M-a muscat un pechinez

Zilele trecute, in miez de noapte, m-a muscat un pechinez. Asa, nitam-nisam. Cica m-ar fi vazut pe undeva printr-un cartier strain, avand o alta geaca si ducand gunoiul. Desigur, aici nu vorbim de un pechinez obisnuit. Potaile mici si purecoase nu sunt niciodata ”obisnuite”. Pe mine m-a muscat un pechinez faimos, unul care trezeste cartiere intregi cu latratul lui disperat. Latra numai noaptea, iar in miez de zi nu-si paraseste subsolul, de frica dulailor.

Pechinezul despre care vorbesc are obiceuri tare ciudate. Mai deunazi, a organizat o sezatoare in spatele curtii, alaturi de un cihuaha si de cateva sute de pinguini. Suparat ca niciunul dintre cainii de rasa nu a pus ”botul”, pechinezul nostru a devenit tare iritat. Mai mult, animalul, ca orice animal, nu face distinctii intre omul cu doua picioare si omul desenat. Jivinele n-au limite, musca pe oricine. Ce sa-i explici unei chestii latoase si agitate despre ratiune, legi si bun simt ? Pe multi a muscat potaia, fara discriminare. Cine indraznea sa tipe la stapan sau sa treaca prin fata custii , pac, o gaura in blugi. Pe multi a muscat… trebuia castrat ?

Pe mine cel putin, pechinezul m-a muscat intr-o alta curte. Ce cauta el pe-acolo ? Greu de spus. Era departe de stalpul langa care latra noapte de noapte. Se spune ca i-ar fi vandut pontul un sorecar balos. Cert este ca, oriunde ai poposi, al nostru pechinez se apropie direct, ferm convins ca-i la acelasi nivel cu tine. E stiut ca rasele ”reduse”  nu-si pot vedea micimea. Nu-i ca si cand as avea vreo antipatie fata de neamul canin, dar pe-asta imi e peste putinta sa-l suport. Ar trebui sa fiu mai ingaduitor, e pana la urma primul catel care sufera de dislexie acuta.

Cainele nostru are momente de grandoare, momente in care se crede pitbull. Atunci, printre latraturi, ni se dau lectii despre spirit civic , legislatie, revolutie si multe altele care cu greu incap intr-o minte de catel. E ciudat cum se aduna pinguinii, altfel pasari simpatice, pentru a asculta o minge de blana trecuta de prima tinerete. Desigur, intr-un cotet atat de murdar, nimic nu te mai surprinde. Nu-i greu sa faci pe dulaul cand esti la adapostul unei custi atat de stramte. Sunt convins ca de-acolo simte ca poate ucide taurul comunal prin simpla schelalaiala. Apoi vin stapanii, ii dau cu lesa peste botic si visul se termina.

Pana la urma exagerez. Problema nu-i la pechinez. Ce sa-i fac daca l-a cuprins o mizera pasiune pentru blugii mei si a simtit nevoia sa-i rontaie timp de doua minute? Problema e  cu pensionatii mental care-i arunca de mancare si-l scarmana pe burtica la cele mai ciudate ore.  Ar fi trebuit sa scriu mai rar, ca sa apuce si cei din urma sa citeasca.  As prefera totusi sa-i  spun, cum s-o putea si cand mai trec prin cartier  :  Mars la loc, javra mica  ! Acum scapi cu o sesizare, data viitoare chem hingherii !

P.S : Daca aveti impresia ca stiti in ce cusca se poate gasi zilnic pechinezul, ei bine, insist : orice asemanare cu persoane umane este pur intamplatoare. Pur si simplu, in miez de noapte, am momente in care scriu despre pechinezi.

40 Comments

  • shift delete.

  • Profesore, pechinezul si chihuahua sunt agresivi doar cand sunt impreuna. Dar am inteles ca acum ii despart, iar pe chihuahua o sa-l ia Vier Pfoten in alt adapost, destinat labutelor mai mici, asa ca ale lui. O sa latre si acolo, nu-i vorba, dar parca n-o sa mai fie latratul lui… 😀

  • Vlad…armă, aer comprimat, gloanţe cu vârf de oţel în încărcător. De la 20 m te asigur că-l scuteşte de probleme pe un doberman, nu trebuie să-ţi faci probleme că ar rezista pechinezul. Testat, obţinut rezultate 🙂
    Dacă nu ai armă, te pot ajuta, aducem, pentru asta sunt prietenii 🙂

  • Sunt solutii care merg pentru orice fel de animal. Cea mai buna este sa ignori, atunci cand poti.

