Incursiune in minunata lume a toaletei

A fost odata ca niciodata, o societate prea sufocata pentru a naste eroi. In acest taram, unde lumea radea de pisici cu fundita si gasea sinonimele pentru cuvantul  ”puţă” suficiente pentru comunicare, exista un singur refugiu…

Aceasta este povestea ei,  a portitei de evadare din fata presiunii sociale. Aceasta este povestea toaletei! Nu, nu va ganditi la oamenii naspa care stiu sa citeasca si profita de ocazie pentru a o face. Pana la urma, nici Tolstoi nu ne-a lasat instructiuni precise alaturi de romanele sale. Nu va ganditi nici la oamenii naspa care intra in camera magica pentru a-si satisface nevoile biologice sau Doamne Fereste, pentru a  face dus.

Adevarul e ca de cele mai multe ori intram in baie fara vreo urgenta reala. Ne mintim cu un pretext de tip spalat pe maini, vorbit la telefon, sau in cazul doamnelor,  ”aranjat” si machiat. Motivul pentru care inchiderea in baie e necesara este altul. In ciuda valentelor deloc parfumate ale evenimentului, camera de baie ramane o ”gura de aer proaspat”, o poarta magica care-ti ofera 5 minute in care ramai singur cu tine.

Pretextul functioneaza atat de bine tocmai datorita asocierilor mentale. Pana sa ajung aici, intrebarea din mintea fiecarui cititor era ”cand o sa faca prima gluma maronie?”.  La fel, cand cineva se scuza pentru un drum la toaleta, iti e destul de greu sa-i contesti refugiul. Ma scuzi, merg pana la baie! Ce poti spune? Nu, stai aici sa vorbim despre ultimul filmulet Youtube cu robotei!

Motivele pentru care avem nevoie de genul asta de mini evadari sunt evidente. Unul ar fi ca majoritatea oamenilor sunt absurd de plictisitori si redundanti. Un altul ar fi ca, fiinta sociala sau nu, omul nu poate socializa direct in orice moment, cu mici exceptii din lumea filmelor porno. Multe situatii sufocante te tin lipit de scaun, alaturi de o gloata galagioasa pe care nu o poti defini. Ce faci atunci? Te duci pana la baie. La baie respiri usurat (e si locul), scapi de fumul de tigara patruns in lobul parietal, iti dai cu apa pe fata si-ti scrii lista de cumparaturi pentru dimineata. Daca mai e timp, poate joci si un Snake pe telefon. Tine minte:  n-ai fost la toaleta, ai fost la ”restroom”, pentru ca pana si aici, englezii o zic mai bine.


(Sursa imaginii)

Daca la prima intalnire, partenera se scuza de vreo 3-4 ori la toaleta, nu e cazul sa trageti concluzii cu privire la sanatatea vezicii ei urinare. Pur si simplu va uraste, atata tot. Probabil are nevoie de cateva minute in care sa isi spuna cat a fost de proasta sau sa-i povesteasca unei prietene cat esti tu de prost. Ma rog, exista si situatia in care, atat de uimita de prezenta incredibila din fata ei, fata trebuie sa-si dea constant cu apa pe fata, sa se asigure ca semizeii sunt reali. In cazul barbatilor, toaleta este un centru strategic. In timp ce stropesc cu apa de la chiuveta in toate directiile sau fac exercitii de tir la pisoare, masculii alfa pot cartografia usor intreaga populatie feminina a unui local.

Un alt motiv pentru popularitatea pauzelor de toaleta il reprezeinta ancorarea in primordial. Fie ca-i baia generoasa de acasa, baia terna de la birou sau barlogul apocalipsei din vreun restaurant, baia este un simulacru de pestera. Pestera, adapost ancestral si patron al sigurantei, avea capacitatea de a avertiza in legatura cu ocupantul. Cam asa e si cu toaleta, desi accidente se intampla.  Astfel putem explica si obiceiul feminin de a merge in grup la baie: nesiguranta si nevoia grupului isi fac simtita prezenta chiar si in momentele de respiro. Asta si faptul ca barfa e mai usor de plasat intr-un mediu ”steril”. In plus, baia contine trei dintre elementele de baza ale vietii pe Terra: apa, sapunul si hartia igenica.

