Atentie : Urmeaza un post semi-lacrimogen, de genul ”S-a dus vremea aia maica…” – daca nu sunteti fani ai posturilor reflexive, mai bine cititi posturile despre Uwe Boll, Rechinu’ , Originea pseudonimului krossfire sau despre Animalul Ideal de Companie.

Acum sa ma intorc la momentul meu lacrimogen. Cine este Florică ? Florică este proprietarul alimentarei valcene ”La Flora” – o alimentara de cartier foarte cunoscuta, deschisa pe undeva prin anul 1996 (La inceputul anului trecut a facut 10 ani). Probabil ca va intrebati : Si ce relevanta are alimentara asta pentru mine ?

Pai pentru cititori nu are, dar are pentru autor. Acolo am facut primele cumparaturi ”full” (Deh, eram baiat mare…si imi era cam lene sa ma duc in piata). De-acolo luam de toate – de la acadele cu tatuaje pana la snacks-uri si sucuri pentru ”picnicurile noastre”. Vanzatoarele ne cunosteau si alimentara cu bar devenise un loc aproape sacru in universul copilariei mele. Suna patetic, stiu..dar daca ma gandesc este foarte adevarat. Vara frecam menta pe la scoala din apropiere si prin jurul blocului. Aveam tot felul de idei tembele..de la a vinde limonada pana la a face artificii din chibrite. De unde luam material ? De la Flora…sau de la Florică. (numele usor alintat). Aveam ceva bani in plus ? Hai la Florică…sigur gaseam acolo o guma, o jucarioara sau cine stie ce tampenie inutila – macar ne puteam lauda cu ele la amici. (Imi amintesc cand mi-am cumparat trei acadele cu dinti de vampir…sau cand mi-am luat sase pungi de seminte desi eu nu mancam seminte 🙂 )

Daca stau bine sa ma gandesc, Nea’ Florică nu era un personaj prea pitoresc….de fapt era chiar un individ antipatic, insa simbolurile raman simboluri. (nici trecutul lui nu era prea grozav, dar odihneasca-se in pace). Pentru mine copilaria a insemnat enorm, iar locul asta si chiar omul asta au facut parte intr-un anume mod din ea.

Cum o buna parte a prietenilor din copilarie s-au mutat sau si-au schimbat atitudinile si activitatile (adica ”s-au bulangit” – ca sa citez dintr-un filosof in viata) speram ca macar o parte din locurile si simbolurile din ”epoca respectiva” sa mai ramana…I was a happy child…

Lasand la o parte ca tocmai am aflat notele la un examen destul de dificil, pe care aparent l-am frezat (desi un sentiment de solidaritate ma face sa ma simt prost), in momentul in care am vazut alimentara inchisa pentru mai multe zile (a doua oara de la deschidere) si casa afiliata lasata si ea sub doliu pot spune ca mi-a trecut un fior – s-a mai dus un simbol.

R.I.P Florică (Habar nu am de ce a murit….nu era foarte batran..dar asta e 🙁 )