  • Eu cand vad un pechinez, primul impuls pe care il am e sa-i trag un sut, sa-l zbor cat mai departe. Detest rasa asta de… cu greu ii pot spune caine, pentru ca am vazut si pisici mai mari.
    Sunt “a dog person”, dar experientele mele anterioare cu pechinezii ma fac sa-i urasc cu pasiune. Sunt intruchiparea perfecta a prostiei. Ceea ce se poate afirma si pentru majoritatea stapanilor lor.

  • Bogdan, croco, Spartakus : Intr-adevar, sunt solutii care chiar merg pentru orice fel de animal.

    Monica : Si eu, mai ales ca pechinezul in cauza e deja cunoscut 🙂

  • Si pechinezul era de fapt Boc? :)) sau Ponta?
    Nu stiu de ce, dar tare mi-e ca se muleaza perfect pe politichia mioritica

  • Satirikon : Se muleaza pe multe, doar e fabula. Pechinezii musca pe oricine, cat timp respectivii sunt de parte ratiunii.

  • Si eu care eram cat pe aci sa cred ca e vorba de caini…
    Oricum, aia mici musca rau, de obicei.. Aia mari doar latra.. 🙂

  • Unii latra si musca constant, fara efect.

  • Trecand peste agresivitatea instinctiva a pechinezului ce-l face sa muste tot ce ii sta in cale.

    Poate nu am inteles eu bine, dar daca cel muscat considera ca toti pinguinii care isi cer anumite drepturi (fie si de exprimare) trebuie pusi in aceeasi oala plina de fecale, atunci isi merita putin muscatura.

    La unele dintre aceste “sezatori” pot lua parte si pinguini care n-au nicio legatura cu cei ignoranti si veseli, gata pregatiti de cate un dans specific speciei.

  • Cel muscat nu a sustinut vreodata ca problema ar fi la pinguini, ci la natura sezatorii in sine si la desfasurarea ei. Am si precizat ca mi-s pasari simpatice.

    Cat despre pechinez, daca s-ar fi abtinut si ar fi muscat doar persoana, nu si persoane necunoscute, poate ca problema strainilor care-i dau peste botic si ii fac pe stapanii lui sa piarda bani, n-ar fi atat de serioasa.

    Dar ma rog, e o fabula, sunt convins ca in viata reala nu s-ar putea intampla niciodata asa ceva…

  • S-a inteles ca victima pechinezului critica orice “sezatoarea” in oricare forma a ei. Chiar daca pragmatic aceste sezatori nu au efect pe loc si pot parea inutile, afisarea nemultumirii poate impedica actiuni viitoare impotriva pinguinuilor, care devin in ochii balenelor ucigase mai putin slabi, si capabili de reactie atunci cand balenele decid ca oceanul este doar al lor si pot face orice in el.

  • Se prea poate, numai ca cel muscat nu a dat vreodata nume sau referinte concrete. Mai mult, cel muscat nu intelege nici acum de ce pechinezul furios a simtit nevoia sa latre detalii care-i pot aduce hingherii pe cap la orice ora 😛

    Dar din nou, fabulez… (si sunt placut surprins de coerenta & pertinenta gandacului de colorado)

  • Io am o curiozitate mei bogdane daca vorbesti din experienta sau din teorie ?

    Ca uite, eu am cumparat un Daisy de 10 ca ma latrau o gasca de ciini timpiti sub feresti in CR si i-am facut sita noaptea urmatoare.

  • Da, desi trebuie sa recunosc ca pot totusi empatiza cu monstruletul din desen. Cu pechinezul nostru, nu.

  • Eu cred ca tu ai ceva impotriva lui Boc si nu stii cum sa scrii asta !
    Pechinezul mai este cunoscut si sub numele ” cainele leu ” , asa ca ar trebui sa fii mandru ca ai fost muscat de un leu si ai scapat .

  • Fiecare ia cum vrea textul, e o fabula 🙂

    Fata de Boc n-am vreo antipatie anume, dar nici simpatice n-as spune ca am.

  • ”Câinele nostru are momente de grandoare, momente în care se crede pitbull.” dacă nici asta nu sună a Boc…

    Ergo, din fabula asta ar mai lipsi cîinele fioros, pleșuv, cu privirea șașie și lătrat sacadat, care îl așteaptă după cotitură pe micuțul pechinez și îi ia ciolanele colectate cu multă trudă de la poporul asuprit. 🙂

  • Suna a foarte multe persoane publice si personalitati, dar eu zic ca-i numai un caine 😛

  • cum ar zice amicul Sigmund, uneori o potaie e doar o potaie. 🙂

  • Excelent text. Totusi, am intilnit si peckinezi cumsecade… 🙂

  • Condeera : Da, dar potaile rar realizeaza asta.

