Sincer să fiu, n-aveam de gând să scriu nimic astăzi și sunt aproape convins că voi regreta că am scris articolul ăsta.

Pe scurt, vineri seara, între 9.30 și 9.40 (în funcție de rețea), serviciul RO-Alert ne-a făcut telefoanele să vibreze cu un mesaj despre un copil dispărut. N-ar fi fost nimic greșit în asta, dacă același Ro-Alert nu era fix serviciul care ne alertează târziu despre furtuni imaginare și canicule din alte părți ale țării. Evident, reacțiile online au atins tot spectrul iritării, de la oameni care au spus că puștiul a fugit după femei, la miștocari și oameni circumspecți cu privire la eficiența și la relevanța mesajului (aici mă includ).

Totuși, aș zice că 70% dintre reacții au venit în principal de la părinți care au empatizat cu familia dispărutului și care i-au făcut pe toți ceilalți nesimțiți, insensibili și așa mai departe, ridicând în slăvi sistemul american de Amber Alerts și ulterior și pe cel de la RO-Alert (pe care cu două luni în urmă îi injurau).

Copilul a fost găsit cam la cinci minute după mesaj, în zona Gării de Nord, în București, deși mesajul inițial nu specifica niciunde că puștiul ar fi în București. În această idee o să revin la părerea mea inițială că intenția a fost bună, dar execuția dezastruoasă.

Pentru asta însă, voi începe prin afișarea mesajului care a ridicat în aer Internetul, ca să nu avem dubii sau fantezii legate de conținutul lui (aveți și ora pe post de time stamp și puteți da click pentru versiunea mărită).

Deci, ce aflăm de aici? Aflăm că un puști cu o descriere extrem de detaliată a dispărut dintr-un oraș în care nu locuim. Pentru că da, locuitorii din București au primit mesajul ăsta, mesaj care nu conține niciun indiciu legat de LOCUL DIN BUCUREȘTI unde s-ar putea afla copilul. Atât știm: un copil a dispărut din Galați. Mesajul chiar este marcat ca fiind un Orange Alert (o variantă locală de Amber Alert sau o metodă pentru Orange de a ne spune că trebuie să ne plătim facturile).

Să presupunem că aș fi fost un om mai responsabil și mai bun decât sunt și aș fi vrut să îl caut pe puști. Ce puteam face? Putem să intru pe link, evident, link care nu mergea și nu merge nici acum. De altfel, la momentul respectiv, nici site-ul nu se prea încărca – spre meritul Poliției, acum site-ul merge destul de bine, iar meniul plutitor din dreapta e mult mai clar. Apropo de asta, Angelin nu e la persoane dispărute, ci la copii dispăruți, unde nu apare ca găsit și nici măcar ca fugit în București. Aflăm doar că e… urmărit pentru alte fapte.

Deci avem un copil care a fugit din Galați, nu știm ce legătură are cu Bucureștiul, dar RO-Alert vrea cumva să contribuim. Partea bună e că, deși site-ul lor nu e tocmai funcțional, Poliția este (uneori și când are resurse), așa că puștiul a fost găsit foarte repede. Cum? Nu printr-un salvator alertat de mesaj, ci prin verificarea camerelor de la Gara de Nord.

Dar mesajul ar fi putut totuși funcționa, nu? Ar fi putut salva viața unor copii, precum se întâmplă cu celebrele Amber Alerts (care, din păcate, au o eficiență reală între 25 și 30%, multe situându-se pe la un 17%)? Sincer, nu, nu în forma asta și nu cu timing-ul ăsta și o să vă explic și de ce.

Întâi, merită discutat despre Amber Alerts, dar cât mai pe scurt pentru că povestea din spate e prea tragică pentru a fi tratată superficial. Sistemul AMBER se folosește în principal în SUA și Canada și diferite variante ale lui sunt pe cale să fie adoptate și în Europa. E un sistem de alertare de strictă proximitate, iar mesajele nu sunt transmise prin sistemul de urgență, ci prin SMS-uri clasice, prin pin-uri pe hărțile de navigație, radio, TV local și așa mai departe.

