Cum exista o majoritate de oameni foarte prost informata in legatura cu tot ce tine de China, m-am decis sa raspund la o serie de intrebari ale caror false raspunsuri apar din ce in ce mai des in conversatiile ”atoatestiutorilor”. Nu cred ca sunt cel mai avizat in problema, dar lipsa materialelor online si cartile pe care le consult pe moment despre civlizatia chineza (asociate unor cursuri de limba sau de sine statatoare) si chiar unele resurse de pe net (mai putin wikipedia, dar si acolo sursele sunt citate) m-am gandit ca ar putea fi de acord dezorientatilor, pro-americanilor sau celor mai putin interesati politic si cultural de aceasta tara. Prezentare este lunga si in stil ”National Geographic”. Am prelucrat informatia pentru o accesibiliza dar am pastrat mesajul intact.

1. China este o tara comunista in pragul saraciei

Asta este cea mai des intalnita ineptie in discutii. Ori din ignoranta ori dintr-o orientare ”ultra-capitalista” multi oameni fac afirmatia asta fara niciun fel de suport.
Afirmatia este falsa. Niciuna dintre Chine nu este un stat comunist. Spun niciuna dintre Chine pentru ca, in 1912 , dupa izgonirea ultimului imparat, China a fost sub dominatia unui regim nationalist. Dupa evenimentele din cadrul celui de al doilea razboi mondial, regimul nationalist a decazut, in 1949 fiind inlocuit cu un regim comunist in urma unui razboi civil.
Vechea guvernare nationalista s-a retras in zona Taiwan si a insulelor inconjuratoare si a creat Republica Chineza, ulterior redenumita ”Taipeiul Chinezesc” sau ”Republica Taiwaneza”. Regiunea respectiva este in momentul actual complet democrata, guvernul actual renuntand treptat la ideea conform careia ”ei sunt mostenitorii de drept ai Chinei continentale”. Principalul export este IT-ul, cele mai mari firme fiind ASUS Corporation (placi de baza, de sunet, unitati optice, placi video si notebookuri), BenQ Corporation (LCD-uri bune) , Gigabyte Corp (placi de baza, video) , Kingmax (module de memorie), Realtek (placi de sunet), A-Data (memorii, flash disk-uri), C-media (modemuri), Averatec (Notebook-uri) si A4Tech (mouse-uri bune, printre altele). Nu este o tara saraca, datorita suprafetei restranse venitul pe cap de locuitor fiind mult mai mare decat in multe tari dezvoltate. Au primit largi infuzii de capital american.

Cea mai mare parte a solului chinezesc este insa sub guvernarea Republicii Populare Chineze (RPC sau Zong Guo – cu un ton in ridicare-cadere). Aici e mai complexa problema insa de multe ori se rezuma la : Tara cu cei mai multi locuitori de pe glob si un sistem politic prost catalogat. Nu putem in niciun caz vorbi de comunism, asa cum il definesc manualele de politologie. Sistemul politic din Republica Populara Chineza este un sistem politic unipartidal ce permite o libertate partiala si accesul la informatii ce nu submineaza autoritatea statului (si sunt o groaza de informatii care intr-un sistem comnunist pur nu ar avea ce cauta). Guvernul RPC are o puternica tenta socialista insa nu putem compara situatia cu ”socialismul multilateral dezvoltat” , cu ”idealul comunist” sau cu alte fantasme care ne-au bantuit noua tara.

Din punct de vedere economic vorbim efectiv de o macroeconomie de tip keynesian (dupa numele marelui economist Maynard Keynes). Discutand cu o cunostinta pe mess, am folosit sintagma asta si consider ca este cea mai potrivita pentru China. Practic, nu il citez direct pe Keynes insa extind conceptul sau la nivelul natiunii chineze. In ce consta aceasta politica de tip keynesian ? Statul este interventionist in ideea sustinuta ca piata nationala nu se poate regla singura. Statul detine controlul total asupra resurselor energetice importante si a celor considerate de interes national insa permite existenta IMM-urilor si a institutiilor private si chiar incurajeaza si subventioneaza o parte din aceastea. Un alt semn ca nu vorbim de ”comunism” desi tenta socialista este clara. China trece printr-o perioada de boom economic de aproape 10 ani. Acest fapt este nemaintalnit in alte tari, cresteri de 15% anual intalnindu-se doar in istoria SUA. De fapt, China a fost de multe ori numita Statele Unite ale Asiei Continentale.

Practic, economia s-a eliberat odata cu declaratia din anii 80′ a lui Deng Xiaoping ”Lasati oamenii sa se imbogateasca” . Declaratia a insemnat practic liberalizarea economiei cu pastrarea ideologiei.

Nu vorbim deci de o tara saraca, insa vorbim de o tara cu zone sarace. Diferenta dintre estul puternic industrializat (orase impresionante arhitectural si industrial – arhitectii chinezi sunt renumiti), sudul agricultural (traieste mai ales din cultura ceaiului) si nord-vestul slab populat si la limita saraciei este evidenta. De asemenea, sunt de remarcat doua zone de capitalism ”salbatic” adica Macao si Hong Kong, administrate in principal si impozitate de China insa coordonate partial de Portugalia si respectiv Anglia. (O alta dovada impotriva sustinatorilor teoriei comuniste). Desi oficial administrarea a fost ulterior cedata Chinei, ambele regiuni continua sa mentina legatura cu cele doua tari, miting-ul recent din Hong Kong fiind o manifestatie pro-autonomie.Aceste doua zone se bucura de un statut special. Zone cu o autonomie relativa sunt si cateva regiuni anexate in perioada ”de glorie” a comunismului chinez precum Tibetul (a fost nevoie de cedarea unei autonomii la presiunile ONU) si sudul Mongoliei.

Industrial China o duce excelent. In afara industriei IT (90% din firmele japoneze si americane isi fac produsele in China – Sa amintesc doar producatorii de masini precum Chrysler si General Motors, de electronice precum : Sony, Canon, Casio, Fuji , gigantul producator chinez de baterii, acumulatoare si solutii mobile GP si firma autohtona chineza alipita recent concernului IBM, Lenovo – patronul,Yang Yuanqing, este cel mai bogat om din China). Accesul la aceste produse este nerestrictionat in China, ele gasindu-se la preturi din ce in ce mai mici si la calitati satisfacatoare. Industria gaming-ului a suferit un boom urias, MMORPG-urile fiind ”specialitate chineza”.

China are patru mari producatori de automobile, Chery Auto fiind cel mai important si cel ce-si propune sa patrunda puternic pe piata europeana din 2009. Automobilele Cherry au un standard destul de inalt de calitate si cateva modele vor fi lansate impreuna cu Chrysler (o refacere a modelului Cherry QQ, similar Matizului dar mai sigur)

China este practic a treia putere mondiala (economic si militar – recent a depasit Germania), cu mari sanse sa devina prima, conform previziunilor. In afara SUA, China este singura tara cu program spatial foarte activ, ea trimitand un om in spatiu in anul 2005. SUA are o datorite imensa la aceasta tara si la Japonia, vanzarea de dolari masiva din 2006 reusind sa aminteasca Unchiului Sam ca dolarul poate sa scada si sub 2RON. De mentionat ca Banca Est-Asiatica este tot o corporatie chineza in ansamblu.

In continuare voi folosi pentru Republica Populara Chineza termenul simplu ”China”, mentionand concret atunci cand este nevoie. Din anul 2000 s-a mers tot mai mult pe ”detasarea” regimului iar aceasta denumire a inceput sa fie folosita si in unele acte oficiale.

2.Chinezii sunt un popor mutilat de comunism care si-a pierdut traditiile

Iar vorbim de o dezinformare tipica raspandita in discutiile politico-filosofice de cartier. Un lucru pe care toti ar trebui sa-l stie de la bun inceput este faptul ca poporul chinez a fost mereu un popor orientat spre grup. Pana si numele fiecarui individ denota pozitia lui in grup (atributele pentru care va fi remarcat). Chinezii semneaza mereu cu numele de familie scris in fata numelui mic. Femeile din China isi pastreaza numele si dupa casatorie.

Practic, analizand putin domniile ultimelor doua dinastii chineze, sesizam ca multi dintre imparati erau dictatoriali si obsedati insa nu dispuneau de metode moderne de coercitie. Poporul asta a colaborat aproape activ la instaurarea acestor regimuri iar ”socialismul” implicat de majoritatea regimurilor face parte din multe civilizatii asiatice. Practic, ei au schimbat o forma de guvernare absolutista cu o alta fara a fi fortati, lupta dintre nationalismul obsesiv si comunism nefiind tocmai o forma de ”opozitie”. In majoritatea societatilor asiatice continentale grupul este deasupra individului in contrast cu societatile occidentale ce promoveaza individualismul.