    Andruska : Si eu, dar pe alte meleaguri.

  • Cine-i javra? Nu mai stiu nimic de nimeni…

  • As prefera sa nu ma limitez la una anume. E o fabula 😛

  • :-bd fabula este extrem de complicata. Mai sa cred ca te-am muscat un ..pechinez 😉

  • @un gandac de colorado

    “Sezatorile” sunt bine venit atunci cand sunt facute cu “cap”. Altfel cu haos nu o sa razbati in haos, ba mai rau, o sa creezi si mai mult haos. Cam asta cred ca s-a vrut a spune.

    Sunt de acord ca “impasibilitatea” este un lucru grav, dar actiuni pripite, fara un scop anume si repetate la intervale mai mult sau mai putin regulate nu cred ca o sa impresioneze o “balena ucigasa” si nici nu o sa-i ajute pe “pinguinii” zburliti. Poate doar sa-i detensioneaza putin.

    @krossfire

    Ar trebui sa faci anti-rabic dupa ce te musca un caine. Preventiv.

  • wpolitka : Consider fabula asta a fi anti-rabicul meu 🙂

    my coffee-break : Nu am vrut sa las loc unei singure intepretari 🙂

  • Acuma literalmente, eu chiar am o problema cu cainii. Adica ei cu mine; indiferent ca-s cu stapan sau fara (cainii), ma, ma latra de fiecare data cand trec pe langa ei! Doar pe mine, dintre toti trecatorii! De putit nu put, tigan cu sacu-n spate nu-s, nu alerg, nu latru la ei, nu-i privesc in ochi, plm, imi strica mereu chi-ul…
    Ce-o fi…?

  • N-ai electrosoc 😛

  • Bun postul (textul). Te duce cu gandul la “Ferma animalelor”….

  • Aparent pe cei care zac acum la categoria ”Spam” si ”Trash” pentru injuraturi si amenintari, nu i-a prea dus metafora 😛

  • E Badeaaaaaa, ce atata cârîîîî mârîîî. Si da, a zis si firma si n-am inteles de ce. Dar poate se intampla efectul zoso si o sa zici mersi de muscatura ca se aduna lumea sa vada cicatricea.

  • N-am sustinut ca ar fi vorba de o persoana in mod special. Cum spuneam, e o fabula si in cazul de fata plaja interpretarii e destul de larga. Acum vorba vine, e pentru cine se simte.

    Iti dai seama ca daca doream sa atrag atentia, nu asta era procedura standard in online.

  • Hmm, aminteşte-mi într-o zi pe mess să-ţi povestesc despre un love-story cu reminescenţe politice. Orice asemănare izbitoare cu situaţia dinaintea alegerilor este pur şi simplu românească. 😀
    Ştii, partea bună cu fabulele e că poţi să faci referire la vecinul de la trei sau la regina Angliei şi totuşi nu vei avea capul tăiat. Mai mult chiar, demonstrezi că îl ai pe umeri.
    Ce să faci cu acest câine de statură medie spre limita inferioară a pocitaniilor patru(bi)pede? Give him a taste of his own medicine. Şi dacă nu vei fi tu acela, în mod sigur se va trezi vreun autovehicul cu greutate (măsurată în €) care să îi facă viaţa mai uşoară la 2 metri sub pământ.
    Then again, do not take my words serious. Am câteva zile de când am o doză nu prea mensurabilă de sarcasm ce-mi curge prin vene şi implicit, mi se scurge în creier. 🙂

  • Culmea, nici nu trebuia sa fie o replica postul cat o simpla defulare. Ca orice defulare, n-ar trebui sa insemne ceva…din moment ce nici latratul cainilor nu inseamna.

  • poate catelu venea de la dentist si dorea sa verifice calitatea noilor implanturi, ca sa stie daca-si da dentistul in judecata:)))

  • Fain textul , m-am amuzat copios.

    Alta data sa incepi cu “orice asemanare cu persone sau intamplari reale este pur intamplatoare” 😛

    Ca e Boc , Ponta sau Badea tectul este savuros 😛

    Toate animalutele politice amintite mai sus se potrivesc descrierii, toti peckinezi ai unor buldogi mai batrani 😛 latra si musca fara prea mare efect ….doar gaura din blugii tai 😛

  • Calivita : Ma indoiesc ca a mai trecut pe la dentist, la halul in care ii mirosea gura.

    Cartim : Cam aia era si intentia, nu voiam sa dau neaparat in cineva (mai ales ca textul asta va fi poate citit si peste 1 an, moment in care confruntarile mele vor fi irelevante).

One Pingback

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

krossfire
  • krossfire
  • Un simplu haiduc al cuvintelor.