Cand te lasa procesorul….

Asa cum v-am obisnuit, titlul postului de fata nu prea are legatura cu piesele de hardware ci mai degraba cu un lucru care pare sa lipseasca multora : creierul.

Un lucru general recunoscut de catre neurologi este ca activitatea cerebrala se diminueaza dupa o anumita varsta (la 20 de ani inceteaza cresterea cerebrala), diminuare ce devine vizibila in general dupa 30-35 de ani. Spre fericirea unora, cercetari recente dar nu stiu cat de credibile, au scos la iveala faptul ca materia noastra cenusie  se poate intari si poate creste si dupa 50 de ani.

Cu toate acestea, diminuarea activitatii cerebrale se produce.  De ce ? Pai omul de 30 de ani, chiar si cel modern, realizat (adica ala care munceste inca din caminele facultatii) are cel putin un job stresant, un hobby devenit obsesie si eventual o familie\consoarta care necesita atentie. Hrana creierului se reduce la un fast food ieftin, adica o wikipedia, vreo enciclopedie sau vreun documentar mai titrat si cate un film acceptabil din cand in cand. Cartile, mai greu si doar cele foarte popularizate.  In concedii iti vin in cap toate ideile tineretii si stresul maturitatii de care ajungi sa uiti cel mult in ultimele doua zile.

Care ar fi deci manifestarile unui procesor cerebral slabit ?

-Intoleranta : Intoleranta apare dupa un timp chiar si la cei mai ”blanzi” membri ai asociatiilor anti-discriminare. De ce ? E normal, intr-un secol al vitezei, nu ai timp sa intelegi toate anomaliile si tampeniile care ti se arunca in fata cu pretentia de a le accepta. Pur si simplu creierul tau este mult prea ocupat pentru a intelege de ce un anumit fenomen nu intra in sfera normalului – respinge pur si simplu. Din pacate pentru unii  sistemele non-umane functioneaza pe aceeasi baza : ce poate perturba functionalitatea sistemului este respins. In general toleranta urmeaza un traseu sinusoidal : In tineretea timpuruie mai toti suntem intoleranti pentru ca ulterior patruzand in diverse medii sa ajungem sa intelegem anumite fenomene (nu pe toate) si in final sa redevenim intoleranti in baza lipsei de timp si atentie.

-Intoarcerea la religios : Daca la 21 de ani imi permit sa filosofez pe teme biblice si sa-mi argumentez teoria echilibrului divin, s-ar putea ca la 35 de ani sa nu mai pot raspunde intrebarilor recurente care bantuie creierul uman sau care-i sunt adresate de diversi indivizi. Nu-ti mai poti pune intrebari, esti prea obosit pentru argumentare asa ca inchizi foarte frumos golurile prin ”adevararuri absolute”. Intoarcerea la religios, mistic, originar este inevitabila. Majoritatea ”ateilor convinsi” (exceptandu-i pe cei cu un super intelect) ajung persoane destul de religioase pe la 40 de ani. Ii vezi la biserica si eventual pe diverse forumuri dandu-ti sfaturi gen ”si eu eram asa, dar apoi am descoperit credinta”. Normal ca erai, si probabil ca pe interior inca esti dar ai nevoie de un sistem filosofic inchis, care sa te descarce temporar si sa-ti lase timp pentru activitatea cotidiana.

-Lipsa continua de timp : In mod logic, dupa  varsta de 30 de ani, daca ai realizat una-alta in viata si daca ai totusi un job satisfacator, ar trebui sa-ti permiti mai multe concedii si ar trebui sa ai mai mult timp liber. Totusi, incepe sa ti se para ca n-ai deloc timp, ca o sa mori maine si ca daca in momentul de fata nu fumezi o tigara\nu vorbesti la telefon\nu te joci nu vei mai putea niciodata face acest lucru. Apare o stare de stres inevitabila care nu are neaparat o cauza reala. Nu stiu ce motiv de stres continuu ar avea un prosper director de marketing la filiala regionala a unei multinationale, cu o sotie draguta si loiala, un copil de 2 ani sanatos care tocmai s-a mutat la casa. Pai cum ce motiv ? Daca e suparata, daca ala micu’ n-are destule jucarii, daca magazinul x cu raionul y nu e suficient de bine aprovizionat , daca incurca astia iar bugetele de reclama ? Inventam pretexte pentru un stres creat.

