condiții dubioase, iar mai toate marile companii au avut ceva probleme cu privire la modelul de business (amuzanți au fost cei de la Adobe care au decis să-l apere în cel mai trist mod posibil).

Altfel, cele mai mari achiziții de piață rămân cele făcute de Omnicom care înghițit aproape toate agențiile mari de advertising neafiliate și, bineînțeles, achiziția Warner Bros. de către Netflix.

Și prin România au existat ceva mișcări de trupe: Emag\Sameday au cumpărat Cargus, Mega Image a absorbit Profi, dar au fost forțați să vândă din magazine celor de la Anabella (lanț vâlcean), iar Litera a cumpărat Elefant. G4Media a fost cumpărat de un mogul politic pe o sumă colosală pentru România. Superbet a avut un an ceva mai greu, dar treaba asta nu e motiv de tristețe.

Altfel, deși Bill Gates se lăuda că-și va dona toată averea, Microsoft a avut un an destul de nașpa, iar alți giganți precum IBM sau Oracle au început să dea înapoi din Europa, hotărâtă să înceapă războiul cu marile concerne americane. Ca o victorie din zona mai degrabă independentă a software-ului, e de remarcat că celebrul VLC a primit în sfârșit recunoașterea pe care o merită.

Despre AI va trebui probabil să vorbesc separat, pentru că în 2025 s-au întâmplat atât de multe în domeniul ăsta, încât e imposibil să acopăr tot și am scris deja două articole pe temă. De la temerile Bloomberg cu privire la o viitoare bulă (temeri pe care marile companii nu fac eforturile să le calmeze) la inovațiile reale din domeniu, aproape orice frază legată de tehnologie din 2025 a fost urmată de cuvântul A.I.

Tot ce pot spune, ca om care e și el parțial implicat în domeniu, este că 2026 va fi anul când vom separa flăcările de fum.

Știință

În 2025, Nobelul în medicină a fost câștigat pentru explicarea sistemului imunitar, iar în toate celelalte domenii (chimie, fizică etc) a fost implicat măcar parțial și A.I.-ul. Apropo, din toate Nobelurile luate în 2025, cinci au fost luate de absolvenți ale aceleiași universități din California. Apropo de universități, mai toate cele europene s-au retras de pe X, rețeaua de dezinformare a lui Musk.

Îmi e greu să acopăr tot ce s-a întâmplat anul ăsta, de la faptul că oamenii de știință au descoperit că Universul nu e o simulare (wow, ce surpriză) la multiplele revelații din domeniul medicinei și microbiologiei. De exemplu, s-a descoperit un nou antibiotic pentru boala Lyme, ale cărei cazuri se înmulțesc (încălzirea globală, boss), se pare că mitocondriile sunt cele care declanșează de fapt sistemul imunitar, iar coreenii au descoperit o metodă de a face cancerul și cancerul de colon în special să se “deprogrameze imunitar”. Știu că tot auziți de-astea cu cancerul în fiecare an, dar chestia asta e în teste clinice. Tot în 2025 am aflat și că oamenii cu părul alb fac cancer mai rar și că sângele artificial e deja o realitate în studiile clinice japoneze.

Altfel, după un transplant de gene, un bărbat cu diabet avansat a reușit să-și producă propria insulină. Bine, asta nu ne scutește de faptul că a mai apărut un tip de diabet și chiar o nouă autoimună numită VEXAS. Tot cercetătorii s-au prins că cea mai mare parte a cancerelor de plămâni din ultimii ani nu au atât de multă legătură cu fumatul (care le agravează), ci cu microplasticele din aer. Tot ei s-au prins și că Sindromul Down ar putea fi… eradicat și că Parkinson e o boală posibil produsă de om. Altfel, tatuajele sunt o bună sursă de boli autoimune și autoinflamatorii, dar nu le spuneți asta celor care și-au acoperit deja o bună parte din piele cu ele.

Medicamentele de tip GLP-1 (Ozempic, Mounjaro) au avut parte de o popularitate așteptată în 2025, contribuind la reducerea epidemiei de obezitate. Acum, nu vreau să fac apologia companiilor farmaceutice, dar medicamentele ăstea au scăzut semnificativ consumul de cipsuri și băuturi carbogazoase, ca și profiturile unor restaurante fast-food. Apropo, dacă tot suntem aici, doctorii ne avertizează grav cu privire la suplimentele proteice.