Criteriile pentru un Amber Alert sunt ca poliția să fi fost alertată de dispariție, copilul să fie pus într-o situație de risc accentuat, să existe o descriere clară nu doar a copilului, ci și a răpitorului sau riscului și copilul să fie minor. Dispariția lui Angelin ar fi putut îndeplini toate criteriile, deși puștiul a plecat singur de acasă.

Cum arată însă un Amber Alert? E un mesaj în general foarte scurt, fără detalii care nu țin de caz și fără link-uri, menit să alerteze persoanele DIN PROXIMITATEA incidentului. Cele canadiene par a fi ceva mai lungi, dar urmăresc aceleași criterii. Un exemplu clar e cel de pe Wikipedia: „Oraș. Oră. Câteva semnalmente ale minorului. Ultimul loc unde a fost văzut și cu cine.”. Practic, dacă ești în zonă și primești mesajul, poți anunța serviciul de urgență, al cărui număr nu trebuie trecut în fiecare mesaj. Acum, ce Amber Alert am primit noi?

• Am primit un mesaj extrem de lung care dă multe detalii inutile: localizarea județeană a municipiului Galați, un link nefuncțional urmat de text de umplutură despre instituția care l-a emis, dar explicația numărului 112. Același mesaj omite cel mai important aspect: proximitatea. Unde a fost ultima dată văzut puștiul?
• Am primit mesajul nu prin SMS, ci prin RO-Alert, un serviciu care în mod normal ar trebui să anunțe urgențe regionale (nu cod galben de caniculă). Un serviciu care în ultima vreme s-a decredibilizat suficient cât să existe zeci de tutoriale pentru a-l dezactiva (ceea ce nu recomand).
• “Dar Vlad, disparița unui copil este o super urgență”! Este, dar e una națională și cronicizată – să nu uităm că aproape 6000 de copii dispar anual de acasă, MAJORITATEA ADOLESCENȚI. Din fericire, o bună parte sunt găsiți de Poliție sau se întorc (spre deosebire de SUA, unde procentele sunt de-a dreptul morbide), dar ce vă întreb este: să ne așteptăm la 6000 de alerte de gen pentru fiecare oraș, sau facem și noi un sistem de proximitate?
• Toată lumea din Estul Europei, dar toată lumea (chiar și ăia spălați pe creier care-l adoră pe Putin) e acum cu ochii pe Ucraina, pe centrale nucleare și rachete cu rază lungă. Înțelegeți de ce mulți au luat-o razna și au tăbărât pe cazul copilului ăstuia cu atâta furie? Nu cred că sunt atâția oameni insensibili la drama unor părinți, cât o groază de oameni cu nervii întinși la maxim. Dacă atunci când vine „mesajul ăla” (să sperăm că niciodată) vine tot așa, fără detalii concrete sau loc?

Acum, mi-ar fi greu să neg complet utilitatea unui astfel de sistem, dar parcă nu l-aș trimite prin RO-ALERT (pe care mulți nu-l mai primesc) și cu siguranță nu cum l-au trimis băieții ăștia.

Cum ar fi sunat un mesaj coerent? Simplu: “Amber Alert – Minor dipărut pe 30 septembrie din Galați, 1.60-1.65 m, 60 kg, șaten, ochi verzi, ten închis, geacă de culoare albă, pantaloni de blugi. Nume: Angelin. Ultima semnalare: Zona Gara de Nord, București. Pentru semnalări: 112.”

Ah, și data viitoare poate merită trimis mesajul imediat ce a fost făcută raportarea, nu cu cinci minute înainte de a fi găsit. Nu de alta, dar alertele de gen funcționează eficient doar dacă sunt trimise în primele ore după raportarea incidentului. Altfel, sunt simple constatări, menită să trezească Internetul, nu și simțul civic.

P.S: Articolul ăsta trebuia să fie un comentariu, pentru că aveam senzația că e subînțeles. Altfel, RO-Alert a mai avut de-atunci ocazia de a-și demonstra slaba implementare. Sursa imaginii.