Blind Guardian : At the Edge of Time

Interludiile muzicale au fost din ce in ce mai rare pe blog, iar situatia nu a stat diferit nici pe siteurile afiliate. Motivele includ lipsa de timp, recenta pierdere a HDD-ului ,dar si dorinta de a lua o pauza.

Din fericire, Blind Guardian ocupa un loc special pe podiumul trupelor favorite, motiv pentru care albumul de fata primeste un articol separat. Sunt convins ca recenzia de fata va fi foarte subiectiva, asa ca nu ma voi chinui sa o apar ulterior. Am asteptat o vreme pentru a putea pune albumul in context si a nu ma pripi (se aude…metalfan ?).

Parte din vechiul val de power metal german (din generatia Helloween si Running Wild) , trupa a evoluat de la un speed zgomotos la un sound mult mai complex, greu de incadrat. Probabil cea mai buna trupa power a momentului, Blind Guardian se disting prin incredibila voce a lui Hansi Kursch si printr-un sound incarcat, aproape coplesitor. Plecand de la clasicele balade, ascultatorului obisnuit ii va lua ceva timp sa distinga toate corurile si instrumentele folosite pe albumele recente. Nu se folosesc sintetizatoare, iar majoritatea vocilor de pe album ii apartin lui Hansi, om cu o plaja vocala greu de atins.

Spre deosebire de power metalul bombastic sau ”simfonic”, atmosfera creata de Blind Guardian nu e una pe care sa mananci seminte si sa joci RPG-uri. Asta-i si motivul pentru care fanii, usor dezamagiti de vechiul album (A Twist in the Myth), au ridicat vreo cateva sprancene cand trupa a executat o piesa pentru jocul Sacred II. Din fericire, colaborarea cu orchestra din Praga si postproductia indelungata au reusit sa ne aduca un material vizibil mai bun decat precedentul.

At The Edge of Time (2010) vine cu o muzica mai bine inchegata si scrisa decat pe materialul din 2007 (experimental si pe alocuri simplist). ATET imbina coerent piesele ”clasice” (sound dezvoltat in primii zece ani de existenta) si eposurile complexe, asezonate cu obisnuitele balade (o astfel de piesa i-a pus pe harta). Sa revin totusi la album. Piesa de deschidere este varianta ”completa” a piesei Sacred Worlds, piesa compusa pentru jocul sus amintit. Spun ca-i varianta completa pentru ca include un intro orchestral splendid si pentru ca e o versiune vizibil diferita fata de ce am putut asculta in joc. Cum piesa are noua minute si este una dintre cele mai reusite, nu cred ca se poate trece prea usor peste.

Tanelorn (Into the Void) e una din piesele clasice, o piesa care aminteste ca ascultam totusi un album de metal, nu filarmonica din Praga. Tonul vocii si ritmul imi amintesc de mai vechea si mai reusita ”I’m Alive’‘. Road of No Release e undeva intre epic si analgezic si calmeaza ascultatorul pentru alerta ”Ride Into Obsession”. Curse My Name merge pe linia clasica de balada (Bard’s Song, Skalds and Shadows, etc) si nu se abate pana spre final. Ritmul medieval si vocea sustinuta o ridica in topul pieselor de pe album.

Daca Valkyries nu ma incalzeste, Control the Divine aduce un frumos tribut eforturilor anterioare ale trupei. Albumul ne trateaza si cu o versiune pentru pian a piesei War of the Thrones, piesa lansata in varianta originala pe EP-ul ce a precedat albumul. Desi e simpluta, este probabil una dintre cele mai bune piese Blind Guardian din ultimii ani, motiv pentru care simt nevoia sa pun linkul pe blog. A Voice in the Dark (piesa cu un clip usor tembel) si Wheel of Time incheie magistral albumul. Versiunea Digipack include si cateva demouri, piese editate si un interviu de studio.

At the Edge of Time poate fi cel mai bine comparat cu albumul din 2002 al trupei, A Night at the Opera. E incarcat, complex si bine lucrat in studio. Totusi, nu se ridica la inaltimea magistralelor Nightfall in Middle-Earth, Imaginations from the Other Side sau a materialului din 2002. Oricum ar fi, ma bucur sa vad ca una din trupele mele de suflet s-a intors pe ”calea cea buna” . Nu o fi el cel mai bun album Blind Guardian, dar il nominalizez pentru albumul power metal al anului.

P.S : Un amic suparat ma rugase sa fac o recenzie la Starcraft II, pentru a reveni putin pe teritoriul jocurilor. Nu e cazul. N-am fost mare fan al primului joc (desi l-am practicat online), dar Starcraft II – Wings of Liberty are un game design aproape impecabil. Nu e nici original, nici incredibil pe parte de story dar este un joc solid, cu o experienta satisfacatoare in single player si un multiplayer intens optimizat. Misiunile de singleplayer, desi au pierdut din atmosfera, sunt mult mai bine realizate la nivel de mecanica si design. Ok, Blizzard mai scoate doua add-onuri, multiplayerul depinde de Battle.net iar sistemul de ”achievement” e o prostie. Sunt elemente care tin de evolutia pietei jocurilor in general, nu de SC2. Uitam de implementarea macro-managementului in campanie, de unitati, de engine-ul grafic superior si flexibil si faptul ca…jocul e al naibii de ”fun”.

Follow us

We will keep you updated

krossfire
  • krossfire
  • Un simplu haiduc al cuvintelor.