Speranța de viață sănătoasă a scăzut, deși cea de viață în general a crescut. Tot 2025 a fost și anul în care mai multe persoane peste 40 de ani au dat naștere decât adolescenți și persoane tinere. Tot în 2025 a murit și cel mai mare donator de sânge, cel care a salvat milioane de oameni cu anticoropii lui folosiți în cazul sarcinilor cu șanse de reject pentru prunc.

Deși noi ne-am uitat după racheta cu bagaboante trimise de Bezos în spațiu sau după 3I/ATLAS, cometa care semăna a OZN, inginerii NASA n-au stat degeaba. Au descoperit cea mai mare gaură neagră (da, e o glumă pe-aici pe undeva) din Universul cunoscut cu masa a 36 de miliarde de “Sori” și dacă tot fac atât de multe referințe la Soare, au zis să-l și asculte: sună absolut înfiorător. Altfel, am confirmat că mai există un ocean sub Pământ și că lumina poate fi transformată într-un supersolid, iar la Cernobâl au descoperit primele bacterii care se hrănesc direct cu radiații.

În zona de vești mai interesante, s-a confirmat că o ciupercă asiatică îți dă halucinații cu pitici și doar cu pitici, au apărut lentilele de contact care văd pe întuneric, iar ADN-ul ne-a zis cine e Jack Spintecătorul (polonezul ăla pe care-l suspectau toți, Aron Kominsky). Cel mai mare studiu pe alimente ultraprocesate vine cu o super revelație: sunt toate nasoale.

La final m-aș întoarce tot în zona cercetării românești, unde un universitar ieșean a descoperit că se poate insera fraudulos în articolele altora. Ilustrul nostru anonim fusese citat în peste 200 de articole, deși nici măcar acum nu știu cum îl cheamă.

Antropologie si Istorie

Partea asta probabil trebuia să stea la Știință, dar 2025 a fost un an glorios pentru istorici, așa că o tratăm separat. Am aflat că Alexandru Macedon e posibil să fi fost otrăvit chiar cu apă din Styx (mă rog, din echivalentul lui real, Mavroneri), ne-am prins de unde veneau hitiții (protoindoeuropeni) și de faptul că celții nu au fost niciodată un popor, ci un tipar cultural, ca și fenicienii.

Un mormânt colectiv din Slovacia ne-a arătat că și agricultorii pașnici ai neoliticului se omorau pe capete, că Nilul mai avea un braț, fix pe lângă piramide (care a și ajutat la construcția lor), și că vechea Asirie și vechiul Israel aveau relații diplomatice foarte complexe. Între timp, am găsit și o bucată semnificativă din farul din Alexandria, dar și un vas al plăcerilor din regiune, vas despre care se credea că nu există.

Tot în 2025 s-au găsit și celebrele tuneluri de sub ruinele Inca, iar în Macedonia de Nord s-au găsit ruinele Lyncestisului, un regat macedonean dispărut. Treaba asta va da apă la moară populației locale de bulgari care se crede rudă cu Macedon. Între timp, un băiat din Chile a înapoiat o bucată de Parthenon luată de tatăl său cu mulți ani înainte pentru a afla cu surprindere că… era mult mai veche decât Parthenonul.

Altfel, se pare că oamenii evoluează prea încet pentru mediul lor, că T-Recșii e posibil să fi avut și ei pene și că cel puțin o specie de oameni fără legătură cu actualii homo sapiens a mai călcat prin regiune și a supraviețuit mai mult decât credeam.

În timp ce în România niște profesori au luat în serios teoria unui puști conform căruia românii se trag din cumani (copiată din Neagu Djuvara și enunțată cu ignoranța profundă a generației Alpha), la Hunedoara s-au găsit unelte dacice chiar avansate, iar străinii au început să devină obsedați de împăratul Traian.

Desigur, descoperirea anului este rămâne aia că Hitler chiar suferea de o formă de micropenie.