De cate ori nu v-ati gasit in situatia, barbati fiind,sa mergeti la toaleta pentru a va spala pe fata. E nevoie sa va spalati pe fata? Chiar e nevoie ca un razboinic adevarat sa se spele de sudoare? Nu, numai ca presiunea sociala iti spune ca ai nevoie de 5 minute pentru a-ti spala creierii! E nedreapta asocierea si reputatia de care se bucura camera magica. Intr-o lume apasatoare, toaleta iti ramane alaturi, un bun prieten la care poti apela cand unchiu’ Costica incepe sa-ti spuna cum a fost la Revolutie…

P.S: Aparent, recentele evenimente din Japonia inspira cercetari pe alte meleaguri. Odata cu revenirea ”la moda” a valurilor tsunami, ipoteza Atlantidei si a legaturii cu orasul Tartessos iese din nou la suprafata (V-ati prins? Atlantida..iese la suprafata..ce gluma am facut, hahaha!)

37 Comments

  • Man,

    Ai deschis un subiect delicios.
    Zici tu bine cu nevoia de respiro. Eu unul nu concep sa merg la toaleta/buda/cacastoare s.a. doar pentru nevoia defecatiei. Nup.
    Cand merg acolo nu vreau sa scap de nimeni. Acolo ma gandesc, acolo gandesc cel mai bine. Acolo au loc in mintea mea neste chestii care-mi masturbeaza creierul pentru a-mi oferi sucul cel mai de pret: ideea. De aici poate si idiotenia mea 😀

    Cred ca lumea are nevoie de buda pentru ca simbioza dintre societatea si ea este ancestrala. Ar fi o idee sa aduni si zicale (vorbe din popor de genul-“ce ti-a mai cacat mintea ma?”) despre si cu cacat, care sa-ti impodobeasca articolul.

    Costel!

  • DeNebun: Ma bucur ca ai adaugat ‘savoare’ subiectului astuia de mare viitor. Cred ca putem ‘intari’ legaturile dintre ideile din articol 🙂

  • Unul din subiectele care mai merita dezbatute il reprezinta… lecturile.
    Chiar il vazusem acum ceva vreme pe un chan romanesc si concluzia a fost ca mai toata lumea citeste etichete de cutii prin baie (in cazuri mai putin norocoase, cand se afla acolo lipsiti de ziare sau telefoane). Din cate am aflat mai tarziu exista chiar si carti comercializate special pentru a fi citite pe toaleta deci ar fi multe de discutat aici.
    Desigur, asta implica o abordare mai comuna a subiectului, ce ar contrasta cumva cu implicatiile filozofice chiar pe care le-am citit pana acum :))

  • Da, clar exista astfel de carti. Sunt scrise de Cartarescu 🙂

  • Date fiind puterile inspirationale si de creativitate ale toaletei, propun modificarea birourilor din intreaga lume intr-un asemenea format. Cred ca ar spori substantial productivitatea muncii.

  • Japonezii, un popor care obisnuia sa existe pana acum cateva luni, aveau ceva idei in sensul asta.

  • Pai multa lume nu are cum sa-si ia un moment de respiro decat daca se duc la toaleta .

  • Toate bune si frumoase dar ca toate acestea sa se intample avem nevoie de toalete curate, in spatiul public ma refer, deoarece la acest capitol nu stam prea bine.
    La o toaleta mai buna , de 2 lei primesti un patrat de hartie igienica, deci nu mai ai unde sa faci artificile acelea , cu spalat pe fata etc.

    Acasa, am in baie un suport de reviste , pe care se pot gasi de la CHIP, pana la Dog Magazin 😛

  • De acord cu conditiile, desi 2RON nu-i asa mult pentru…libertate 😛

  • Eu ma intreb cum era pe vremea romanilor care aveau alte obiceiuri decat cele actuale.
    Cum ar fi sa ai 20 de toalete fara pereti despartitori?
    Pare interesant, nu?
    Poti filozofa cu vecinii intre doua crampe. 🙂

  • Si baile publice tot dupa legea asta functionau.

  • Iti dai seama Vergilius cand scria el Eneida si recita de pe budă iar audienţa era în culmea… extazului.
    Momente de glorie adevarată, nu ca astăzi.

  • Momente de ”patos urias”.

  • e clar ca in ceea ce priveste toaleta parerile sunt impartite, am ras recunosc 🙂

  • apropos, mi-am amintit o filozofeala cu si despre rahat si oameni la un loc: “nu te poti caca in gustul omului, da-l poti sterge la gura”.
    Cand m-am gandit la ea suna bine, acum ca am pus in scris elucubratia nu-i la fel de sexy.
    Costel!

    p.s. it also brings back memories from a brief we had when we started RedCamp 😀

  • Am putea face dezbateri despre istoria toaletei , din Antichitate pana in prezent.
    Oare lui Da vinci , tot pe buda i-au venit ideile primelor inventii despre zbor ? 😛 😛

    Un lucru este cert: in toaleta se fac cele mai stralucite conexiuni neuronale 😛

  • Oare e cazul sa ma îngrijorez dacă mă duc şi stau la budă strict pe criterii de necesitate? Poate că nu-mi realizez întregul potenţial creator, cine ştie.

  • TT: Da, impartite, dar tot acolo ajungi 😛

    DeNebun: Da, celebrele reclame la laxative. Costel.

    Cartim: Am putea, desi cred ca in Evul Mediu nu era chiar la fel de placut statul pe wc 🙂

    Alex: Da, e clar ca trebuie sa explorezi posibilitatile 😛

  • Tanase Florin: Si limita va ramane data aia. E interesant ca te oferi sa scrii articole pe bloguri pe care nu te-ai obosit sa le citesti (pe ele sau disclaimerele de tip ”nu public articole publicitare”), bloguri care-ti depasesc de cateva ori calitatea scriiturii. Mai mult, se vede cum e tratat spatiul online daca ai impresia ca bloggerii ”pierd timpul cu redactarea”. Comentariul intra in Thrash. Si urmatoarele la fel.

  • krossfire, ești off-topic: comentariul cu pricina trebuia trimis în minunata lume a toaletei, nu în Trash 😛

  • ..japan [toilets] dreamin’..

  • de-adura lex: Daca-i trimit la toaleta le dau de fapt o pauza de gandire. Eu i-as trimite la groapa de gunoi a istoriei (cum am facut si cu domnul Ovidiu-spam, cu minunatele lui aberatii despre Wikileaks).

    zamo.ca: Japan is dreaming of a lot of things. Speaking of which, what is Japan?

  • Japonia e cel mai cunoscut amalgam de contraste.
    Ca fapt divers, recent un restaurant de aici a renuntat la urinals facute in forma de gura cu buze mari si rosii in urma unor proteste feministe. Partea interesanta este ca era designed de o femeie 🙂

  • Pe mine ma dispera corectitudinea politica in ultimul hal.

  • mda, si de-asta au japonezii 🙂

  • Haha foarte amuzant. Chiar nu m-am gandit pana acum sa ma duc la toaleta pentru un moment de respiro, desi probabil inconstient am facut-o de multe ori. Mare om inventatorul toaletei moderne :))

  • Asta daca a fost un om 🙂

  • Nu, categoric nu am să mă ascund în baie când am nevoie de un “kit-kat”, ies afară câteva minute, iar dacă se simte cineva lezat, nu-mi pasă!

  • Drace: Cum a putut sa sune asta cu kit-katul in context :))

  • :))))))))))) kit-kat=pauză, dar sunt de acord că nu exista un context mai nefericit.

  • M-am prins…dar cu o mica intarziere 🙂

  • genial inceput
    …”A fost odata ca niciodata, o societate prea sufocata pentru a naste eroi.In acest taram…. exista un singur refugiu”, o nebuloasa uriasa, in care oamenii putea fi cu liberi cu adevarat.
    Ca sa fim cinstiti, nimeni nu stia exact cum functioana si care sunt legile care domneau in acest spatiu unde fiecare utilizator avea posibilitatea sa fie ce si cine isi doreste, important era ca aici oamenii aveau mereu access la o gura de aer proaspat ….;)

  • Internetul ca toaleta virtuala. Interesant 😛

  • ;))))))
    # functiona

  • Eu cred ca ai omis o chestie destul de importanta. Depinde foarte mult de toaleta in care ajungi. Cred mai degraba ca rabzi orice si te lipsesti de minutele alea in care iti doresti sa fi doar tu cu tine daca se pune problema sa ajungi intr-o toaleta dintr-un camin studentesc.

  • Da, dar privarea de respectivele momente poate avea efecte psihice pe termen lung (vezi toti studentii tarii).

  • Sau… tipa merge la toaletă pentru a suna o prietenă să o scoată din belea… să treacă repede pe acolo… să o sune țipând disperată că s-a întâmplat ceva și trebuie să vină repede… ufff… been there… done that…

One Pingback

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Follow us

We will keep you updated

krossfire
  • krossfire
  • Un simplu haiduc al cuvintelor.