Sabaton, Episodul III – Intoarcerea metalului

A venit si momentul ala in care ma duc la concertul unei trupe pentru a treia oara…

Sabaton este trupa in cauza si i-am vazut in Silver Church in 2010 si la Rock The City in 2011. Avand in vedere ca pe 19 martie, la Turbohalle, oamenii au venit insotiti de inca doua trupe, in articolul de fata voi insista ceva mai mult pe ele. Nu de alta, dar cei trei cititori care au trecut de prima fraza ar putea fi mai interesati de Eluveitie, o trupa elvetiana pe care-mi doream de mult timp sa o vad live.

Dupa vechiul meu obicei, voi incepe cu detaliile irelevante, precum locul concertului. Turbohalle, o hala amenajata in fostul spatiu al uzinelor Turbomecanica, sufera vizibil de “sindromul Naomi”. Nu s-a hotarat deloc ce vrea sa fie. Un spatiu dedicat genului de “rave”-uri care spargeau peretii ruinelor cu ani in urma? Un spatiu dedicat subgenurilor industriale, fie ele electronice sau “metalistice”? Greu de spus. Combinatia de tevi lipite cu banda adeziva, ziduri viu decorate si panouri electrice slab mascate este ciudat completata de scena mica si izolatia fonica neuniforma. Toaletele relativ curate si spatiul pentru nefumatori contrazic insa impresia de ruina care te cuprinde la primul contact.

Si totusi…am vazut destule concerte mai ciudat organizate. A existat o ordine, a existat o garderoba. In ciuda pretului mare pentru niste jetoane deloc necesare, evenimentul a fost totusi decent pus la punct. Dupa prezenta de spirit a paznicilor, ai fi zis ca suntem la un ditamai festivalul. In fine. Primii pe scena au urcat ungurii de la Wisdom, baieti care din fericire n-au avut parte de nicio doza spontana de nationalism. Desi ulterior am vazut  vreo doua tricouri  mai dubiose prin public, metalistii au demonstrat inca o data ca oricat te-a incapatana, iti vei respecta intotdeauna ”fratii intru metalul”.

Despre Wisdom, nu stiu ce sa zic. Pe de-o parte mi-au placut. Mi-au amintit de epoca nu prea indepartata in care power metal-ul “epic” umplea sali si ridica păşuni in picioare. Ca stil, Wisdom se plaseaza prudent undeva intre Iron Maiden, Manowar si Hammerfall. Solistul canta intr-un falsetto nu prea grozav, insa backing vocals-ul chitaristului da o nota generala destul de placuta. Putinii care au recunoscut ceva piese au reactionat pe Judas, Live Forevemore (amintind putin de Mano…) si pe subtil intitulata Wisdom. Aspectul care nu permite inca Wisdom sa mearga mai departe ramane partea lirica, o adunatura de versuri cliseu cantate intr-o engleza simplista.

Pe Eluveitie i-am ratat si in trecut, asa ca-i asteptam de ceva vreme. Elvetienii au intrat la fix si au cantat mult prea putin pentru numarul de urlete care i-a intampinat. Fiind la capatul unui turneu mondial de un an si jumatate, Eluveitie au fost nevoiti sa cante fara Anna Murphy, vocea feminina si cea din spatele instrumentului numit hurdy-gurdy. Mi-ar fi placut sa aud un Brictom, Omnos sau A Rose for Epona, dar Chrigel Glanzmann a compensat pe cat posibil, asa cum a promis la inceputul concertului. Ca veni vorba despre el, solistul Eluveitie canta la flaut, cimpoi si la cam tot ce prinde, in timp ce isi mentine vocea guturala (intre growling si howling) la cel putin o octava peste medie. Tehnica lui este subiect de invidie.

Desi oboseala vocala incepuse sa se resimta spre final, Eluveitie au rupt “scenuţa” prea putin incapatoare pentru 7 oameni. Cimpoaie, flaute, vioara si Luxtos, Inis Mona, Havoc si Thousandfold executate perfect. Mi-a lipsit Of Fire, Wind and Wisdom, dar imi pastrez doleanta pentru concertele viitoare. Impresionat de metalistii romani, Glanzmann a pus de un ditamai moshpit-ul, asigurand mult prea vigilentii paznici (aceiasi care ne-au pipait temeinic la intrare) ca nu se va intampla nimic. In caz contrar, urma sa primim toti o bere. Si astfel am asistat la singurul moshpit din viata mea care a inceput pe un solo de flaut.

(Poza a fost preluata de pe iconcert.ro, insa ii atat de faina, de zici ca io’ am facut-o!)

Daca la Eluveitie n-am avut de ce sa ma plang, iar la Wisdom nu mi-a prea pasat, la Sabaton sunetul a fost destul de nasol, mai ales in prima parte a concertului. Din moment ce am tot scris despre ei, o sa va spun ce am auzit nou anul asta. In primul rand, sistemul “alege-ti piesa” mi-a placut. De vreo 3 ori, piesa de pe scena a fost determinata de urletele publicului. Desi a fost probabil un artificiu pentru a scurta setlist-ul, am putut alege Into The Fire (in detrimentul lui Attero Dominatus), dar nu si Carolean’s Prayer. In al doilea rand, piesa “The Hammer Has Fallen” a fost cantata cu Joakim Broden la clape. O chitara acustica l-a acompaniat pentru primul minut al piesei, dupa ce solistul a facut vreo doua ”glumite melodice” legate de Van Halen si Abba. Nu in ultimul rand, am apreciat interpretarea live a piesei Swedish Pagans (o piesa bonus care-si are mai degraba locul pe stadion) si interpretarea in suedeza a piesei A Lifetime Of War.

In mare, trupa s-a concentrat pe Carolus Rex, cu piese ca Gott Mitt Uns sau Poltava in prim plan. Am avut o curiozitate legata si de noii instrumentisti. In afara de Broden si de dubiosul lui basist, mai toti membrii trupei fusesera schimbati. Nou venitii se descurca onorabil, cu un mare plus pentru chitaristul Chris Rorland care face si un backing vocals excelent. Se simte insa lipsa unui clapar de concert. Altfel, pe langa noul album, am putut auzi si un Ghost Division, 40-1, Uprising, The Art of War si Primo Victoria. Daca intrarea s-a produs pe vesnic sarcasticul “The Final Countdown”, dupa o ora si jumatate de concert, Sabaton a incheiat cu Metal Crue. Per total, suedezii au prestat onorabil, dar parca nu la fel de viu ca in Silver Church.

P.S: Daca tot ati sarit direct la final, merita sa va livrez si o anecdota de concert. Doi rockeri trecuti bine de treizeci, imbracati in piele neagra si cu tinte. In timp ce-si sorbeau berea, unul dintre ei trage o concluzie sublima: “Bai nene, nasol Turbohalle asa. Clubberii astia n-au deloc gusturi, frate!”.

28 Comments

  • Deci cine sunt ceilalti doi? 🙂

  • Roackerii :P?

  • cei trei cititori care au trecut de prima fraza

    🙂

    Eu mi-am dorit mult de tot ca in cazul meu sa fie Motorhead trupa aia (vorbim strict de trupe internationale) pe care ma duc sa o vad live si a treia oara…

    Am crezut timp de cateva zile ca o sa fie Megadeth. Dar apoi m-am temut ca inseamna sa creez un precedent periculos. Adica imi iau bilet la o trupa pe care am mai vazut-o, cand am zis ca, exceptand situatia > 60 ani & imi doresc rau de tot sa-i revad (ahem, Motorhead, Saxon, Alice Cooper…), nu mai fac asta si pun banii deoparte in schimb. Pe de alta parte, e doar 100 de lei biletul… asa ca daca o sa am banii astia inainte sa-mi iasa buletinul nou fara care oricum nu pot depune bani in cont…

    Pe Sabaton n-am tinut sa-i vad nici a doua oara, am preferat sa vad Gamma Ray & Helloween pentru prima oara si sincer nu regret. M-am simtit foarte bine 🙂

  • Complet de acord cu ce a zis perechea de old-boys. Au facut Shorts-Up acolo anul trecut si chiar e de rahat sala. In special suprema problema a locatiilor din Romania, lipsa de ventilatie adecvata.

  • Brontozaurel: Acum m-am prins ce spuneai. As baga si eu fara probleme la Megadeth si tot a treia oara ar fi 😛

    Ratonbox: In cazul nostru, prima parte a fost a naibii de friguroasa, pe cand a doua a simulat o zi de august.