Filme & Media

Anul ăsta a fost un obituar continuu. Au murit David Lynch, Gene Hackman, Val Kilmer, Terrence Stamp, Michelle Trachtenberg (foarte tânără de altfel), Diane Keaton, Robert Redford, Michael Madsen, Julien McMahon, Udo Kier, Brigitte Bardot, Richard Chamberlain, Rob Reiner (ucis, din păcate) și chiar și legendarul Hulk “Hollywood” Hogan. Chiar și românii au avut niște pierderi, deși ele aparțineau mai degrabă altor generații: actrița Julieta Szony, regizorul Mircea Veroiu și actorul Mihai Dinvale.

Altfel, ca și 2024, genul horror și-a arătat capabilitatea de a produce filme bune sau măcar interesante: Weapons a fost o surpriză plăcută pentru mine, dar nici Bugonia, Frankenstein sau Bring Her Back n-au fost de lepădat. Chiar și Ultimul Knives Out a fost o surpriză plăcută, ultimul Super Man a fost o ciudățenie cu succes la box office, iar Naked Gun a reinventat efectiv parodia (am mai scris pe tema asta, n-are sens să mă repet).

Acum, dacă e să-mi întreb prietenii și pe cei mai cinefili ca mine, probabil toți ar zice că ultimul film al lui Leo DiCaprio, One Battle After Another, a fost cam cel mai ok film al anului. Eu aș adăuga, fără urmă de ironie, și Cravata Galbenă. Da, filmul a fost implicat într-un scandal stupid legat de promovare, dar producția e impecabilă, iar povestea absolut fascinantă, la fel cum a fost și viața lui Sergiu Celibidache. Dacă John Malkovich nu mai e o surpriză pentru nimeni, tânărul Ben Schnetzer rămâne revelația anului în termeni de actorie.

Ca de obicei, zona serialelor a abundat de titluri faine, lucru care se întâmplă în mod constant de vreo 10-15 ani încoace. S-a vorbit intens despre Adolescence, The Studio, Alien:Earth, Severance, Andor, Dept.Q și The Chair Company, dar și despre ultimele sezoane din White Lotus, The Bear, Fallout și, evident, despre finalul Stranger Things (difuzat chiar în noaptea dintre ani). Aș menționa aici și sezonul doi din Peacemaker, pentru cine-l poate tolera atât de mult pe John Cena pe ecran (eu am putut și mi-a plăcut).

Altfel, s-au întors legedendele Mitchell & Webb, Sebastian Stan are și el un Glob de Aur, Trinitas are platformă de streaming și se lucrează intens la Space Balls 2 cu participarea lui Mel Brooks. Johnny Depp a fost măcar legal reabilitat complet, iar filmele făcute cu GenAI pot lua Oscaruri.

Ca o notă de subsol, filmul The Toxic Avenger, cu Peter Dinklage, făcut în 2023 și scos pe piață în 2025 a avut cea mai mișto campanie de promovare din ultimii zece ani. Filmul e o parodie în care un om de serviciu care lucrează pentru o companie coruptă din pharma este transformat accidental într-un supererou monstruos, prin contact cu produsele companiei. Cum a fost promovat? Prin investirea a 5 milioane de dolari, adică tot bugetul de promovare, în ștergerea datoriei medicale a mai multor americani săraci. În același sens, e de menționat că și Michael Sheen a făcut un gest similar. Bravo lor!

În zona de aiureli woke, pe care am eliminat-o altfel din articolul de față (pentru că am înlocuit aberațiile woke cu fascismul de buzunar), e de menționat totuși și filmul cu Power Puff Girls unde reacția la trailer a fost atât de brutală, încât mizeria nu s-a mai lansat. La fel s-a întâmplat și cu Snow White-ul Disney din 2025, o abominație unde în rol principal a fost distribuită probabil cea mai arogantă puștoaică mulatră, iar în rol de mamă cea rea, superba Gal Gadot, ale cărei păreri despre patria ei mamă, Israel, au alienat pe toată lumea de pe platou. Din păcate, ăsta chiar s-a lansat, doar pentru a lua un 2.5/10 pe IMDB.

Altfel, Rowling îi dă înainte cu remake-ul la Harry Potter unde Snape va fi negru fără vreo explicație clară, dar în care vechii actori nu au voie pentru că au contrazis-o cu privire la atacurile ei asupra comunității trans. Tot eșec a fost și Megalopolis-ul lui Francis Ford Coppola care se văita că va trebui să-și vândă o insulă pentru a acoperi pierderile.

Între timp, Netflix pare să nu mai fie atât de concentrat pe incluziune, cât pe ideea de a scurta dialogurile din scenarii, încât să poată fi văzute filmele în timp ce faci altceva sau navighezi pe social media.

Tot la capitolul “cancel culture”, dar de dreapta, intră și anularea show-ului lui Jimmy Kimmel pentru că nu s-a închinat în fața lui Charlie Kirk sau ceva. Până la urmă, omul a fost adus înapoi, în timp ce lumea uita treptat cine fusese Charlie.

Între timp, AI-ul și-a băgat coada peste tot, de la filme la producția publicitară, iar multe campanii arată foarte bine.

Jocuri

Zona de jocuri video a fost destul de activă în 2025, deși concedierile masive au continuat și la fel și sindicalizările, foarte dificile în Statele Unite. La fel au continuat și achizițiile unor companii mari de către chinezi sau fonduri dubioase. EA Games, de exemplu, va fi cumpărat de un fond al Arabiei Saudite și de ceva firmă a ginerelui lui Trump. Din fericire, nimănui nu-i mai pasă de EA Games de ani de zile…

Clair Obscur: Expedition 33 a fost jocul anului în calendarul tuturor, doar că folosirea AI-ului generativ l-a văduvit de niște premii. În continuare cred că jocul ăsta are cea mai bună coloană sonoră din ultimii ani. Assassin’s Creed: Shadows a marcat revenirea Ubisoft pe firmament (deși au omorât The Crew), iar Ghost of Yotei și Split Fiction au fost în topurile gamerilor. Aici aș adăuga și genialul Hades 2 și n-aș uita nici de remake-ul după Oblivion care a fost foarte bun.

Altfel, Nintendo a decis că emulatoarele sunt totuși legale, iar Elon Musk și-a plătit succesul în jocuri și s-a supărat când fanii s-au prins imediat că e prost. Un dezvoltator a promis că va da credit tuturor donatorilor pentru jocul lui… motiv pentru care a adăugat 65 000 de nume la finalul jocului.

Ana Dumbrava a continuat să ia premii de Counter Strike pentru România, iar Macron și-a felicitat personal echipa de Counter Strike.

Steam a fost în continuare pe val, deși a mai făcut și gafe (a lăsat un joc cu malware să treacă, de exemplu, și a avut o cădere de Crăciun), însă mai toată presa e de acord că Valve și Steam sunt mult înaintea competiției și că ăsta e probabil primul monopol ok de pe piață. Bine, explicația e simplă: Valve este o companie cu owner privat, Gabe Nevell nu e un idiot (deși are idei tâmpițele uneori), iar echipa lor e mică și constantă de decenii. Absența investitorilor cu idei sau a imbecililor din companiile de consultanță a permis Valve să fie number one pe o piață definită chiar de ei și să aibă peste 40 de milioane de utilizatori logați simultan în sistem (și cu mult mai mulți în total).

Tot datorită Steam și Steam Deck în special, au explodat și jocurile pe Linux. Anunțarea unei console Valve a orientat și mai mult jucătorii altor medii (Linux, console, hand held) spre gigantul american.

Eșecul anului a fost fără discuție Civilization VII. Nu că nu au existat jocuri mult mai proaste (dacă vă place tortura, încercați Mindseye) sau că alte strategii nu au dezamăgit (Anno 117: Pax Romana, de exemplu, n-a fost ce spera Ubisoft, dar nu e un joc rău), ci doar că aici este vorba despre Civilization. În esență, când ai o serie ai cărei fani și copiii lor se joacă constant din 1991, de când a ieșit primul Civ, și a cărei rețetă a rămas cam la fel de-atunci (exploreză, extinde-te, extrage, cercetează, evoluează, negociază și distruge-ți adversarii) ai un singur lucru de făcut. Ce? Să nu schimbi rețeta, ceea ce Civilization VII a făcut.

Altfel, Sony n-a avut cel mai bun an, deși titluri mișto au avut (ultimul Forza Horizon, Death Stranding 2, ultimul Silent Hill). Playstation Network a fost căzut pentru o perioadă lungă, iar dezvoltatorii lor au fost nevoiți să dea în judecată gigantul chinez Tencent pentru o clonă 1 la 1 după un joc din seria Horizon. Măcar ei au avut bani să facă asta: un dezvoltator independent s-a trezit că o companie de țepari le-a luat jocul de pe Steam, l-a reîmpachetat pentru Nintendo store și a reînceput să-l vândă acolo. E ca și când ai lua mâine Pe Aripile Vântului, i-ai zice Pe Aripile Gândului și ai merge să faci lansare la Gaudeamus.