-Complexele de inferioritate mascate : Treptat constientizezi ca varsta nu e tocmai un avantaj pentru ca in ciuda experientei iti vine din ce in ce mai greu sa te concentrezi si sa inveti lucruri noi astfel ca incepi sa bagi placa aia cu ‘‘Bah, eu sunt mai in varsta decat tine, deci sunt mai destept”. Daca mai si un copilas care sa te idolatrizeze, o nevasta si niste prieteni care sa te alinte suficient, dupa un timp chiar o sa crezi ca ai atins o maturitate intelectuala si spirituala de netagaduit. Vei incerca sa-ti impartasesti cunostintele si atunci vine problema : cu greu te vei resemna si vei realiza ca esti de fapt la inceputul declinului tau intelectual.

-Criza varstei de mijloc : Incapacitatea de a recunoaste ca imbatranesti se manifesta destul de urat la orgoliosii barbati insa nu le scuteste nici pe femei de repercusiuni. Incepi sa crezi ca nu arati suficient de bine (desi nu le pasa prea multora din jurul tau, la fel de ocupati ca tine) , ca ai nevoie de ceva care sa-ti releve frumusetea si inteligenta astfel ca faci achizitii costisitoare si tembele si incepi sa te dai in spectacol si sa faci pe desteptul ca la 21 de ani. Femeile se apuca de cure naturiste, de feng shui si de tot felul de aiureli care chipurile le-ar putea face mai deosebite. Barbatii prefera sa-si ia motociclete.

Sunt destule exceptii de la reguli (majoritatea celor cu profesii umaniste lejere si a celor ce traiesc din scris ”imbatranesc” mai repede) dar nu suficiente. Nu cred ca este vorba de o incapacitate fizica de a invata si de a-ti constientiza situatia ci mai degraba de una sociala. Daca as reveni la studiul prezentat la inceput, as spune ca dupa 50 de ani chiar va reincepe dezvoltarea cerebrala cu un moment final de liniste inainte de ”marele somn”.

P.S : Uitandu-ma pe cateva site-uri, in special pe cocalari  am inceput sa cred ca e deja o moda printre pusti sa se filmeze si sa se faca de ras in binecunoscutul ”stil Oprisan”. E clar, simtul penibilului s-a pierdut printre rime juvenile de hip-hop.  

46 Comments

  • Mda, creierul e o adevarata necunoscuta. Eu cred ca daca il tii antrenat poti sa iesi din categoriile insirate de tine. Doar creierele neantrenate isi arata varsta. Trebuie stimulate tot timpul capacitatea intelectuala si agilitatea mintala. Totul consta in a prelua controlul asupra creierului si a-l “pacali” sa nu te oblige sa te opresti prea devreme.

  • Daca tot am implinit de curand 40 cred ca ar trebui sa o iau la goana in cautarea unui cosciug cat mai dragut, la un pret acceptabil. Daca mai pierd timpul, s-ar putea sa ma fraiereasca aia de la pompele funerare (oare de ce le zice pompe? – stiam, dar am uitat).
    Ce vroiam sa spun mai sus…? Nu stiu, nu mai tin minte! Nevastaaaa!!! Unde mi-ai pus Rudotelu?

  • DeMaio : Daca stai sa te gandesti, mamelucii aia vor fi probabil ”urmatorul val” de hip-hoperi. Nu cred ca va fi ”fun” pentru urechile noastre.

    Razvan : Ohh, come on 🙂

    Ligia : Cred ca generatiile tinere au oricum procesorul slabit.

    Oceania :Dar oare ai timp sa-l tii ocupat ?

  • Si-n sens invers poti avea procesorul slabit, atunci cand crezi ca esti prea tanar sa, sa si sa.
    Sau atunci e de bine?

  • Demaio : Si mie imi e frica de momentul ala !

  • O singură corectură, dacă îmi permiţi: ce interpretează acei domni se poate chema orice, dar nu hip-hop 🙂

  • Dezirabil mi se pare ultimul punct, legat de andropauză. Pentru o înţelegere mai aprofundată recomand: American Beauty.

    Krossfire, cu îngăduinţa ta, a-şi adăuga că atunci când îmbătrânim, deopotrivă şi cei puternici şi cei neimportanţi sunt frustraţi, cu o mică nuanţare. Cel puternic îşi permite să se amăgească (sau poate să se consoleze) pâna mai târziu prin tot felu de metode, una ar fi prin materializarea fanteziei. În timp ce eu, tu şi ceilalţi care nu contăm, ne resemnăm cu o graţie grotească. Habar n-am, poate am băut prea multă bere, tu ce zici?

  • O să ajunge să regretăm BUG Mafia :))))))

  • Bănuiam eu ceva 🙂
    “Stilul Oprişan”, auzi…

  • Nu cred ca e neaparat creierul nostru de vina. E pur si simplu o perceptie generala conform careia “asa trebuie sa se intample” sau “e normal sa fie asa”.

    Ne lasa procesorul doar in momentul in care incepem sa acceptam faptul că de la 30 si de ani incolo suntem “batrani dar mai destepti”, mereu stresati, nu avem timp de nimic, nu putem schimba anumite lucruri dar putem comenta. C`asa-i in tenis. Noi ne dam anii, ei ne dau clisee. ;))

  • Bun revenit si bine te-am regasit pe aici, ca ceva vreme am lipsit cu desavarsire din peisaj 🙂

    Ontopic: Cred ca cea mai mare a problema – care le inglobeaza pe cele spuse de tine – e ca oamenii sunt prea stresati de faptul ca imbatranesc, de posibilitatea de a imbatrani si de faptul ca nu mai sunt tineri! Si de aici toate celelalte nenorociri. In loc sa ne bucuram de fiecare varsta si sa ne purtam cum simtim – macar in timpul liber daca in sistemul incorsetat in formalism al jobului nu poti – si sa nu ne pese in mod deosebit de faptul ca la 30 de ani trebuie sa ai aia si aia si aia si trebuie sa fii stresat ca sa areti ce realizat esti tu etc. E un cerc vicios si stupid. Gandeste-te si la postul tau despre trenduri dubioase – gen casatorie sau copii – si ai sa vezi ca ai surprins chiar tu de ce oamenii astia nu pot duce o viata normala. E evident ca stresul si falsesele probleme si lipsa de timp iti omoara procesorul. El saracul incearca sa se plieze pe schimbarile suferite de tine ca om, dar daca de la un moment incolo ajung unii sa se sufoce singuri… Eu una nu stiu cum voi fi peste 10-15 ani si prefer sa nici nu ma gandesc/ sa ma obosesc de acum cu ganduri despre tineretea apusa. Pana la urma nu rezolvi nimic nici daca te stresezi, nici daca nu. Si atunci mai bine astept lucrurile sa vina de la sine – ma refer la aging and stuff – si fie ce-o fi. Revin peste 15 ani sa iti daca e asa cum scrii tu aici 😀

  • adriane, am intrat si pe blogul tau si nu stiu unde sa-ti pun intrebarea, caci e una de ordin general. tu chiar esti analfabet sau doar te prefaci? sincer

  • Adi : Fara atacuri la persoana.

    Silvy : Da, dar din pacate ne ”ajuta” si societatea si ritmul de viata. Pierdem mult.

    Arana : Intr-adevar imbatranirea este un super stres.

    Adrian : Cam ai dreptate cu materializarea fanteziei insa nu cred ca-i afecteaza doar pe cei care ”conteaza”. Obsesiile se mentin in timp 🙂

  • pe cuvant ca era o intrebare sincera. am observat ca nu stie sa scrie corect romaneste si am intrebat. pe bune!

  • hmmpf.

    Pot să pun eu coada la prună?

    Ideea’i că suntem exact ca şi animalele – inconştienţi când vine vorba de noi înşine. Tineri tembeli, avem energie cu kilu’, şi o irosim pe toate planurile vieţii. Nimic rău în asta, dar energia aia este fizică în primul rând, şi abia apoi intelectuală. Risipindu-ne, avem senzaţia că suntem invincibili (sky is the limit, ca să imit un slogan corporatist).

    Odată cu înaintarea în vârstă, scade potenţialul maşinăriei, nu mai eşti acelaşi, nu mai poţi atâtea, dar nu realizezi de ce. Te-ai încărcat cu sarcini pe termen lung, dar ai trecut de punctul de maxim. Şi atunci încep angoasele legate de vârstă, vrei să rămâi fresh ca la 20, nu poţi, rupi totul,degeaba ..

    Ne lipseşte capacitatea de a ne vedea la persoana a 3a, onest. Sau o avem dar ne temem pentru imaginea publică.

  • Adi : Ok, s-ar putea sa fi fost doar ironic omul, asa cum este de obicei.

    Daimon : Da, e clar ca tineretea este dominata de carnal. Ne putem vedea la persoana a treia dar ne este frica sa o facem, chiar si in privat.

  • @krossfire: de unde ai aflat tu toate astea? 🙂

  • Sunt pure observatii facute pe suficiente persoane pentru a nu le considera coincidente (cu vreo doua exceptii demonstrate adica : stresul\lipsa de timp si intoleranta dobandita despre care s-a tot vorbit)

  • Pe mine m-a uimit ceva ce am citit cu cateva zile in urma. Se pare ca la nastere avem tot felul de conexiuni interneuronale, dar incepand cu varsta de 3-4 ani incep sa se erodeze.

    Cu cat inaintam in viata tot mai multe astfel de legaturi de dererioreaza. Dar asta nu e de rau. Inseamna ca raman in functiune doar acelea care ne vor folosi in viata si care se vor stransforma in punctele noastre forte.

    Adica n-ar trebui sa ne supere ca nu mai putem face tot ce ne reusea de minune cu ani in urma. Acum putem face altele mult mai bine.

  • Bunicămea are o vorbă: Cine nu are treabă își face. 🙂

  • Chill out, dudes! Dacă tot se sfărşeşte lumea în 2012, niciunul de pe aici nu va apuca să resimtă din plin slăbirea procesorului… Şi oricum, dacă nu se termină în 2012, cu siguranţă în 2036 vine meteorelu’ Apophis şi reglează conturile cu omenirea… Don’t worry, be happy!

  • @krossfire: cati ani ai? 🙂

  • Fengshui-ul e o chestie misto 🙂 Si m-a apucat pe la 23 de ani, deci nu eram batrana 🙂 Acuma sunt, da’ ma rog…

  • batranetea e relativa. am invatat eu in ultimul an

  • Carina : Pai cam despre asta era vorba biologic, despre erodarea unor sinapse considerate ”inutile”.

    Vorbaretu : Exista o pagina ”Despre mine” 🙂

    Programare Sociala : Si nu e normal 😛 ?

    Sodium : Eu speram sa se sfarseasca in 2006 ca sa mananc piscoturi de Apocalipsa dar nu dom’le…

    Messa : Si altele sunt chestii misto, dar nu stiu cat merita sa investesti in ele.

    Tom : Asa e, dar moartea e cat se poate de concreta.

  • @krossfire: da, da’ nu cred! 🙂
    btw: moartea e singura certitudine.

  • Vorbaretu : De ce nu ?

  • cred ca ai ghicit, dar vrei s-auda tot boboru’… 😉

  • uite de asta nu mai pot sa-mi beau eu linistit berea! :)) :))

  • Leprosy : Atata timp cat nu uiti ca bei bere..e bineee

  • e bineee, beau bere ca sa uit!

  • ah, tinereţe, cât de rău poţi fii!
    Nu ştiu unde-i găseşti pe cei pe care-i observi, dar eu am văzut alceva: creşte nivelul de toleranţă, scade diponibilitatea de a crede toate bălăriile şi de a urma reguli prea stricte, implicit scade şi fanatismul – religios sau nu, se estompează complezele de inferioritate şi apare un anume orgoliu de “eu sunt mai matur, trebuie să-i înţeleg şi pe cei cu mai puţină experienţă de viaţă”. Sigur, depinde de nivelul de cultură şi de educaţie.
    Aş băga mâna-n foc că eu n-o să fiu o babă care pune sare pe gheţuş şi face donaţii la biserică, dar dacă mă loveşte criza vârstei de mijloc şi fac naibii un atac cerebral de invidie?…

  • @lep$kross: …sa-nteleg ca faceti reset la procesor…cu berea frate! 🙂

  • Eu nu, dar sunt convins ca se poate.

  • Fain articolul, mi-a placut mai ales faza aia cu tipele care se apuca de feng shui
    De ce nu bungee jumping, sau parasutism sau sa se apuce de tir? Sa pot sa spun “Bunica mea la 75 de ani a devenit tragator de elita” 😀

  • In general prind trendurile orientale care cica ar imbunatati calitatea vietii spirituale 🙂

  • Ei, as! Mie imi plac zdranganelele, dragonii, literele chinezesti si ratzele mandarine 🙂

  • Messa : Rata gatita in stil mandarin chiar am halit. Si da, si eu sunt filochinez 😀

  • Filochineza… pana la comunism si treaba cu cainii si restul de animale crescute in conditii oribile pentru blana si carne.

  • Messa : Nu-s comunisti, nu in sensul clasic. Am eu un articol destul de titrat pe tema.

  • “In general prind trendurile orientale care cica ar imbunatati calitatea vietii spirituale ” aham…dar nu si pe cele fizice (fiziologice) 😉

  • Yoga might help 😀

  • ai uitat de plictiseală, care le pune capac la toate. şi de lene, care, zice Kafka, e “începutul tuturor viciilor şi încununarea tuturor virtuţilor”. e ceva de groază.

  • @Krossfire – de acord, dar prezentul lor tot nu reuseste sa ma incante…

  • ştii ce n-am înţeles eu? şi mi-e cam ruşine să întreb. cine e Oprişan şi ce e stilul lui?

  • Radu : E vorba de fratii aia idioti ajunsi la pubertate care s-au filmat pe YouTube sub numele de Brigada A.M (piesa se numea ”Stilul Oprisan” – un super monument al penibilului)

2 Pingbacks

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • krossfire
  • Un simplu haiduc al cuvintelor.