Au fost odata ca niciodata noua pitici…

Pitici care, desi aveau propriile povesti de spus, fost-au chemati la grea incercare. E bine ca cititorul sa stie ca nu vorbim despre niste pitici obisnuiti. Unii sunt plecati la studii prin regate straine si indepartate precum Franta sau Canada. Altii invata a vindeca oameni, iar unul stie a drege relatiile dintre regate. Ba, exista si scribi si invatatori printre ei, precum si pitici alchimisti, care lucreaza pentru mai marii tehnologiei. Singura pricina a piticilor este ca, in fiecare an, se reunesc pentru a-si petrece Revelionul impreuna, intre chiote de bucurie si cani cu mied.

Ei bine, cum anul Domnului 2013 nu a fost taman linistit, piticii s-au adunat cu greu. Cu ostirea raspandita prin toate colturile lumii, cei noua au stabilit sa se intalneasca la un han. Intamplator, hanul se afla in Predeal, in Valea Prahovei, un taram vestit pentru preturile dusmanoase si valma de neamuri si popoare. Mai important insa, drag cititor, este ca hanul ce urma sa fie inchiriat pe timp de iarna apartinea unui avar capcaun.

Desi facuse mai putine reparatii decat Romania autostrazi, capcaunul se folosea de magia Internetului pentru a-si inchiria vizuina la preturi imparatesti. Mai mult, imaginile folosite de capcaunul Andu pentru a-si descrie “vila” apartineau unui secol demult uitat. Desigur, greseala a fost a celor noua pitici care n-au avut timp sa-si asigure praznicul si au batut palma pe baza unor vechi invoieli precum onoarea si buna credinta.

Harta, inselator semnata de cronicarul Gugăl Maps, arata hanul aproape de centrul Predealului. Dupa patruzeci de minute de mers, cei noua au aflat ca ”apropierea” se masoara diferit in lumea capcaunilor. Distanta era una spirituala, cam ca distanta Barcelona-Beijing. O puteai strabate la pas, dar tot in trasura era mai bine. Cei noua nu s-au suparat, gandindu-se ca si lui Frodo i-a spus cineva ca “Mordorul e fix langa pârtie, frate!”.

Ajunsi la hanul vandut drept vila, piticii au gasit semne ca locul nu era chiar prielnic pentru a petrece cinci nopti. De la bun inceput, frigul din odaia mare i-a facut pe eroi sa creada ca in han se montau filme porno pentru oameni de zapada. Asta era si unul din motivele pentru care cei doi caini din curtea hanului nu intrau in casa. Lipsa tortelor adauga o nota de suspans vagaunii: cine stie ce alte creaturi salasuiau in umbra?

Intreprinzator de fel, capcaunul isi peticise cosmelia cu un material magic, pe care multi vraci il foloseau in perioada regatului comunist. De la fundatie la tocurile usilor, nenumarate prapastii fusesera astupate cu scotch. Magia benzii adezive nu putea insa ascunde vechimea zidurilor, darze supravietuitoare ale bombardamentelor Ploiestului din 44′.

Prinsi in capcana, cei noua nu au mai putut face multe. Cu OPC-ul departe si un avans dat, tot ce au putut eroii nostri negocia a fost o scadere de pret. Nici aceasta nu i-a convenit capcaunului Andu, care a trebuit sa accepte mormaind targul. Nu de alta, dar nici calatorii nu mai puteau gasi un alt han incapator in timp util si nici capcaunul nu mai putea spera ca noua oameni sa-i ocupe vizuina.

Chiar si fara partie, Predealul a oferit prilejuri de drumetii, jocuri cartonate si ispravi de vitejie. Vila capcaunului nu s-a lasat insa mai prejos. Asternuturile pe care piticii urmau sa-si odihneasca trupurile istovite s-au dovedit a fi extrem de valoroase. Atat de valoroase incat proprietarul nu le spalase de teama de a nu strica patina pe care tesatoarele regelui Burebista o lasasera mostenire. Mai mult, geamurile cu obloane blocate au avut grija ca drumetii istoviti sa-si primeasa portia de lumina naturala. Chiar si in timpul noptii.

Bucataria s-a dovedit potrivita pentru niste pitici reali, nu pentru unii de basm. Nu de alta, dar ceaunele veneau in doua sortimente: foarte mici sau foarte murdare. Daca incalzirea hanului functiona (dupa un antic calendar, cunoscut de misterioasa centrala), nu acelasi lucru se poate spune si despre magie. Magia, pe numele ei Internet Wireless, avea prostul obicei de a se disparea chiar in mijlocul bataliei. Priceputi fiind insa, piticii au castigat repede batalia cu deloc fioroasa conexiune nesecurizata. Pentru viitorii drumeti ai hanului: multumiti de pe-acum piticilor…v-au oferit darul Internetului fara granite.

Scaunele firave si canapelele peticite au fost o alta capcana pentru viteji, insa spiritul lor neinfranat i-a ajutat sa biruiasca. Nu de alta, dar auzisera prin sat povestea a 16 voinici cazati la acelasi han pentru un pret care l-ar fi speriat chiar si pe boierul Tiriac. Cei nou s-au intrebat atunci daca surplusul de sapte oameni a dormit pe canapelele distruse si imbietor aruncate in curtea hanului. Tot atunci piticii nostri s-au mirat cum anume s-au putut imbaia 16 oameni,  din moment ce baile capcaunului conservau apa mai rau decat o republica africana.

In cele cateva zile petrecute la capcaun, piticii au reusit totusi sa se distreze. Era normal, doar erau o echipa. Mai mult, cei noua au reusit sa se imprieteneasca si cu cei doi caini care deseori sareau gardul hanului pentru a lua parte la ospat. Unul dintre ei, o inedita corcitura de Basset Hound, Corgi si Tomberonez Imperial, a capatat chiar si un nume: Sebi. Bine, cu totii au capatat nume, insa Sebi a fost singurul care a si raspuns la el (motivat si de resturile unei fripturi imparatesti). Din ce puteti observa, atat Sebi, cat si imaginea lui refuza sa stea in picioare.

Cum sobolani nu au existat si nici prea multe insecte (cu exceptia paianjenului Ionut), povestea celor noua a avut un final de an fericit. Legenda hanului ascuns sub numele de ”Vila Andu din Predeal” va ramane insa in istorie. Capcana vizuinei capcaunului nu sta in povara de a o locui, ci in pretul enorm si vorbele inselatoare ale proprietarului. Acelasi proprietar care, dupa ce ca a fost crutat de sabia procesului civil, le-a sugerat piticilor la plecare sa “curate bine dupa ei”.

P.S: In mod normal nu pierd timpul aruncand cu noroi, dar, in cazul de fata, fac o exceptie. Nu de alta, dar chiar daca Vila Andu nu e cel mai nasol loc de cazare, e de preferat sa nu fie niciodata prima alegere. Indiferent de cat va cere capcaunul, mergeti sa vedeti locul si dati-i cat face…adica foarte putin.