  • “la Sabaton sunetul a fost destul de nasol, mai ales in prima parte a concertului”

    Imi pare rau, trebuie sa te contrazic! Esti mult prea bland, sunetul a fost absolut EXECRABIL. Cel putin eu, stand in fata, langa boxa din dreapta, m-am simtit teribil de neplacut! Vocea solistului mi-a schingiuit urechile, simteam ca sunt injunghiat auditiv de fiecare data cand deschidea gura. Am si plecat de acolo, dupa Cliffs Of Gallipoli.

    Sa nu ma intelegi gresit, trupa in sine a fost foarte ok. Desi nu stiam mai nimic despre Sabaton, au reusit sa imi capteze interesul si in ciuda sonorizarii oribile, si am cautat acasa setlist-ul de la concert, sa le pot asculta piesele in conditii mai umane.

    Eluveitie, trupa pentru care am mers la concert, a reusit sa faca un show superb, l-am prins chiar si pe solist la final, si am putut face poze cu el (savura o bere langa standurile cu postere de la intrare). Si la ei sonorizarea a lasat de dorit, dar sa zicem ca a fost ceva mai buna.
    Mi-ar fi placut si mie sa aud piese ca Brictom dar deh, ma bucur ca am avut cel putin ocazia sa aud Inis Mona live.

    Iar Wisdom… dunno, nu e tocmai genul meu, dar au fost si ei ok, au avut piese simpatice si au reusit sa faca atmosfera, cel putin prin comentariul cu Justin Bieber

  • Chrieg a trecut pe langa mine si pe langa doi amici din public cu putin inainte de concert. Ne-a atins accidental cu ce tinea in mana (probabil un cimpoi invelit) si si-a cerut scuze in engleza lui cu accent britanic (asa am simtit-o eu la ureche). Ne-am prins la cateva secunde cine ne trecuse, pentru ca eram prea captivati de discutie(“Si ce mai faci baaah?”).

    Justin Bieber si Britney Spears, “solista” cu care omul de la Wisdom cam semana la figura :))

  • Cat o fi fost biletul de te-ai dus a treia oara?
    Paznicii au fost vigilenti pentru ca e foamea mare si nu vor sa-si piarda painea.

  • Vesnica intrebare, este :P? Eu am dat vreo 60 RON pe el, pentru trei trupe (doua sanatoase).

    Paznicii de la concerte de gen nu prea inteleg ce-i cu muzica asta si au impresia ca in orice moment o sa inceapa lumea sa se bata. Cred ca de-asta sunt cu nervii intinsi 😛

  • Slava Cerului pentru post-scriptum, c-am avut si eu ceva de citit! 😀

  • Pentru posteritate: asa se spala lumea pe dinti la ei in tara 😀

    La capitolul paza, Blackhawk sunt super OK. Nu se poate spune in nici un caz ca nu inteleg ca sunt la un concert si ca habar n-au ce trebuie sa fac acolo. Prind crowd-surferii, ii pun inapoi pe picioare intr-o bucata, dau penele, nu le colectioneaza ca apoi sa ne intrebe tot pe noi cu cat ar putea sa le vanda pe eBay…

    Nu, n-o sa uit prea curand ce draci mi-am facut la OST cu cei de la SAS. Care au avut inclusiv gagicute de dimensiunile mele la paza – WTF? Nu-mi pasa ce antrenament are, la 40 de kile n-are ce cauta la paza in fata scenei. Si de la care am auzit intrebarea aia legata de pretul pe eBay al diverselor chestii aruncate de pe scena.

    Sau ce draci mi-am facut la Rock the City cu cei de la Shelter Security, in special cu un domn, pardon, magar sef numit Muraru Cristian care a strans o colectie frumoasa de pene (patru sau cinci numai din fata mea, numai la BLS!). La care am latrat de cateva ori pe tema asta si doar s-a prefacut ca ni le arunca, dar au ramas la el in mana.

  • brontozaurel: foarte tare poza aia :))

    In alta ordine de idei, asta e al doilea si (sper) ultimul concert la care ma duc in Turbojalle, un loc jenant, oribil, decorat ca_curu, cu sunet de rahat de-ti vine sa-ti bati copiii.