E de discutat daca un stat de marimea Chinei, cu populatia Chinei si cu discrepantele regasite la nivel social in China ar supravietui intr-o democratie clasica bazata pe o piata libera si pe un drept la opinie si actiune asumat de fiecare cetatean. Alegerile societatii chineze (monarhie absolutista, nationalism , comunism, hibrid absolutist-capitalist), alegeri sustinute de mari mase ale populatiei demonstreaza din nou ca societatea chineza nu este orientata spre individualism. O democratie dusa la extrem, precum cea americana ar duce probabil la ruinarea Chinei. Afirmatia lui Mao conform careia americanii ar trebui sa munceasca in continuu pentru a asigura o farfurie de orez pe zi fiecarui chinez (ceea ce la un timp realizase el) nu este una hazardata.

Un concept interesant la chinezi este acela de ”faţă” sau ”mian zi”. Faţa reprezinta respectul pe care ti-l poarta alti membrii ai grupului, vorbitorii de mandarina avand o suita de expresii ce privesc acest concept , expresii traduse aproximativ prin ”a avea fata” (a te bucura de respect in grup), ”a arata fata” (a arata respect) si ”a-ti pierde fata” (a fi lipsit de demnitate sau a fi inutil in grup). Demnitatea, loialitatea si onoarea sunt iarasi valori puternic inradacinate, in mod bizar acestea reflectandu-se in comportamentul mafiei chinezesti. (A existat o serie de articole interesante in presa americana)

Nu se poate nega ca ”revolutia culturala” si rascoalele inabusite au afectat puternic poporul insa coloana vertebrala nu i-a fost atinsa. Si acum chinezii sunt unul dintre popoarele ce-si pastreaza cu sfintentie traditiile. Multiplele sub-populatii (foste triburi) chinezesti au traditii diferite partial insa sunt unite in esenta. Comunismul nu a reusit sa intineze acest set de cutume, unele vechi de mii de ani. Exista putine monumente si temple daramate de autoritatile de la Beijing, cele mai mari atrocitati in acest sens fiind distrugerea unor manastiri traditionale din Tibet (in timpul invaziei) si mai nou incercarea de a elimina niste vechi biserici catolice (nu foarte vechi) datorita nefolosirii lor.

China este si un creuzet al religiilor. Majoritatea sunt politeiste si privesc conceptul de Rai (de fapt un taram de deasupra norilor, al celor drepti, ai zeilor si a altor entitati). Confucianismul, ca sistem filosofic si religios se remarca in acesta categorie. Taoismul defineste o parte din conceptele si crezurile religioase chinezesti, in special cele bazate pe cele trei ”giuvaere Tao” : compasiunea, moderatia si umilinta(Tot in religia Tao apare si simbolul Tajitu, sau simbolul yin-yang). Budismul a patruns relativ tarziu si nu este raspandit in toate regiunile Chinei, partea estica avand o ”concentratie” mai mica de practicanti ai acestei religii. De remarcat si aici pastrarea traditiilor.

Proverbele populare erau o metoda excelenta de a scapa de ”ochiul” imparatului si au continuat sa fie folosite si in perioada comunista. Acum au devenit aproape ritualice in anumite zone. Multe implica si elemente din zodiacul chinezesc, zodiac orientat dupa anul nasterii in defavoarea lunii. (1987 – A fost anul iepurelui, sau ”tu” in chineza)

Medicina chineza, foarte avansata s-a institutionalizat destul de repede, multe leacuri fiind produse la scara larga cu mult inainte ca medicina europeana sa debuteze in forta. Nu mai vorbesc de acupunctura , practica legala in China si pentru care ai nevoie de un atestat. Acum medicina chineza a ajuns la un alt nivel, avand practic de cei mai buni neurologi si unii dintre cei mai buni chirurgi din lume.

Nu cred ca are rost sa discut problema multiplelor inventii chinezesti (busola, praful de pusca, hartia, matasea, artificiile), a artei chinezesti traditionale (sculputra in lut, in bronz si manufactura de bijuterii) , a multitudinii de filosofi chinezi si a minunilor arhitecturale ale acestei tari. (Marele Zid si Palatul Imperial sunt un ”must see” – deci nu ma las pana nu le vad). Cred ca poate cauta pe wikipedia si in alte enciclopedii genul asta de informatie.

photo_lg_china.jpg

(Marele Zid Chinezesc – Nu mai spun ca este vizibil din spatiu ci doar ca au murit mii de oameni in constructia acestui ultim bastion impotriva hoardelor mongole si ca tehnologia de lipire a caramizilor a fost unica in lume. Intre noi fie vorba, atat de bine a functionat zidul incat o parte din imparatii chinezi au fost de origine mongola.)

ppuritym.jpg

(Palatul Imperial din Beijing – Unul dintre cele patru pavilioane : toate decoratiile sunt din aur masiv)

3.Limba chineza este o limba imposibil de invatat iar chinezii nu ne pot nici macar pronunta numele.

Limba chineza este cea mai vorbita limba de pe glob. Da, depaseste engleza pentru ca in afara tarii, exista comunitati foarte mari de chinezi.

Limba chineza nu este chiar o limba standard. La inceputul secololui XX , in China se vorbeau in jur de 20 de dialecte. Si acum sunt folosite in anumite regiuni si in cadru restrans insa dialectul dominant este cel Mandarin (Chineza mandarina). In timpul guvernarii nationaliste dialectul cantonez incepuse sa capete amploare, acesta fiind destul de bine inradacinat pana in 1960, cand pe Mao l-au apucat reformele. Acum Mandarina este vorbita de mai mult de 60% din chinezi, asa ca acesta este limba ”de stiut” si de altfel si limba oficiala in Republica Populara Chineza. (Sub numele de Pu Tong Hua sau ”dialectul comun”). In Beijing este vorbita de peste 90% din locuitori. Si in Taiwan se vorbeste majoritar, existand insa si sub-dialecte. Cantoneza, care se vorbeste in principal in provincia Guangdong si in cateva regiuni izolate, difera substantial de mandarina in pronuntie, avand cateva sunete in plus si reprezentari diferite. Nefiind initial o limba scrisa, cantoneza a preluat o parte din caracterele mandarine insa chiar si asa faptul ca nu exista o reglementare oficiala o face foarte dificila.

Mandarina era limba vorbita in provinciile din nord si in vechile regate din nord (vorbita in special de nobilimea de acolo) in contrast cu limba cantoneza, specifica sudului si oraselor colonii.

Partea cu pronuntatul numelor nu este un mit. Mandarina este o limba tonala spre deosebire de limbile europene , in majoritate fonetice si nontonale. Asta inseamna ca limba chineza are un set limitat sunete, dar datorita tonului in care sunt pronuntate, ele pot insemna diverse lucruri. Exemplu : Cifra 4, transcrisa ”si” poate fi pronuntata cu un ton ”in cadere” (falling tone) , caz in care inseamna patru, sau cu un ton in ridicare-cadere (rising-falling) caz in care inseamna moarte. Din acest motiv, cifra 4 este considerata o cifra cu ghinion. Surprinzator, mandarina foloseste 4 tonuri, destul de greu de priceput la o prima vede : inalt (high), in cadere (falling), ridicare-cadere (rising falling), urcare (mid-rising). Majoritatea cuvintelor sunt monosilabice, cele cu mai mult silabe fiind alcatuite din alaturarea unor cuvinte monosilabice. (Silaba contine o vocala, o consoana sau maxim doua si un ton)

Ce vreau sa demonstrez ? Ca intr-adevar, un chinez tipic , fara cunostinte de limbi europene nu poate pronunta un nume european, de aceea se folosesc multe echivalente. (Exemplu : Limba engleza se pronunta aproximativ ”Ying Guan” in chineza).

Intre chineza scrisa si cea vorbita nu exista o legatura sau un set clar de norme care sa dea indicii asupra pronuntiei. Caracterele chinezesti foarte multe la numar, simplificarea limbii din anii 70′ (Chinese simplified) reusind sa le reduca initial la 2300 (de la 8000 si ceva) iar ulterior la 1700 (Dupa adeptii lui Pimsleur, acum tot in jur de 2200-2500 se folosesc uzual pentru ca datorita traditiilor multe caractere au fost readuse in actualitate). Multe dintre caractere au fost preluate si de alte tari asiatice. In mod normal un om nu mai este considerat analfabet daca este in stare sa descifreze in jur de 1500 de caractere. Din aceasta cauza, 30% din populatie nu stie sa scrie sau sa citeasca. Studentilor la facultatile ”umaniste” li se cere pana la final sa recunoasa aproape de 7000 de caractere (multe comune si cantonezei). Caracterele chinezesti nu sunt pictograme asa cum eronat se crede. Foarte putine dintre aceste caractere chiar reprezinta concretitudini si pot fi interpretate, iar aceste caractere nu se prea folosesc oricum. Majoritatea sunt niste ideograme abstractizate. Menite initial sa reprezinte actiuni, ulterior au fost asociate cu diverse cuvinte sau silabe.

Limba chineza nu este imposibil de invatat asa cum se crede, o europenizare a chinezei producandu-se relativ recent (anii 80′) prin omologarea sistemului pinyin (tradus efectiv prin ”citirea sunetului”) , sistem ce reprezinta o romanizare si o simplificare fonetica a limbii in scopul predarii si invatarii pronuntiei de catre popoarele non-asiatice si nu numai. Nici caracterele pinyin nu se citesc tocmai ”fonetic” insa sunt mult mai usor de invatat. Se folosesc accente pentru a marca tonul iar caracterele sunt foarte putine si reprezentate cu litere europene .Exemplu : ”Tu”, anul iepurelui este o transcriere fonetica pinyin a caracterului astuia :

tu.jpg

Chineza vorbita nu este atat de dificila (la inceput este, si eu ma chinui) insa cea scrisa se invata in timp , cu mentiunea ca vorbitorul trebuie sa se concentreze pe caracterele cu-adevarat importante. (In jur de 300, pentru a nu fi calcat de masini sau muscat de caini si pentru a putea intelege si semna diverse acte insa pe viitor va vor trebui mai multe)

4.Chinezii mananca serpi, caini si alte animale

Acest aspect iar intra la categoria idiotenii. Bucataria chineza este considerata de multi ca fiind cea mai buna bucatarie din lume (da, mult peste cea italiana si franceza). Produsele lor sunt extrem de variate si gustoase (sunt in Bucuresti cateva restaurante chinezesti, nu se compara probabil, dar merita). Exista 8 tipuri de bucatarie chinezeasca, in functie de provincia sau orasul din care au originat : Beijng, Guandong, Sichuan, Jiangsu, Zejiangh, Hunan , Anhui si Fujian. Stapanirea celor opt este cunoscuta si ca ”a noua arta”.

Contrar parerii generale, orezul lipicios si cel cu bobul mic (predominante in sud) nu sunt baza alimentatiei chineze. Ei consuma extrem de multe fainoase, aluate slabe si taitei (desi nu in sensul european). Jiaozi, un fel de mancare foartre variat si raspandit, bazat in principal pe amestecuri de carne slaba, ulei de bambus si legume coapte sau prajite intr-un acoperamant de aluat este o dovada in acest sens. Fructele de mare (care de fapt sunt animale), crevetii si prajiturile in sos de zahar brun sunt iarasi la mare arta. Sa nu uitam de felul magistral in care este gatit puiul. (Nu va uitati la filme ? Kung Pao Chicken anyone ?)

dimsum.jpg

(Dim Sum – platouri traditionale chinezesti, servite la micul dejun si la pauzele de ceai. Mancare usoara si foarte gustoasa)

O traditie deosebita este bautul ceaiului, ceai pe care ei l-au raspandint (inainte sa-l preia indienii). Chiar si casutele pentru ceai din Japonia sunt tot imprumut chinezesc via calugarii budisti zen. In afara respectarii stricte a traditiei, trebuie mentionat faptul ca exista o mare variatie a ceairurilor si a ”brandurilor” de ceai inca din vremea primelor dinastii chineze. Pe langa ceaiul verde, alb si galben mai exista si ceaiul rosu si oolong (intre verde si negru, cel negru fiind in principal cultivat in India si Europa). Ele sunt de fapt extrase din aceaasi planta perena (Camellia sinensis), ruda foarte indepartata a musetelului, diferentele constand in gradul de oxidare si in zona plantei folosita pentru ceai. Denumirile specifice sunt bazate de multe ori pe vechimea plantei, gradul de oxidare si aprecierii ceaiului in functie de regiune.

Mitul cu serpii si cainii isi are originea in niste ”specialitati” consumate in provinciile foarte sarace. Nu fac parte din arta bucatariei desi multi intreprinzatori excentrici le-au cultivat in diverse zone occidentale avide de senzatii extreme.

5.Produsele ”Made in China” sunt niste porcarii

Invatati dupa revolutie cu tonele de porcarii contrafacute gasite in piete, am inceput sa asociem Made in China cu notiunea de kitsch. Daca citeati prima dizertatie (raspunsul la prima intrebare) observati ca vorbim de produse din ce in ce mai variate cu standarde foarte inalte. 80% din produsele digitale sunt facute in China si nu sunt de nicio culoare proaste. Nici automobilele chinezesti sau produsele de consum originale chinezesti sau produse sub franciza nu sunt proaste (testele si recenziile o arata). Problema este ca, in regiunile sarace s-au dezvoltat intregi piete negre de obiecte contrafacute aruncate prin tarile fost-comuniste de ”baieti destepti”. Mai nou nu mai sunt atatea lucruri ”Made in China” sau ”Made in Taiwan” cate sunt ”Made in Laos” (fosta parte din Vietnam..mare producatoare de bunuri cu calitate indoielnica)

Atentie : Vorbesc de produsele create sub franciza sau in fabrici chinezesti de firme straine si de firmele mari chinezesti (am amintit cateva la inceput) nu de televizoare ”Pabasonic” si alte minunatii.

6.Sarbatorile chinezesti seamana cu cele europene

Afirmatia asta ciudatica a fost gasita de mine pe un blog acum vreo trei luni, blog unde se incerca o analogie intre sarbatorile din diverse culturi. Anul nou chinezesc , in ciuda opulentei, nu are treaba cu sarbatorile crestine, fiind sarbatorit intre 21 ianuare si 19 februrarie (este ”dibuit” dupa un calendar popular). Se gatesc mancaruri speciale (in special jiaozi) si se fac pregatiri prealabile (simbolul dragonului, simbol aducator de noroc se foloseste mult) . Artificiile trebuie sa izgoneasca demonii si ghinionul, obiceiul de a aprinde artificii de anul nou fiind preluat si de vestici. In afara unor sarbatori ce implica barcute cu dragoni lansate pe rauri (Ziua Barcii Dragonului) si vizite la cimitir (Ziua Pura si Luminoasa), de amintit ar mai fi si Festivalul Mijlocului Toamnei (Mid Autumn Festival), foarte importanta, sarbatorita de fapt in august, in prima zi cu luna plina, conform calendarului popular. Se mananca multe fructe rotunde si prajituri rotunde , in forma de luna. Se dau daruri simbolice si se cinstesc o serie de zeitati traditionale, aici existand o similaritate cu sarbatorirea Craciunului si Hannukah.

7.Chinezii sunt izolati de lume

Asa cum am precizat si in primul paragraf, chinezii nu sunt complet izolati de lume. Exista anumite restrictii pe sistemele de comunicare in masa (blocari ale unor servere de internet si retele mobile) insa multe astfel de servere sunt blocate datorita unor probleme legale, de contract, nu neaparat datorita absolutismului. O filtrare a informatiei exista, si acestl ucru nu poate fi negat. Paturile superioare ale populatiei au acces aproape nelimitat la mass-media exterioara insa de multe ori traditiile si diferentele aproape socante de cultura ii impiedica sa constientizeze anumite aspecte. Si acum se scriu si se promoveaza materiale literare ”interzise”. Putem vorbi astfel de o izolare prin cultura proprie.

8.Toti chinezii stiu sa se bata

Nu cred ca cititorii mei au impresia asta, dar trebuie totusi sa aduc o lamurire pentru fanii filmelor cu Jet Li si Jackie Chan. Wushu (artele martiale chineze, privite la nivel de practica) sunt in cea mai mare parte a lor instiutionalizate si subventionate de stat in China. Adica, in afara competitiilor, putem vorbi de o predare in scoli a artelor martiale, pe post de ”ore de sport”. Evident ca nu toti chinezii stiu sa se bata, asa cum nu toti romanii stiu sa joace fotbal, insa exista si intre ei oameni pasionati.
De remarcat faptul ca tot China este responsabila aproape integral pentru artele martiale, japonezii si alte popoare asiatice preluand ulterior stilurile. (Celebrul templu Shaolin este o emblema a Chinei). Karate-ul este relativ recent, aparand pe la inceputul secolui XX printr-o combinatie de arte martiale din zona Taiwan si stiluri de lupta japoneze.