Bine, nici la Xbox nu merg mai bine lucrurile, din moment ce oamenii își înlocuiesc în continuare designerii cu AI-uri făcute chiar de aceiași designeri. Nintendo în schimb a dus-o ok, dat fiind că Switch 2 s-a vândut cel puțin onorabil pentru japonezi și fabulos prin comparație cu competiția.

Dacă bunicuța gameriță (Epic Gaming Grandma) a decedat în 2025, o altă doamnă în etate este gata să-i ia locul. În Japonia, o bunicuță de 73 de ani a câștigat campionatul de Tekken, după ce învățase jocul de lupte în azilul unde era internată.

În zona de vești mai dubioase, Activision s-a apucat să plaseze reclame la jocuri în interiorul altor jocuri, ca în produsele pentru mobil, iar idioții de la Warner Bros au închis definitiv Monolith Studios și au trecut sub patent sistemul lor, Nemesis, probabil cel mai original AI din istoria recentă a jocurilor video. Ce era Nemesis? Pentru cei care nu au jucat cele două jocuri care îl foloseau, sistemul Nemesis permitea inamicilor răniți sau care scăpaseră de asalturile jucătorilor tăi să se răzbune, să crească în rank-uri, să se reorganizeze și să te urmărească pe hartă.

Altfel, gamerii ar vrea ca producătorii să nu mai poată omorî jocurile “always online”, un model de business foarte prost oricum (titlurile single player au fost iar cool in 2025), iar toxicitatea din jocuri a devenit obiect de studiu academic. În fine, jocurile sunt obiect de studiu de vreo 20 de ani, dar în 2025 a fost o avalanșă de studii pe tema lor, până și Anthropic (creatorii AI-ului Claude) testându-și modelele pe jocurile mai vechi cu Pokemon.

Genialul și longevivul Dwarf Fortress a primit recunoaștere și ceva bănuți, iar un tip a făcut primul MMO care e de fapt single player. Cum? Practic toate personajele din joc sunt AI-uri care se prefac că-s oameni care joacă ca niște AI-uri. Fix de asta aveam nevoie. Altfel, brandul Acclaim a reînviat, iar Neverwinter Nights (aka cel mai bun RPG făcut vreodată în opinia mea și doar a mea) a mai primit un add-on oficial… după 23 de ani de la lansare!

Per final, vă las cu această piesă deosebită din filmul Minecraft. Filmul, la fel ca jocul, nu au prea mult sens pentru noi, adulții, dar hei, e cu Jack Black!

Muzică

E foarte greu să vă spun ce s-a întâmplat în muzica “mare” în 2025, pentru că muzica mea și pop-ul american nu se întâlnesc prea des. În plus, 2025 a fost anul în care MTV și-a început retragerea din grile definitiv. Chiar și așa, ne-am început anul cu un mic scandal și anume cu diss track-ul lui Kendrick Llamar (“Not Like Us”), compus în 2024, dar cântat live la Superbowl 2025 spre oroarea lui Drake, ținta atacurilor din cântec.

Desigur, anul a fost plin de știri despre Taylor Swift (care continuă să fie gigantică, anti-Trump și pro-oameni, pe care-i plătește foarte bine), Sabrina Carpenter (care nu știu ce cântă, dar bravo ei) și altor domni și doamne a căror muzică nu-mi e foarte familiară. De fapt îmi cam e, pentru că multe din hit-urile anului 2025 sunt niște cover-uri nesimțite ascunse sub eticheta “interpolării muzicale”. Ce să zic, sper că AI-ul n-o să aibă prea multă milă cu ăștia și după cum sună o piesă făcută cu SunoAI în 2025, probabil că nici nu va avea.