    Wisdom mi s-au parut cam lame, nu stiu daca reuseau sa faca 10 oameni sa dea bani pe bilet, daca erau ei cap de afis. Solistul era intre slab si mediocru, iar versurile, asa cum ai zis si tu, destul de simplute.

    La Eluveitie incepusem sa ma simt destul de rau, stiu doar ca mi-au placut foarte mult si mi s-a parut ca a durat foarte putin (probabil din cauza ca am stat vreun sfert de ora in baie, cu mana in apa rece). Sper sa-i mai vad, cu Anna de data asta.

    Sabaton mi-a placut mult de tot, as fi vrut sa ii vad pana la sfarsit, dar mai aveam un pic si explodam acolo. Jumatate din concertul lor am stat ca pe ace, ma mananca pielea si mi se umflasera mainile intr-un mare hal, ma luasera ametelile si a trebuit sa plec, ca deh…

  • intoarcerea cui ma? a metalului? Amuzantule 😀

  • Ma bucur ca un fan relativ vechi al ambelor trupe imi impartaseste opinia legata de concert.

    Mi-au placut Eluveitie, chiar daca nu am ascultat decat ultimul lor album, despre care am auzit ca nu e tocmai un motiv de mandrie pentru ei, desi mie mi s-a parut bunicel. Sunetul a fost decent, trupetii si-au executat bine bucata si cred ca nu s-ar fi suparat nimeni daca ar mai fi ramas vreo 20-30 de minute pe scena.

    La Sabaton, sunetul a fost intr-adevar foarte prost. In multe momente, mi se parea ca Joakim canta alte versuri decat cele pe care le stiam eu :). Nu stiu ce dracu se intampla, ca nu e prima data cand trupa cap de afis are sunet mai prost decat cea dinainte. In rest, am doar cuvinte de lauda la adresa trupetilor si a pieselor alese.

    @P.S.: Unul dintre personajele respective era chel ? Am avut si eu vecini de concert care corespund descrierii si care au facut cateva remarci savuroase cat timp erau Eluveitie pe scena.

  • Intuneric: Stiam eu ce stiam 😛

    Brontozaurel: Uite ce tema faina de articol ai. De ce n-o bagi pe blog? Recenzii la firmele de securitate de la concerte 😀

    Andreea: Am uitat de accesul la locul respectiv si de superbul coridor (straduta?) din fata Turbohalle 😛

    Animal00: A lu’ metalu’ 😛

  • Bogdan: Sabaton din 2005 si Eluveitie de la Spirit. Ultimul Eluveitie e bunicel, sau cel putin asta am scris eu in recenzie, deci trebuie sa fie adevarat :))

    “Roackerii” auziti de mine erau pletosi, dar era greu sa nu-ti pui umorul la contributie in decorul ala.

  • Eu de-abia mi-am facut timp sa scriu de Gamma Ray & Helloween… 😆

  • Pacat ca au ales Silver Church 🙂 e tare clubul, dar pe timp de concert, mai ales cu o trupa calumea, e muuult muuult prea plin. N-ai loc sa-ti misti o mana, cu atat mai putin sa duci si tu o bere la gura 🙂

  • La prima venire au ales Silver Church. Acum a fost Turbohalle, club care am inteles ca tine de aceiasi patroni.

  • Supertare, mor dupa ei !

  • He he he, metalu’ reloaded. La mine faza cu “a treia oara” s-a numerit sa fie MDB.

  • Eu o singura data i-am vazut si nu stiu daca as mai avea rabdarea pentru bis (asta si pentru ca doom-ul nu ma mai tine in transa ca inainte).

  • Imi pare rau ca am ratat Eluveitie, cam cat au cantat?

    Apropo, vezi ca te plagiaza unul – crossfire.ro

  • Vreo 40 de minute 🙂

    Crossfire.ro exista de ceva vreme, dar nu cred ca-i vreo confuzie (in cel mai rau caz, va fi el dat in judecata de jocul Crossfire :P).

  • Asa putin? Parca deja nu mai imi pare atat de rau. 30-40 de minute au cantat si acum cativa ani cand au deschis pentru Kreator…

  • Atunci i-am ratat 🙂

  • Era cat pe ce sa ii ratez si eu… Am ajuns dupa primele 2-3 piese. Pe vremea aia toate concertele aveau intarzieri, numai asta a inceput la timp…

  • Si acum au intrat la minut 🙂

One Pingback

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *