Un concurs…unu’ mic
Am fost intrebat de vreo cinci sase ori pe blog de ce nu particip la concursurile pentru bloggeri. Sa fie din cauza ca o parte dintre ele par a fi aranjate sau sunt partinitoare ? Nu am temeri de gen pentru ca rar particip pentru a castigat (exceptie in liceu cand imi faceam banii din concursuri de literatura). Este vorba pur si simplu de prezenta unor bannere si de organizatorii individuali care din start vor porni cu niste preconceptii despre participanti.
Ei bine uite ca a aparut si un concurs simpatic organizat de Dgeneration si galeriile Artmark . Spun simpatic pentru ca a reusit sa-mi atraga atentia. Atata timp cat galeriile Artmark vor oferi premiul si vor juriza si nicio firma intermediara sau blogger nu se va baga in seama, mi se pare totul ok. Ideea ar fi sa scrii un mic articol despre unul dintre cele cinci tablouri scoase la licitate de casa Artmark .
Motivul meu de participare ar fi simplu : Ma intereseaza destul de putin banii pusi in joc (nu ca n-ar fi tentanti dar un articol scris in cinci minute nu prea are sanse) sau concursul in sine. Chestia e ca in afara de un link si de promovarea aferenta asta e cam singurul concurs de oarecare anvergura care nu ma forteaza pe mine, bloggerul non amator de reclame (sperietoare de ofertanti, cum ma numea cineva) sa pun bannere pe blog sau sa laud excesiv intermediarii. Intr-un cuvant, imi da un subiect simpatic de blog si nu ma forteaza sa ucid ochii cititorilor cu reclame.
Deci, voi scrie ceva usurel, fara umor hardcore pentru a anunta simbolic aparitia unui concurs pentru bloggeri cat de cat decent. Prin umare, asta ar fi primul si probabil singurul concurs la care o sa particip in calitate de ”blogger” sau ce oi fi eu.
Theodor Pallady – Melancolie
Unul dintre apogeele creatiei paladiene, Melancolie rezuma clar ceea ce autorul a vrut sa spuna in intreaga sa cariera : Iubiti si cainii vagabonzi si nu neglijati femeile urate ! Fara a face abuz de mijloace Pallady picteaza o gagica cu sanii mici si burta mare cu scopul declarat de a face bani gramada la aproape un secol distanta. Iata cateva fapte mai putin stiute despre opera lui Pallady si despre tabloul Melancolie in particular :
+Pictura originala se numea Costel insa specialistii de marketing ieseni si francezi au ajuns la un consens in legatura cu sexualitatea personajului din imagine.
+Sanii anticlimatic reprezentati de Palladay sunt de fapt Moldova si Tara Romaneasca. Observati cum Moldova se duce treptat spre dreapta desi personajul face eforturi musculare pentru a-si tine sanii uniti la fel cum neamul romanesc a luptat pentru a nu da Moldova invadatorilor slavi. Odata cu trecerea timpului, Moldova se va indeparta clar de sursa-i ontologica.
+Dupa cum spun izvoarele scrise pe hartie virtuala, Pallady ar fi avut o bogata corespondenta cu Matisse, inventatorul Matizului cu trei roti. Intr-una dintre scrisori i-ar fi spus : ”(…) Desenul poate fi de sine statator… in timp ce culoarea fara desen ramane ceva nevertebrat… delicvescent.”. Matisse i-a replicat cu patos ”Ce mama dracu inseamna delicvescent ? Hai ba Teo, acus tu inventezi cuvinte ca sa te citeze posteritatea ?”
-In baza acestei picturi, Freud l-a considerat intotdeauna pe Pallady un reprezentant al sindromului lui Oedip. Ceea ce nu stia Freud este ca in poza nu era mama lui Pallady ci chiar mama lui Freud ! (Aceasta a fost si una dintre cauzele primului razboi mondial)
-Petru Comarnescu obisnuia sa spuna despre Pallady ca ‘‘poarta in toata nostalgia Moldovei şi ajunge adesea la o schematizare şi la o liberare a materiei interpretarilor bizantine” pe cand Ionel Apreotesei, coleg de scoala cu pictorul afirma : Taranul ala ? Ala mah ? Aluia io i-am aratat cum sa deseneze prima fomeie goala !
-Pallady , politehnist (La Dresda, nu la Bucuresti ca avea tata bani) avea o cunoscuta obsesie a perfectiunii formei si aranjamentului coloristic. Din acest motiv isi facea majoritatea culorilor topind Chupa Chups pe cand imaginile erau construite din ceea ce autorul numea ”punctişore di culoari”. Spre moarte Pallady a afirmat ‘‘Trebuia sa le fi zis pixeli, in mama lor !”.
-Autorul lasa intotdeauna indicii in legatura cu natura miscarii personajelor sale. Cele trei puncte maronii de pe pictura sunt un indiciu clar al naturii crocodiliene a personajului.
-La vederea tabloului fratele pictorului a avut o reactie interesanta ”Tiiiii, si tu ai fost cu aia mah ?”
-Critcii spun ca Pallady combina curentele art nouveau cu simbolismul si fauvismul. Recent s-a descoperit ca ar fi aderat in secret si la zoroastrianism, religie care i-a permis lui Pallady sa insereze importante indicii in opera sa. Melancolie prezinta de fapt cina cea de taina in varianta zoroastrica, fara Iisus , Apostoli sau mancare, doar cu femei..ca asa e la arabi !
-Obsesia lui Pallady pentru natura este zugravita clar in tabloul de fata prin aspectul de pom al personajului descris. Astfel, omul ramane vesnic , expresia ”Uite cum s-a plantat aia in canapea” sistematizand trairea artistului. Se spune ca Melancolie spune exact ceea ce autorul a vrut sa spuna in tablou.
-In fine, cel mai mare mister care inconjoara imaginea este cel legat de pozitia artistului in momentul in care picta si de privirea personajului fascinat de marimea pensulei cu care Pallady oglindea realitatea.
P.S : Tabloul Melancolie poate fi vazut in perioada aceasta la Galeriile de arta Artmark. Aceasta poveste a fost scrisa pentru a participa la concursul organizat de Dgeneration .
Aceasta ar fi fraza de validare, deci nimic prea costisitor. Daca este un alt concurs de scos ochii blogosferei, macar sper ca am facut 2-3 persoane din randul din spate sa zambeasca. Deci, e o gluma si nu una prea inspirata…nu mi-o luati in nume de rau pentru ca urmasii lui Pallady sigur au facut-o !
Poaaaa ! Intru aici sa vad de comentarii la ultimul post si mai gasesc un articol marca krossfire. Ce s-a intamplat domne cu postatul la 2-3 zile ?
Oricum, funny articol si suficient de ofensator cat sa-l gasesc pana si eu amuzant 😀
Pagini si pagini de blog + un referat la marketing. Grafomanie crunta la mine , Alexe 😛
Deci, joci sa castigi sau joci sa te amuzi ?
Joc sa ”Tocmai am scris un articol pseudoamuzant in cinci minute si am gasit un concurs oarecum interesant deci hai sa scriu”.
urat din partea ta. Dar foarte amuzant :))
bloggerii astia. au senzatia ca totul li se adreseaza. parol
Pai normal, doar de-aia s-a inventat Internetu, ca sa aiba cine vorbi cu bloggerii 😀
Ai foarte mare dreptate, in momentul in care participi la un concurs, o faci in primul rand pentru tine, vrei sa-ti demonstrezi tie ca poti sa fie inaintea celorlalti, iar daca ai sansa sa castigi, satisfactia interioara este imensa.
Ma bucur ca te-am “descoperit”, te-am prinsin blogrollul meu de acum :).
O seara placuta sa ai!
Aici nici macar nu e vorba de a scris pentru mine (se vede, nu e un text elaborat). Este vorba pur si simplu de un concurs care nu-mi cere sa pun banner in dreapta. E o mica schimbare in bine.
artmark sunt aceiasi care au facut si varianta 2.0 al interviului despot/jurnalista praf? interesanta modalitate de reclama:)
Da, vad ca trag tare in capul online-ului 🙂
Un post pe gustul meu. 🙂 Hai, ca am sperante. Succes!
[…] am fost subiectiv. L-am votat pe Krossfire. […]
Monique : Merci 🙂
toti fac concursuri pentru trafic
Mai, nu pare a fi facut pentru trafic. Puii mei, tu ai da 500 de euro pentru trafic ?
Bine, nu sunt bani dati de ei dar Artmark va ramane cu numele dupa toata afacerea asta.
keeping my fingers crossed! Sunt subiectiva! La alegeri n-am fost, dar pe Krossfire il vitez cu draga inima!
Doar ca nu e pe vot aici 🙂
Da… am foarte putin timp liber. Zic “hai sa vad ce a mai scris Krossfire” vad ditamai postul (ca de obicei 😛 ) ma gandesc ca n-o sa am timp sa-l termin, dar hai totusi sa ma apuc! :)) Hai ca esti tare. Le scrii bine rau de tot. Succes la concurs! =))
Chiar doua posturi in aceeasi zi (vezi si ala cu uzabilitatea) 🙂
Thanks 🙂
Nu esti sanatos. De unde le scoti, dle, cu atata sarcasm delicios? Doar acum am apucat sa citesc postul si ma prapadesc de ras desi inca nici nu m-am trezit bine. Brilliant =)
E totusi slabut fata de ce voiam sa scriu, e la repezeala si cam vulgar 🙁
mai scrie unul, asa, de amorul artei:D (si pentru noi).
oricum e clar, o sa-l mai citesc de cateva ori 🙂
Banuiam eu ca si Pallady e politehnist. Toti oamenii de valoare sunt politehnisti :D.
Mai putin geniile multilaterale care sunt la Jurnalism 😀
[…] azi 11 Decembrie, ora 12 sunt: http://fratiimiron.wordpress.com/2008/12/08/un-stindard-in-ploaie/ https://www.krossfire.ro/un-concursunu-mic/ http://bataiedecampi.blogspot.com/2008/12/englezul-cu-catalog-si-roscovanul-de.html […]
m-ai spart cu atatea concursuri…
Nici mie nu mi-a priit fenomenal dar am zis sa ma bag.
Mie imi place mai mult Pont Neuf si as indrazni sa numesc mai degraba pictura aia apogeul carierei (desi e greu de zis)Si daca ti se pare ca o da in impresionism cu aia, poti oricand sa arunci un ochi la picturile lui cu natura moarta. Imi dau si eu cu parerea ca badea-n targ. Lui TP i-a placut mereu compozitia clasica (chiar el spunea despre since ca nu este un modern, ci ca este un om al tuturor timpurilor) deci iarta-ma daca nu vad nicio Moldova si nicio TR :)).
PS: daca tot ce am spus mai sus sunt doar biete cugetari mai mult sau mai putin demne de luat in seama, ce iti zic sigur e ca autorii niciodata nu vor sa <> nimica, ci doresc a sugera sau a exprima, printr-o opera. La – la – la, I’m a Language Nazi, Heil Spellcheck! :))
Deci Pallady avea o gagica in tablou => Gagica zice => Pallady zice . Este ca e o logica de beton armat 😀 ?
Am citit si respectivul citat…de fapt, pentru 20 de randuri de mistouri ieftine am citit mai tot ce se putea despre Pallady + vazut suficiente tablouri.
Bine ,ar mai fi si vizita mea la muzeul Palladay de Sanziene. Bun ceai si faine picturi dar nimic foarte relevant din pacate 🙁
Eu unul am ras. Am ras mult. Bravos si… ma bucur sa te gasesc prin concurs 🙂
Multumesc 🙂
[…] pentru ca trebuia sa existe un castigator, Artmark a decis : Krossfire cu articolul de aici a provocat cele mai multe rasete . Felicitari, maestre si trimite-mi un mail te rog la adrian.soare […]
Dic ma Bulaaan ! Felicitari !
Thanks, prima chestie vazuta de mine pe blog in dimineata asta…me happy now.
buna dimineata :)) si felicitari!
Neata si multumesc 🙂
felicitari.. frumoasa poveste..
Felicitari pt. premiu. 🙂
Felicitari bre. Eu si daca ma documentam doua saptamani tot nu as fi putut sa scriu asa o minunatie.
Bravos si la mai mare!
Multumesc comentatorilor – si nu, nu a fost un text foarte elaborat. Mi-au placut foarte mult si celelalte intrate in concurs si chiar ma gandeam ca vor fi baraje.
Trebuie să fiu fair-play şi să felicit câştigătorul. Bravo!
felicitari, am vazut ca l-ai castigat 🙂
felicitari pentru castigarea concursului.
Am aflat de concurs de pe blogul lui Dono, el nu scrisese povesta inca, m-am uitat la tablourile oferite pentru concurs si eram convins in sinea mea ca nu s-ar putea scrie mare lucru pe baza lor. Pentru mine cea mai mare teroare in scoala generala era momentul intoarcerii din vacanta mare, cand profesoara de romana zicea: faceti o compunere cu tema “cum am petrecut vacanta”. Compunerea mea intodeauna avea trei randuri si era mai mult o lista decat o compunere, poate de aia am ajuns si inginer, arta era departe de mine. Asta ca o paranteza. Apoi Dono a scris povestea de concurs, in momentul ala am zis ca va castiga sigur. In urmatoarele zile am mai citit vreo 15 povesti si am inceput sa ma minunez de cata imaginatie au unii. Acum am citit povestea ta despre tabloul lui Pallady care m-a facut sa rad de unul singur, povestea nu tabloul. Mi-a placut atat de mult incat nu m-am putut abtine sa nu scriu acest comentariu in care constat ca am depasit performantele de compunere din scoala generala, desi are tot aspectul unei insiruiri. 😀
Felicitari.
Well, thanks 🙂
[…] Un concurs, unu’ mic – Concursul Artmark pe care l-am si castigat de altfel […]