Câteva piese auzite prin Bolt m-au enervat cu precădere și aș aminti aici Doechii – Anxiety care nu e compusă acum și nici măcar nu e compusă de Doechii, pentru că e o copie după Gotye – Somebody I Used to Know. Ca să nu fiu nasol, aș spune că artista de culoare a avut un an bun și că nu e lipsită de talent, doar că Anxiety e tot ce e mai prost în muzica GenZ: are o temă superficială (văicăreala despre cât de rea e anxietatea) și e un plagiat remixat exclusiv pentru TikTok. Tot aici includ și întreaga carieră de o singură piesă a lui Benson Boone. Omul e un măscărici care pare să fi ascultat clasicii (Queen și alte câteva trupe legendare) și să se fi hotărât să îi parodieze în cel mai trist mod posibil. Altfel nu-mi explic cum o piesă cântată prost și cu versuri de clasa a patra a ajuns atât de sus. Rick Beato avea dreptate, dar a încercat să fie drăguț.

Pentru mine, piesele non-metal ale anului 2025 sunt New Plan de la The Glorious Sons (dacă nu v-ați apucat să-i ascultați deja pe canadienii ăștia, acum e momentul) și Decibels, de la trupa de reggae franțuzesc Dub Inc. (dap, sunt fan reggae franțuzesc de ani de zile). Dacă nu vă plac, e ok, rămânem prieteni. Dacă nu vă plac, dar vi se pare că Benson Boone e super original, mă mai gândesc.

Un alt scandal non-metalist de care e imposibil să nu fi auzit este cel care-l privește pe pseudorapperul și pe violatorul cunoscut P.Diddy zis Puff Daddy zis “ăla care probabil a ordonat asasinatul lui Notorious B.I.G.”. Omul a primit mai puțin decât merita pentru scandalul de abuz sexual care l-a implicat, după ce luni de zile au tot apărut oameni care se lădau că știau și ne-au avertizat.

Din fericire, zona de rap nu a suferit doar de abuzatori și diss track-uri. O reîntoarcere a unor MC și trupe vechi ne-a dat în 2025 piese noi de la Wu-Tang Clan, Method Man și Redman (încă amuzanți), dar și extrem de mult A.I. Slop. E aproape imposibil să mai cauți un nume de tip 50 Cent sau NAS fără să dai peste 20 de videoclipuri false. Lumea a părut mai puțin deranjată de asta decât de faptul că Nicki Minaj e fană MAGA.

În zona de heavy metal, evenimentul anului a fost Concertul Back to the Beginning, în cinstea retragerii lui Ozzy Osbourne, zeu al metalului care, la scurtă vreme, ne-a și părăsit. Altfel, anul n-a dus lipsă de albume bune nici mainstream și nici underground, la o primă răsfoire mentală remarcând rapid ultimele albume Sabaton, Alestorm, Heaven Shall Burn, Avantasia sau Testament (bun de tot, de altfel). Totuși, dacă mi-a rămas ceva puternic în minte anul ăsta a fost unul din proiectele lui Mikael Stanne, Hallo Effect, și albumul March of the Unheard. Premiul pentru cea mai harnică trupă merge totuși la Rome, proiectul luxemburghezului Jérôme Reuter care a scos vreo 3 albume în 2025 fără A.I., o compilației și un album live. Ca fan, pot să spun că nu-s grozave, dar apreciez efortul.

Apropo, în 2025 s-a legitimat și mai vechiul institut de studii ale metalului, dar a apărut și un program de facultate cât se poate de real despre heavy metal. E ceva ce mi-ar plăcea să fac, sincer să fiu.

Bine, în 2025 am avut și o concurentă la Miss Chile care era în paralel și solistă la trupa de death metal Decessus. Femeia a rupt și la propriu și la figurat și a câștigat, iar metal-ul, la fel ca filmele horror, și-a făcut tot mai des loc în presa mainstream (aici, despre Sabaton și eforturile lor de a salva muzee). Inclusiv în România s-a vorbit despre gen, când o trupă de tipe s-a dezbrăcat pe scenă la Râșnov și când biletele pentru Metallica au generat o uriașă îmbulzeală online. Apropo de concerte, cred că Satch & Vai a fost concertul anului pentru mine.

Anul 2025 a fost anul în care nu l-am pierdut doar pe Ozzy Osborne, ci și pe Chris Rea, Brian Whilson și Ace Frehely. Prin România, am pierdut ceva artiști, de la gloriile altor vremuri (Horia Moculescu), la gloriile care ar fi putut (Artan), de la legende (compozitorul Eugen Doga) la legende undeground (Mircea Tiberian). Tot în 2025 a murit și jurnalistul muzical Alex Revenco.

În Rock’n Roll Hall of Fame au fost incluși White Stripes și Soundgarden, dar și Outkast (meritau), iar Japonia și-a tras prim-ministră metalistă, mergând pe urmele Taiwanului. Multe magazine de instrumente muzicale și-au închis porțile, iar idioții de la Live Nation au senzația că biletele la concerte sunt ieftine, când de fapt n-au fost niciodată mai scumpe.

La capitolul alte vești proaste, solistul de la 3 Doors Down are cancer in stadiu terminal, Alyssa a plecat de la Arch Enemy, iar David Draiman de la Disturbed a tras trupa pe dreapta pe termen nedeterminat, după ce s-a apucat să semneze rachete prin Israel și să-și irite fanii. Ian Watkins, pedofilul care cândva a fost solistul Lostprophets, s-a stins în pușcărie.

Deși NU Metal-ul a înviat în ultimii doi ani, de asta nu par să beneficieze nici Linkin Park (a căror nouă formulă nu funcționează) și nici Limp Bizkit, care și-au pierdut basistul și aparent și bunul simț, prin declarații Pro-Rusia. System of a Down însă vor concerta din nou, ceea ce nu pot spune decât că mă bucură. Radiohead au avut și ei ditamai turneul, iar reuniunea Oasis a rupt casele de bilete în 2025. Practic, din punctul ăsta de vedere, 2025 a fost mai apropiat de 2005, decât de 2024.

Prin România, a fost ceva scandal cu prestația lui Justin Timberlake la Electric Castle… până s-a prins lumea că omul a avut boala Lyme, ca Avril Lavgine, Shania Twain, Ben Stiller și multe alte vedete. De unde au luat-o? Din același cartier pentru bogătani, The Hamptons, cartier construit pe o fostă pădure unde căpușa care o produce era abundentă.

În știri ceva mai amuzante, un băiat de la trupa Vitriol a fost abandonat de colegii de trupă în benzinărie (după ce-i enervase pe toți) și a fost nevoit să facă fundraising ca să se poată întoarce acasă. Cradle of Filth au colaborat cu Ed Sheeran, Sex Pistols s-au reunit cu Frank Carter la voce, iar niște băieți din generația noastră au deschis un club pentru ascultătorii de emo de peste 30 de ani. Norvegienii chiar au pierdut o trupă de black metal în pădure, iar un documentar bine documentat (sic!) susține că Jim Morrison nu e mort.

Și pe la noi s-au întâmplat multe, de la micile scandaluri de la începutul anului, precum retragerea trupei Firma despre care mulți credeau că e deja retrasă, la show-ul făcut de o româncă la Britain’s Got Talent la faptul că marele artist, fotbalist și fost primari Nicolae Robu a scos în sfârșit albumul ăla pe care-l așteptam cu toții din 2024. Vă rog să ascultați…

Sport

David Popovoci a câștigat tot ce putea câștiga, oriunde a participat, dar publicul român a rămas cu ideea că tipul și-a luat o mașină prea scumpă și că face reclame (ceea ce am face cu toții dacă am ști că faima noastră ne va ține maxim până la 30-33 de ani). Ștefania Uta ne-a adus o medalie de aur la atletism, Madalina Florea a castigat Golden Trail, iar Mihaela Cambei a mai luat niște titluri la haltere.

Simona Halep s-a retras, după o încercare dificilă de revenire, dar și Cristina Neagu. Tot în 2025 am aflat că vestita Camelia Voinea (care-și împingea fiica la toate probele de gimnastică pe care nu le putea face) era o abuzatoare. Evident, ea s-a apărat trimițând-o pe fiică-sa cu o scrisoare în care scria că mami nu e abuzatoare.

În lumea fotbalului nu s-au întâmplat prea multe: ne-am calificat cu greu la barajul pentru Mondiale din martie, a murit legendarul Emeric Ienei, iar Bolojan l-a premiat în sfârșit pe Hagi. FCSB a pierdut dreptul la vechile titluri ale Stelei, iar ProTV a fost obligat de CNA să difuzeze meciurile și live, nu doar pe Voyo. Cristi Chivu este acum antrenor la Inter Milano. Apropo de Inter, ei au fost executați în finala Ligii Campionilor cu 5-0 de către PSG, fapt care a generat niște super mișcări de stradă în Franța.

Din păcate, în 2025 ne-a părăsit și legendarul Mihai Leu. Tot din păcate, în 2025, în România se organizează meciuri demonstrative la mișto în care oameni cu probleme precum Floricica Dansatoarea sau Perversul de pe Târgu Ocna sunt caftiți în ring de practicanți reali MMA. Nu fac mișto și a fost un show absolut hidos. Totuși, ca veste bună, reclamele la pariuri cu vedete sunt pe cale de a fi interzise

Desigur, știri tâmpite n-au fost doar în România. Pe Cristiano Ronaldo l-au amenințat cu 100 de lovituri de bici pentru că a pupat o artistă în scaun cu rotile din Iran. Inutilul de Jake Paul a câștigat un meci cu un Mike Tyson bătrân, probabil regizat, iar apoi a fost bătut măr de un sportiv amator care nu citise scenariul. O rusoaica trișa la maraton cum trișam noi în generală la proba de rezistență, iar un fost atlet olimpic, Ryan Wedding, e acum cel mai căutat drug lord de către americani și canadieni deopotrivă.

Ahh, iar pentru amatorii de povești despre motoare “ca pe vremuri”, o Skoda a doborât recordul mondial la mers cu un singur plin: 2831 de kilometri.

Internet

Să încerci să acoperi subiectul “Internet” în 2025 e ca și când ai vrea să explici cuiva Imperiul Roman în 30 de secunde. Sunt prea multe lucruri de spus și uneori referințele sunt atât de complicate, încât mai bine halucinezi, ca un AI.

Practic, 90% din ce am discutat mai sus s-a întâmplat pe Internet, un Internet unde chinezii au decis să ceară diplome de expertiză celor care vorbesc aiurea în social media, unde X-ul lui Musk a dezvăluit locația utilizatorilor săi și am aflat că toți marii susținători MAGA și ai Rusiei trăiesc în Pakistan.

În 2025, Internetul a gemut de poze cu păpuși LaBubu, de celebrul “6-7” (nu vă bateți capul), de animații Ghibli făcute cu AI, de porcării pe bază de matcha și, evident, de celebra ciocolată Dubai (apărută în 2021, viralizată la final de 2024 și devenită teroare în 2025).

Nu am putea uita nici despre mema cu CEO-ul și HR-ista îmbrățișați la concertul Coldplay (care s-a dovedit a fi ceva diferit de ce credeam), de Ibiza Final Boss sau de memele cu J.D. Vance care încă nu s-au terminat. O altă memă care mă așteptam să fie mai bună a fost cu CEO-ul care fură mingea unui copil la un meci de baseball, dar nu a avut aceeași anvergură.

Românii au alergat după avioane pe pistele germane, l-au ascultat pe Costi Ioniță inventând istorie, s-au hlizit la gemenele Indiggo și au exploatat pe TikTok melodia aia insuportabilă cu Dame un Grrr (pentru că da, piesa aia e românească).

Felix Baumgarter, celebrul cascador și iubitul Mihaelei Rădulescu a murit și, în ciuda cancanurilor din presa clasică, Internetul l-a onorat cum se cuvinte. Nu același lucru se poate spune despre Andi Moisescu și Olivia Steer care au divorțat, spre surpriza nimănui.

Internetul a fost un loc minunat, unde s-au câștigat campionate de urlat ca un pescăruș, s-au furat picioare și s-au pierdut în fugă, iar un investigator paranormal a murit după ce a încercat să demonstreze că celebra păpușa Anabelle nu e posedată.

Apropo, tot din online am aflat că Generațiile mai tinere au descoperit concediile și le spun… micro pensionare (micro retirement).

Pe final, aș putea spune că 2025 a fost un an plin, poate prea plin, chiar și pentru cei care nu-și împart timpul în secțiuni de 365 de zile. Prin urmare, nu pot decât să las acest articol testament viitor celor care într-o zi o să zică: “cred că nu era așa rău înainte, prin 2025”. Ba da, prietene, a fost nasol, iar acum întoarce-te la hoverboard-ul tău și bea-ți electroliții!

P.S: Această retrospectivă a fost naturală 100%, fără AI, conservanți sau moderație în exces.