Dupa atata amar de vreme in care cu greu am avut timp sa scriu pe blog, in minivacanta asta m-am gandit ca ar fi timpul sa stau si degeaba. Si am stat, pentru ca vorba reclamei : merit ! Daca tot am stat degeaba am zis sa mai prind si eu din urma ”lumea buna” si sa mai vad niste filme, chiar daca nu foarte recente. Imi voi spune pe scurt parerea la fiecare titlu pentru a nu plictisi si pentru ca nu am dovedit apetente deosebite in a face recenzii de filme :

The Good

The Girl Next Door (2007)

Nu va speriati, ca nu are legatura cu fragila comedioara din 2005. Filmul de fata este o ecranizare dupa Jack Ketchum si l-am pus pe lista dupa o mentiune a lui aronbiro. Povestea se bazeaza pe un caz real petrecut in anii 50′ in care o fata de 16 ani si sora ei sunt torturate de matusa la care fusesera date in grija, una dintre fete decedand in urma batailor si umilintelor. Filmul de fata surprinde aspectele marginale ale cazului real , aspecte mult mai cutremuratoare din punct de vedere psihologic : in demersul sau, matusa psihopata antreneaza si copiii din vecini majoritatea minori. Filmul contine cateva scene destul de greu de suportat pentru oamenii care au gasit Dogville un film transant.

Per total, ecranizarea imortalizeaza perfect mizeria umana si modul in care spiritul gloatei poate distruge ratiunea, poate distruge vieti.

Grindhouse : Planet Terror & Deathproof (2007)

Incerc sa urmaresc pana la capat si la o calitate decenta filmul asta inca de cand am vazut prima reclama. Quentin Tarnatino si Robert Rodriguez sunt nume care nu cred ca sunt necunoscute vreunui cititor. Primul este un maestrul al genului pulp iar al doilea un cunoscut regizor de filme indie si low-budget (din care scoate profituri imense). Grindhouse se doreste a fi o parodie subtila in stilul pulp a filmelor de actiune si a horrorurilor optzeciste.

Trebuie sa recunsc ca Death Proof-ul regizat de Tarantino m-a cam dezamagit. Desi are elementele tipice unui film de Tarantino este relativ plictisitor iar aria de filme de actiune satirizate nu are acel element care sa-i permita sa dezvolte scenariul. In fine, Planet Terror-ul lui Rodriguez este monumental – In filmul asta se intalneste o intreaga generatie de filme de categoria B : zombie, replici de doi bani, armata SUA, stripteuze cu un picior si proteze din mitraliere, actiune, sex si o tehnica excelenta de filmare.

Pe langa o distributie ce cuprinde cativa actori intalniti in filme de categoria B o sa gasiti si cate un Kurt Russel si Bruce Willis ratatic. Sa nu uit : Reclamele dintre filme, reclame la ”upcomig attraction” fac toti banii.

The Acceptable

I Am Legend (2007)

Avand in vedere ca nuvela pe care e bazat filmul nu e prea grozava si ca englezii deja adusesera ideea la maximul ei prin filmul 28 Days Later (si prin continuarea sa), nu ma asteptam ca un film precum I Am Legend sa ma prinda in vreun fel. Un virus mortal rade o mare parte din populatia Pamantului iar in New York numai Robert Neville (un fost general) si cainele acestuia supravietuiesc.

I Am Legend este un film cu scenariu mediocru spre inexistent adus la viata de jocul actoricesc al lui Smith care dupa Pursuit of Happyness convinge din ce in ce mai mult (sa nu uitam totusi ca a jucat si in oripilantul Bad Boys 2). La naiba cred ca scenaristii au avut o discutie de genul : Man, let’s make a movie with Will Smith cause Will Smith is so cool / Yup, a movie where he is all alone / We shall call it ”I am Will Smith” / Nah..too pompous. Smith is a legend..we’ll call it ”I am legend” !

The Afwul

Meet The Spartans (2008)

Recunosc, in copilarie imi placeau comediile ”spumoase” si parodiile de doi bani in stilul Leslie Nielsen si Mel Brooks (desi Mel Brooks are si filme decente). Cu toate astea, in ultimii ani , genul asta a reusit sa se scufunde in toaleta cinematografiei moderne si sa improaste marele si micul ecran cu titluri de doi bani si actori anonimi.

Meet the Spartans nu face exceptie. Este o parodie a filmului 300, un film destul de slab in forma sa originala care nu se prea sustine pe nimic. Ramane fara momente cat de cat acceptabile dupa vreo 15 minute de film si continua pe filonul scarbos – sexual. O chestie am retinut si eu din filmul asta : Toti spartanii erau homosexuali latenti.

Nota : Nu este nici pe departe atat de prost precum a fost Epic Movie. Filmul ala este etalonul cinematografiei de doi bani. Nici Uwe Boll nu-l poate atinge.

American Pie Presents : Pie Beta House (2008)

Primele trei filme din seria American Pie au fost chiar ok pentru genul ”teen movie” insa continuarile cretine incepand cu ”Band Camp” care nu mai contineau actorii originali nu au facut decat sa ajute la decaderea francizei.

Pie Beta House a intrat direct pe TV dintr-un motiv clar : Este un film soft porn. Nu are nici macar un gag memorabil dar are o groaza de funduri , sani si posturi erotice cat sa te faca sa uiti ca un film nu poate avea o ora si trei-patru minute. Culmea prostiei in filmul asta s-a atins in momentul unui razboi cu voma ce preceda un concurs de ”ruleta ruseasca cu spermantet de cal”. Scarbos, dar macar erau tipe.

Nota : Nu stiu cum se face ca in momentul in care am ajuns la facultate nu am gasit nicio sala cu tipe semidezbracate tocmai iesite de la curs care danseaza pe mese. Cred ca am nimerit unde nu trebuie.

The Mediocre

Eragon (2006)

Stiu ce o sa ziceti : Filmul asta este de anul trecut, etc. Imi plac filmele fantasy si uneori sper sa apara unul cat de cat decent in anii astia (desi Bridge to Terabithia a fost ok).

Eragon este un film mediocru – este atat de mediocru incat nici macar un moment de stralucire nu are. Reuseste sa stearga din cartea dupa care a fost ecranizat tocmai momentele memorabile pentru a transforma totul intr-un film initiatic si lipsit de valoare care pare sa continue la nesfarsit. Nu este un film prost, dar nici un film bun…este, ati ghicit , un etalon al mediocritatii.

P.S : Mai am vreo cateva filme in colimator si s-ar putea sa revin daca nu va supara prea tare genul asta de articole.

P.S 2 : A inceput votul la roblogfest si sunt nominalizat la cateva categorii. Nu va speriati, nu sunt genul care sa puna vreun banner urias cu voteaza. Nu e stilul meu 🙂