9.Tu incerci sa-i scoti pe chinezi cu mainile curate ?

O intrebare normala pentru cei care au rabdat tot postul asta. Nu, Republica Populara Chineza a omorat oameni ; a distrus culturi (doar partial si in niciun caz similar cu ce au facut sovieticii – Mongolia este cel mai grav caz) ; a invadat popoare non-asiatice (cel Tibetan, veti fi surprinsi – Tibetanii au stramosi sciti) – de aceea a fost si exclusa din ONU timp de vreo 40 de ani ; a distrus doua generatii (in special in perioada ”revolutiei culturale” din perioada lui Mao si continua sa ameninte multe libertati considerate fundamentale in zonele pur democrate (o rascoala inabusita a studentilor de prin 1999 o demonstreaza). Mao Tze Dun a fost un dictator si cei ce l-au precedat si succedat imediat s-au inscris in aceste tipare. Chiar si limitarea numarului de copii pe care-i poate avea o familie (in caz de ”depasiri” se platesc taxe suplimentare) este privita suspect de unii, dar sa nu uitam ca vorbim de o tara cu pese 1.3 miliarde de locuitori (cam o sesime din populatia Terrei) si de discrepante mari la nivelul claselor sociale si al regiunilor. China facut multe porcarii insa vorbim de un popor cu o cultura si niste traditii exceptionale si de o un stat care cam de 7 ani nu mai poate fi considerat comunist in sensul clasic.

Ca sa va faceti o idee despre ce inseamna armata chineza si de ce se tem de multe ori americanii de un curent chinezesc anti-american (care pe moment exista din cauza Taiwanului dar nu se materializeaza pentru ca RPC este un bun creditor si un aliat de nadejde in industria automobilistica) va ofer link-ul catre statisticile adunate de wpolitik.

Ce ar mai trebui sa stiti ? Ca Beijing-ul este un oras masiv, foarte modern in care se contruieste continuu, respectand zonele de atractie turistica. Shaghai-ul este insa pe primul loc la capitolul cladiri moderne si inovatie arhitecturala. Moneda nationala este yuan-ul si a fost recent transformat in moneda convertibila, activa pe piata valutara (Este cam o optime din dolar, si in jur de 35 de bani). Steagul Chinei se cunoaste : Rosu, cu o stea mare intr-un colt (simbolizand statul) si cateva mai mici in jur ce simbolizeaza poporul chinez. Cu exceptia perioadei nationaliste, steagurile adoptate de China au fost mereu dominate de culoarea rosu (considerata benefica la ei, pe locul doi fiind verdele) chiar daca steagul actual contine culoarea si din motive ”revolutionare”.

Dupa cum merg lucrurile si cum ii evolueaza economia, China moderna ar putea fi chiar urmatorul pas…

(In ultimii ani , China a deschis portile pentru turisti, turismul occidental aducandu-le ceva venituri. Nu ratati ocazia, daca va tin buzunarele si va roade curiozitatea)

P.S : Sa mai fac vreun episod din seria asta ? Atunci cand mai am o ora libera si sunt documentat pe subiect ? Sursele : Disponibile la cerere sunt prea multe (De la enciclopedii si handbook-uri Pimsleur pana la resure centralizate) – am speculat putin pe ideea econimiei keynesiene insa se pot gasi referinte la sistem. (Remarca imi apartine in totalitate insa Robert Skidelsky a detaliat problema din perspectiva ecnomica – perspectiva care ma depaseste la acel nivel)

Ceva simpatic : Spuneam ca numele european nu poate fi pronuntat in chineza. Poate vreti totusi un nume chinezesc. Al meu (ales dintr-o serie de patru nume) este Shi Wen Lun, tradus aproximativ ”cel ce citeste si dezbate” (Shi este o reminescenta a numelui de familie).

In chineza, numele meu s-ar scrie cam asa :

name.jpg

Sa nu uit : Desi am avut mai multe surse, ele au fost prelucrate destul de mult si nu am transcris niciun fel de material direct si fara completari. Materialul de fata se afla sub incidenta drepturilor de autor . Autor : Vlad Stoiculescu (Krossfire). Distributia neautorizata poate fi pedepsita conform legii.

Creative Commons License

This
work is licensed under a
Creative Commons Attribution-Noncommercial-No Derivative Works 3.0 License.