29 Comments

  • “Posted by krossfire on 01 Aug 2010 at 11:29 am”
    Aham. 🙂 Sigur. Mi-ar placea mie sa nu fi trecut inca ultima saptamana. 😛 Sa fi fost doar un vis. 😛
    [sincer, nu stiu cum naiba mi-a sarit in ochi asta]

    Am ascultat cele trei piese de pe single atunci cand a iesit, alea chiar mi-au placut. Si videoclipul pentru A Voice in the Dark e ok (desi mi se pare ca acadeaua aia uriasa pe care o tine in mana arata “very out of place” + it’s taking CGI a bit too far… iar eu am mai mereu o problema cu aspectul asta 😆 + baga in aceeasi oala elemente care n-au nici o legatura si iese un amestec ciudat si oarecum ridicol), da’ dupa Another Stranger Me, videoclip pe care nu l-am putut inghiti, chiar daca piesa imi placea, asta e chiar ok…

    La album am ramas blocata la Tanelorn care mi-a scarpinat ceva pitici pe creier si a intrat pe repeat de n-am mai trecut mai departe.

  • Brontozaurel : Saru’ mana. Asta se intampla cand lucrezi aiurea la un draft 😛

    Uite ca si uitasem de clip, trebuia sa-i bag link. Sincer, e cam retard de felul lui….totusi, oamenii au trecut de varsta D&D.

  • Apropo, voiam sa-ti arat asta – se simt influente Blind Guardian pe ea. Am aflat de existenta lor cam de o saptamana si chiar imi plac atunci cand am dispozitia necesara…

  • Brontozaurel : http://www.youtube.com/watch?v=xgQby-1Gyu0&feature=related – asta e cam cea mai mare clona de BG din ce stiu (o trupa infiintata de fostul lor baterist, Thomen Stauch care ulterior a fost dat afara din trupa)

  • Vocea se apropie foarte mult. Parca d-aia l-a si vrut. Ca semana vocea.

  • Nu are aceeasi plaja vocala/coloratura dar da, seamana mult ca timbru.

  • Asta este o recenzie de cinci stele !

  • Las ca stiu eu ca nu prea-s fani ai trupei 🙂

  • Bre, să ştii că mie-mi plac! Da’ la cum scrii despre ei, îmi plac şi mai mult! 😀
    Să trăieşti! 🙂

  • Saru mana. E cam singura trupa cu care am ”ramas” de prin liceu 😛

  • Ca de obicei recenziile tale merg acolo unde trebuie. Nu sunt genul care sa ascult o astfel de muzica, dar acum sunt curios. M-ai facut curios.
    O zi minunata iti doresc

  • Bun si asa, mai adaugam cativa oameni interesati de trupa 🙂

  • Am ascultat doar “War Of The Thrones”. E atata potential irosit. Au toate elementele sa faca ceva excelent si totusi parca au o problema in a imbina totul armonios. Linia melodica a pianinei nu se integreaza foarte bine cu restul instrumentelor iar stilul vocal pur si simplu nu se potriveste cu linia melodica. Sa nu mai vorbesc ca vocile se aud mult prea tare in comparatie cu celelalte instrumente si le acopera ceea ce este foarte pacat avand in vedere frumusetea liniei melodice din fundal. Poate ca este doar o problema de mixaj sau lipsa de experienta in a lucra la compozitii complexe. Dar cu inca putina munca, baietii s-ar putea sa transceada nisa de ascultatori care ii asculta si sa devina universali.

    In orice caz sunt cu multe peste orice se compune in materie de metal/rock. De aceea cred ca este gresit sa-i mai comparam cu alte formatii ale genului. Pur si simplu sunt intr-o clasa a lor.

  • Chestia e ca piesa originala (tot a lor), e asta : http://www.youtube.com/watch?v=CxLJcaGAlpU

    Ce ma irita e ca vocea lui Hansi il cam lasa. Oricum, experienta ar fi, de-aia simt si eu ca nu lucreaza la ”full potential”.

  • L-am ascultat si eu azi de 2-3 ori. Nu suna rau, suna chiar mai bine decat m-as fi asteptat.

  • Dupa A Twist in the Myth, nu era foarte greu sa scoata ceva care sa sune ”mai bine” (nu ca albumul respectiv era slab…pur si simplu stagna in soundul trupei).

  • O zi minunata iti doresc

  • Sa fie, desi ma tem ca n-a inceput prea grozav 😛

  • Mane vezi ca a scapat pe net Iron Maidenul nou. Sunt la 3-a auditie si suna bine. Am inceput draftul pentru cronica :P.

  • Nu-s mare fan,dar e clar ca o sa-l ascult.

  • Cred ca am dezvoltat o oarecare dependenta de blogul tau. Intru de fiecare data cand am ocazia fie si numai pentru a verifica daca ai mai scris ceva nou.
    O zi minunata iti doresc

  • Asta e din ciclul “rock you like a blind guardian”?
    Anyway, ştiu că sunt rarităţi articolele tale de genul pe blog aici, aşa că le tratez precum delicatese: înghiţituri mici, savurate cu un vin roşu. 🙂

  • Nice. Cred ca-l pusesera si pe Facebook oamenii insa am extrem de putin timp din pacate 🙁

  • Am inteles ca se vand melodiile individual pe itunes; daca ar fi sa cumperi doar 1-2 care ar fi acestea?

  • Sacred Worlds si War of the Thrones 🙂

  • Mersi de sugestie. 🙂

  • clipul ala e chiar jenant! 🙁

  • Da, si mie mi s-a parut..de-aia n-am pus link. Oricum , nu prea fac clipuri si mai toate-s la fel (cam ca la orice trupa de power ) : trupa alergand prin vreun beci/birou vechi cu diferite efecte.

2 Pingbacks

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *