hi hi,şi eu am observat acelaşi lucru:oamenii încep să te confunde cu ‘naratorele’ blogului tău. când am văzut că unii prieteni încep să mă strige miru be- care e o mare ‘zevzeacă’!,deşi e inspirată din mine- şi să ia în serios tot felul de tâmpenii scrise de ea pe blog,mi-am dat seama că încep să fiu transformată în altcineva.numai că,în cazul meu,blogul m-a făcut o persoană cât de cât interesantă,chiar dacă numai într-un cerc restrâns. totuşi,felul total aiurea în care sunt percepută şi discrepanţa între ceea ce sunt cu adevărat şi ceea ce par pe blog(să mă exprim şcolăreşte) mă pun pe gânduri.
probabil că atunci când scrii eşti altfel,poate mai bun decât în viaţa de zi cu zi.deseori, chiar şi când fac eseuri pentru şcoală,tind să induc un mesaj moral,în care ,pe moment, cred,dar pe care eu însămi nu îl respect niciodată.
nu numai blogul,ci şi scrisul ne pune,în general,într-o altă lumină şi riscăm de multe ori să fim luaţi drept propriile noastre personaje.
adică ceea ce spuneai tu în primul paragraf.(ştiu că sună a remodelat idei degeaba,dar reamintesc că m-am gândit şi eu la asta.)

Eu, mai noob, cred ca depinde numa’ de tine. Daca te respecti mai mult decat respecti brandu’, mai faci si misto, mai scoti si posturi care risca sa-ti sperie tot following-u, in scurt, il folosesti pe el ca sa te exprimi pe tine.

Daca, din contra, atunci de ce sa nu canibalizeze, pana la urma ?

Brontozaurel, daca vrei sa initiezi candva o campanie impotriva frigiderelor ca mobilie in magazine, poti conta pe mine. Cum frate sa ai – vara – 4 sau 5 frigidere in magazin si sa mearga doar ala cu lapte? Cred ca daca nu s-a strica laptele si iaurtul, le-ar tine si pe alea calde. Arghhh.

Ma scuzati pt offtopic, continuati 😀

In cazul grav al bietului A. Ghe., imi pare ca el s-o crezut la fel de destept toata viata lui, doar ca si-o exprimat aceasta convingere mai mult sau mai putin apasat in diverse perioade.

Pe de alta parte, si-n vasul de toaleta investesc, caldura umana si alte contributii, zi de zi, tot n-ajung sa imi zic, bai, asta mi-s. Si daca as sta sa-mi strang toate bilele mici de muc de peste zi, si sa fac saptamanal o bila mai mare de muc, pe care s-o adun luna de luna si an de an intr-o mega bila de muc, tot n-as zice dupa cativa ani, cantarind in palma o ghiulea de vreo 2-3 kilograme, “ba, asta-s io!”

Si totusi, experientele din online/virtual sunt experiente, la fel cum sunt cele din viata reala, non-virtuala. Poate cu mai putine simturi implicate, dar tot experiente sunt. Asadar, mi se pare totusi impropriu sa spui ca avatarul virtual iti schimba personalitatea. Acea personalitate, cred eu, deja o ai. E doar o experienta in plus in online, ca si cum ai avea intalniri prin telefon, sau legat la ochi. Mi se pare absolut normal ca acel avatar sa fie o parte din tine care sa nu prea poata fi separata de restul fara sa distrugi ceea ce esti. In afara de cazul in care faci totul la misto, exact invers de ceea ce gandesti, desi si asta poate fi o experienta. Nu putem sa nu comunicam. Iar comunicarea implica automat si bucle de feed-back, de autoreglare a emitatorului. Ca daca nu invatam si din online, nu invatam nici din vechiul si simplul dat cu capul de pereti. Zic eu.

Pai…nu-i blogosfera plina de? HAHAHAHAHA! Pe urma urca pe sticla…si ori se pupa ori dau mana!
Se pare ca nu pe toti ii deranjeaja parerea altora…lor sa le fie bine…si restul ..la gramada, ca doar are balta peste! 😉

Ca personajul tau a primit un nume, krossfire sa-i spunem nu face decat sa-ti ceara ceva mai multa atentie. In fapt el esti tu.
In cazul in care in viata reala nu te asemeni cu personajul tau inseamna ca acesta este cel care ai vrea sa fii si te impiedica anume treburi, daca te asemeni este doar o accentuare a ta. Anonimatul iti da incredere.
Practica nu e tocmai noua si cauzele sunt diverse. Cum am vazut si printre comentarii poate sa fie un simplu refuz al numelui(atat de atent ales de creatorii nostri 😀 si poate cea mai intalnita) sau o evidentiere a diferitelor laturi ale personalitatii fiecaruia. Unii au ajuns pana la impartirea sinelui in mai multe personaje (heteronyme) cu numele corespunzatoare.
Si realul sine (sa-i spunem asa :)) ) e impartit intre cum te porti: la serviciu, cand te intalnesti cu X, cand stai pe canapea si bei un ceai in timp ce privesti o cuvertura, etc, pe fondul aceluiasi etern tu.
Cred ca nu conteaza care dintre ei ia stapanire pentru o perioada atat timp cat evolueaza in directia dorita.

@krossfire: Nu-i simplu sa fii faimos… 😀

si intr-un final, ceea ce este si cel mai greu, ai dreptate aici, este sustinerea acestei faime in offline, ceea ce este cu mult mai …incomod. dar, la urma-urmei, fiecare cu skills-urile lui; ma gandesc uneori ca daca esti un personaj calificat in online, de ce-ar trebui sa-ti faci probleme ca nu esti la fel de tare in off. e ca si cum te-ai supara pe zugrav ca el stie mai bine sa dea cu vopsea, nu? in fine, ca tema de blog, ca subiect de scriere, analiza, etc. este interesant subiectul! ca majoritatea subiectelor postate de tine! 🙂

Eu astept sa scrii alt articol !

1.Pula si inca repetat de 3 ori, zau, nu mi se pare doar porcos ci si periculos de neconform cu mai sus pomenitul krossy. Chiar daca, asa-i, doar la mioritice dimineti te poate duce cu gandul. Asa ca, atentie, pericol ! 2. Sa “te ràzi” de Dacia la acest moment mi se pare putin redundant si decadent. La cat au tot numit-o presarii auto germani “furculita cu 4 dinti echipata spartan”, greu sa mai rasari cu ceva nou 😛 3. Inainte sa chinuim telespectatorii cu “dupa bloguri” pe la iRealitatea, pe vremea cand inca exista ca si mare .. moda, mIRC-ul, se faceau off-line-uri ; tot motive de baut, mancat si barfeala la greu ca si pe la blog meet-urile de azi. Ma rog, fapt e ca acolo strigai si erai strigat doar dupa nick name. N-as fi pomenit chestia in cauza daca nu-mi aminteam ce tristete era pe acolo; nu doar sclavi ai propriilor i.d.-uri si personalitati virtuale ci, nu de putine ori, daca nu-si asuma cate unul rolul de OP, pur si simplu nu stiau discuta …nemoderat 🙂 Nu-i nimic prea grav cat inca mai poti scrie, gandi si nu in ultimul rand simti ca in textul de… Read more »

Fata, de acord cu tine. Am sesizat ca oamenii is altfel in spatele nickului inca de pe vremea mIRCului. Pe atunci umblat si eu cu ascunzisuri si ma numeam mystery, insa blogul e pă faţă.

Din punctul meu de vedere, îs la fel şi-n online şi-n offline, însă trebuie să las asta la aprecierea altora.
Krossy sună bine, plus că nu pari a fi genul de criminal în serie care îşi agaţă victimele pă net, aşa că nici tu n-ar trebui să te îngrijorezi pre rău. we are normal, dude 😛

majoritatea experientele mele cu indivizii reali din spatele “mastilor” virtuale au fost disappointing. ar fi excelent ca imaginea virtuala [care e intotdeauna mai buna] sa o modifice pe cea reala – dar cred ca nu e un pericol imediat 🙂

Asta-i un punct destul de interesant, si eu am observat ca mai des sunt gagicile apropiate in realitate de personalitatea afisata pe blog/online, decat sunt gagii.

Poate pe online se inverseaza vechea idee biblica, asa ca, nu va incredeti in barbati, sunt lucrul ghiavolului.