Nu fi “tigan”…
Cu fiecare incident care implica minim un membru de alta culoare, se redeschide vechea dezbatere despre “tigani”. Da’ ce-s dom’le tiganii?
Unii i-ar identifica repede drept un grup etnic cu apucaturi deloc convenabile, mai ales pentru o tara pierduta pe harta. Daca la baza definitia nu e gresita, zona in care bate autorul e una pe care am vizitat-o si eu cu ceva timp in urma. Situatia actuala ne arata ca am depasit perioada in care “tiganii” erau un grup clar delimitat, imposibil de integrat, in capul caruia puteam arunca toate mizeriile (la propriu). Tiganii au devenit de multa vreme un grup social, unul cu reguli neclare si cu trasaturi ceva mai greu de identificat. Ca exista o problema, e clar. Solutia in schimb, s-ar putea sa nu mai fie la fel de clara sau radicala.
De ce spun ca barierele etnice au fost rupte de multa vreme? Pai, sa aruncam numai o privire in DEX. Faptul ca “a fi tigan” nu mai tine de multa vreme de etnie sau culoare se reflecta in expresiile intrate de zeci de ani in limba. Daca trecem peste definitii si peste celebra cacofonie “a te ineca ca tiganul la mal” (expresie careia ii e greu sa-i gasesti etimologia), ajungem la formulari cel putin curioase. Pe langa analogii precum “a se muta ca tiganul cu cortul“, dictionarul ne pune la dispozitie si ciudata expresie “a arunca moartea in tigani” (aparent inseamna “a da vina pe altul”). Tot “tigan” este si “un epitet dat unei persoane brunete” sau “un epitet dat unei persoane cu apucaturi rele”. Deci, cine sunt tiganii?
Daca plecam de la o alta expresie din acelasi dictionar si anume “tot tiganul isi lauda ciocanul”, ajungem la ideea ca tiganii ar fi oameni cuprinsi de cultura bunului , centrati pe avutia imediata si pe impactul ei. Am stabilit intr-un articol precedent ca astfel de oameni au clar legile lor (si nu, nu ma refer la “stabor”). Deducem din expresiile de mai sus ca vorbim despre oameni nestatornici, fara intentii prea bune. Daca aprofundam, descoperim un grup social zgomotos si agresiv verbal (“a te tigani/a te certa ca la usa cortului”), dar mai ales, un grup insistent (“a cere ca tiganul“). Limba romana e plina de perle in care tiganii devin uneori subiect, alteori predicat, dar in general, parte secundara de propozitie.
(Bonus: Doua stereotipuri intr-unul)
Cu toate astea, daca eliminam indiciile vizuale care nu sunt mereu de incredere (tot ce e negru e fie tigan, fie ninja), ajungem la concluzia ca e destul de greu sa incadrezi etnic grupul “tigani”. Palatele, Mertanele si cocosii de aur sunt acelasi lucru cu vilele roz, Audi-urile tunate si teancurile de euro. Pentru niciunele n-a fost platit vreun impozit. Case parasite ocupa ambele etnii, iar traditiile tiganesti originale au cam disparut (au ramas cele superficiale). Dintr-un grup de 5 indivizi dubiosi care vand celulare la galeata, care e tiganul autentic? Cand ii zici cuiva ca “e tigan”, radacinile indiene sunt ultimul lucru la care te gandesti. Indiferent cat ar insista unii autori, nu e chiar atat de usor sa sustii ca un individ e “distinctiv rasial”. E ca atunci cand vorbesti despre tarani. Nu te referi la oamenii care-si rup mainile pe sapa, ci la toti oamenii care scuipa seminte de parca-s fachiri si se sterg la nas cu trotuarul.
Vrem nu vrem, tiganii sunt un grup social in sensul larg al cuvantului. Stiu, nici rasismul nu mai e ce a fost. E mai practic sa fii suparat pe imbecilul care ti-a furat bicicleta, decat pe regele Cioaba. Sincer, daca te urmareste o gasca de tembeli noaptea, conteaza mai putin in ce limba te injura. La fel si daca un angajat iti trage o teapa. Pana si plastica expresie “cioara” a devenit o simpla injuratura, nu un indicator rasial. Paradoxul e ca, daca expulzam cam toata populatia pe care o identificam in mod clasic a fi formata din “tigani” in Sahara (copyright Adrian Cioroianu), ramanem in continuare cu vreo doua milioane de “tigani”!
In loc sa sugeram politici extremiste sau sa aruncam cu bani in ONG-uri poate ar trebui sa decidem exact de ce parte ne situam. Putem face un profil coerent al populatiei “tiganesti” (indiferent de etnie), o putem identifica “in teren” si de-acolo putem incepe sa construim coerent, fara aberatii de tip “locuri la facultate pentru tigani”. A doua varianta ar fi o excludere din viata civila, in baza unor standarde minime si canalizarea eforturilor spre atingerea lor. Niciuna dintre ele nu tine cont de etnie, ci doar de un grup despre care majoritatea a decis ca “ne deranjeaza”. E grupul fata de care ne putem simti “superiori”…
P.S: Expresii si studii se mai gasesc online, dar, daca urmariti link-ul, va trebui sa inotati prin muntii de sirop aruncati de autori in text.
- krossfire
Un simplu haiduc al cuvintelor.
- Controlul si fragilitatea January 15, 2025
- 2024 – Anul Nou Care Din Păcate A Fost December 27, 2024
- Inamicii pe care îi merităm December 15, 2024
- Atenție, garaj! November 18, 2024
- A treia cale November 10, 2024
Pentru ca tiganii sa nu mai fie “o problema”, ar trebui sa evoluam catre o mentalitate gen “melting pot” – si nu cred ca asa ceva e posibil in Romania. Cel putin, nu inca… Asa ca ramanem la aratatul cu degetul.
Si la propus “solutii” pe care alte natii ni le sugereaza noua.
Pe vremuri era o delimitare clara – chiar nu era cazul sa te joci cu tiganii ca te alegeai cu o urechiala, nu era cazul sa cumperi seminte de la tiganci ca ti le arunca imediat si in nici un caz sa nu fi mers prin cartierele de tigani ca te elegeai cu un “ce-ai cautat pe-acolo ?” de il tineai minte ! Poate ca acum, in vremurile astea “noi”, ideea s-a mai “estompat”, si mi se pare normal : o buna parte din tiganii “la vedere” au schimbat cocioabele cu palate, carutele cu merţane, vandutul de seminte si perje cu afaceri grase. S-au “integrat” in aspiratiile stilului “nostru” de viata, au luat (la propriu si la figurat, mai mult la propriu) cate ceva de la “noi”, iar “noi” am luat cate ceva de la ei : am “integrat” o buna parte din apucaturile lor in comportamentul nostru. Nu ca am fi fost la cine stie ce “departare”, dar nici nu ne-am prea opus “abandonarii de sine”. Tiganii nu vor fi vreodata “dati pe brazda”. Au ei o gena a “nelinistii” care i-a facut sa bata drumul tocmai de unde a intarcat mutu’ iapa catre cele patru zari. Si au… Read more »
Integrare, integrare, dar nu este usor sa uiti si ca se spune ca “Tiganul este tigan si in ziua de Paste” …
Motiv stupid. Din câte se pare, un oarecare Adrian Născase era atât de bine integrat încât publicul l-a ales deputat de 5 ori în şir.
~Nautilus
Glass & Iron, Nautilus: Problema e ca romanii “tigani” si romii “tigani” au ajuns sa semene atat de mult, incat poti avea partide intregi pline de ei, fara sa poti pune degetul pe vreo etnie clara.
Krossfire : Asta spuneam – ne-am “omogenizat”, ne-am “integrat” unii in altii, nu catre un nivel superior ci spre in jos, tot mai in jos.
“Tiganul este tigan …” este o completare la sirul de exemple pe care l-ai dat, care definesc un anumit comportament.
De fapt, “ţigan” e ceva abstract – din punct de vedere genetic, Dr. Ciocâlteu e ţigan, dar e un renumit medic român, ca şi Ion Voicu, pe statuia căruia scrie muzician român, în timp ce fi-su Mădălin Voicu e genetic doar 50% ţigan, dar după cum se poartă şi vorbeşte e mai ţigan decât ţiganii adevăraţi, iar pa Adrian Cioroianu l-aş întreba câte ceva despre neamul lui şi cum şi-au căpătat ei numele de familie… 🙂
E o chestiune de perspectivă, cum spunea George Orwell când a scris Drumul spre Wigan Pier cu 75 de ani în urmă (ceea ce ar putea să însemne că noi suntem cu vreo 75 de ani în urma Angliei…): motivul pentru care orice englezoi cu un dram de şcoală din vremea lui ura clasele inferioare şi îi numea împuţiţi stătea în faptul că tipul se temea ca de Dracu’ să nu fie confundat cu ei. El era un tip trecut pe la public school, nu un “Tommy” (porecla recrutului englez tipic) care dă cu lopata, dar în sărăcia de după Marea Criză asta nu se vedea suficient de clar, trebuia să o precizeze la fiecare pas.
~Nautilus
Cum spuneam: e imposibil si deloc productiv sa mai identifici pe cineva in Romania pe criterii exclusiv etnice sau rasiale.
Si da, “tiganii” sunt o categorie incerta pe care o folosim drept termen de comparatie, lucru care rezulta si din expresiile de mai sus.
Nautilus: Comentariul tau si raspunsul meu de dupa au dat un alt final articolului :)) (fizic, am mai adaugat o propozitie)
Problema este ca tiganii de azi nu mai sunt tiganii de alta data si de asta romanii s-au tiganit in procesul de complicatul proces de integrare al cetatenilor de etnie roma.
Sa fi tigan este un mod de viata, nu o caracteristica etnica. Doar ca acest mod de viata este foarte bine insusit de o parte din cetatenii de etnie rroma.
http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/copil-farmacista.html – Una “la emotie”, via Pro TV.
Ce sunt tiganii? Acei oameni care se ocupa in principal cu infractiuni(marunte sau nu) si care sunt in doua treimi din cazuri oameni mai “bronzati” de fel. De acord cu faptul ca destui romani s-au tiganizat din pc de vedere al comportamentului insa asta are de-a face cu primitivismul nostru. Dupa 26 de ani in tarisoara asta, din care am vazut destule locuri, am ajuns la urmatoarea concluzie: Romanii sunt un popor destul de primitiv in apucaturi dar care mai are o bruma de civilizatie trecuta peste el si asta inca se mai vede(desi se duce si asta cu timpul). Tiganii sunt primitivi si atat. Daca vreti, romanii sunt pe la 1600 toamna ca mentalitati iar tiganii undeva pe la 1200. Beleaua este ca destui romani sunt atrasi modul “si mai primitiv” de-a fi al tiganilor si rezultatul sunt acele “2 milioane” de romani tiganizati, care pot fi “arieni” ca infatisare dar se comporta ca ultima zburatoare din ferentari. Se intampla o nivelare in jos care ne distruge tara incetul cu incetul. Cat despre integrarea lor, eu unul nu cred in ea. Am stat de vorba cu destui tigani in viata asta, am intalnit si cativa foarte muncitori dar per… Read more »
In niciun caz “legalizand” cersetoria 🙂
Asta ma irita si pe mine: daca vrei sa “integrezi” pe cineva, il faci sa se adapteze treptat legilor tale, nu te adaptezi tu legilor lui.
Din pacate si din observatii proprii, mie imi rezulta tristul adevar ca romanii de fapt se tiganizeaza! Imprumuta muzica si modul de comportare. Bineanteles ca au si modele – cum drak sa te porti altfel cand la televizor vezi numai tigani imbogatiti pe care nu-i intreaba nimeni de venituri? Italienii, nu stiu faza cu cersetoria, dar oricum, la legislatie sunt destul de slabi, pt mine o dezamagire profunda, pt ca cica sunt una dintre tarile puternice din Europa, dar eu cred ca e vorba doar de marime, pt ca la nivel individual…in fine. Nu am vazut multi cersetori, ca sa nu mai zic ca cersetorii pe care i-am vazut nu erau tigani, unii mai si cantau, ca sa nu mai zic ca o parte din cersetorii pe care i-am vazut erau tigani romani. In alta ordine de idei, tiganii sunt tinuti in campus-uri, unde sunt cat de cat controlati si unde primaria le plateste din banii fraierilor evident, curentul si alte utilitati. Primaria prefera sa faca acest mic cadou, decat sa-i stie raspanditi pe cine stie unde. Nici italienii nu sunt prea incantati de tiganii lor, darmite sa-i mai abe pe cap si pe ai nostri. Nu-s de unde ideea… Read more »
Muzica nu de la etniile vizitatoare am imprumutat-o. E un melanj de turcisme si “manele” locale 🙂
Parca anul trecut era mare tevatura cu modificarea sensului cuvantului “tigan” din DEX pe motiv de discriminare.Cica prea era peiorativ.Mama ei de corectitudine politica.
Sa-l inlocuim cu ceva aleatoriu?
Ţiganii nu provind din rândul populaţiei obişnuite de pe subcontinentul indian, ci din neamurile nomade-pastorale (Banjari, Rabari şi Domba), care erau respinse de populaţia stabilă, sedentară, fiindcă erau nomazi, nu făceau parte din caste şi nu practicau agricultura în mod organizat.
De fapt, Banjarii moderni seamănă cel mai bine cu ţiganii tradiţionali, sau cel puţin cu viziunea culturii populare despre ţiganii tradiţionali, care este foarte idealizată (dacă în secolele trecute populaţia europeană obişnuită era decimată de molime şi de boli cronice, e uşor de înţeles ce ravagii făceau printre nişte nomazi cu un mod de viaţă şi mai murdar decât al publicului obişnuit şi cum arătau aceştia).
În mod curios, deşi au fost tot timpul nişte nomazi proscrişi în subcontinent, Banjarii şi Rabarii pretind că fac parte din casta războinică Rajput, parte a aristocraţiei tradiţionale 🙂
~Nautilus
Asta cu castele m-a dat intotdeauna pe spate. Am auzit povesti despre studenti indieni si iubiri interzise, despre europeni deveniti automat paria si despre lucruri care, la fel ca unele obiceiuri din Orientul Mijlociu, te miri ca mai exista in 2012.
Exact de tiganie dai cand stai cu roanmi. Multi au dat de gustul banilor si au impresia ca sunt regii lumii. Insa astia sunt sub orice standard. Sunt de 5 ani in UK si n-au habar de nici macar o boaba de engleza, bajbaie si intreaba prin casa ce inseamna una-alta. Imi zicea EA mie ca sa nu fac copii. Era sa ma scap: cum ti-i faci, asa ii ai. De mutat ori mai curand pt un job de babysitter/housekeeper live-in ori mai intr-o luna-doua-trei cand om avea bani. Acum starea noastra financiara e in orice scritica.Oricum, mai am povesti despre perlatii astia cu care stam,asta a fost scurta ca am scris-o de pe telefon in timp ce faceam mancare )Multumesc mult pentru incurajare >:D
National Geographic a făcut o anchetă în India cu câţiva ani în urmă şi au demonstrat că India modernă, urbană, a blocurilor, computerelor, fabricilor, porturilor şi armatei nu prea mai ţine seama de caste (de fapt, armata modernă organizată după plecarea britanicilor a fost prima instituţie care a încercat pe scară largă să elimine conflictele de castă. “A soldier is above politics and should not believe in caste or creed” – citat de la Mareşalul comandant al Armatei Indiei de atunci).
Însă tot ei au demonstrat că India rurală este exact opusul – roasă de conflicte de castă, încăierări, banditism, sărăcie, analfabetism, sclavie modernă, până în punctul în care ţăranii migrează în masă la oraş pentru a scăpa de rasismul şi opresiunea locală. Ceea ce e ruşinos pentru un stat care se crede modern.
~Nautilus
Valabil si pentru China moderna, desi urbanizarea in China e putin mai sus decat in India.
În mod curios, toate discuţiile despre rasismul românesc şi ţigănesc fac ce fac şi se învârt în jurul cozii cu chestiunea “implicării autorităţilor” – de ce pe Dorel îl caută ANAF, Garda Financiară, poliţia, miliţia şi serviciile în cur şi alte organe ori de câte ori au ocazia şi îl îndoaie impozitele inventate de un oarecare premier Porcescu-Măgăriceanu, iar pe Parpanghel îl văd cum se dă cu Merţulanul cu număr de Spania de la poarta vilei cu marmură, inox şi curent electric furat şi îl ignoră? (Exemplu de la VisUrat: http://www.sebastianbargau.ro/2011/06/16/o-mica-poveste-despre-rasism/ – el a vorbit de infracţiunile băeţaşilor care este ei jmecheri, n-a pomenit de impozite, publicul a făcut-o 🙂 ) …Şi dacă noi punem întrebarea asta despre ţigani, cum o pun vesticii când e vorba de musulmanii radicali care i-au invadat ca lăcustele? Partea foarte ciudată şi de neînţeles la prima vedere pentru o minte normală (dar perfect inteligibilă pentru minţile sucite cum sunt cei doi evrei Levitt şi Dubner, autorii lui Freakonomics 🙂 ) stă în faptul că pentru autorităţi nedreptatea este uneori cel mai firesc lucru, la fel cum în unele împrejurări deţinătorii autorităţii se hotărăsc în mod deliberat să piardă, chiar dacă au victoria în mână,… Read more »
Ai inceput cu Visurat si ai terminat cu Zoso, cand ii puteai foarte bine exclude din propozitie.
Dar in fine, revenind la argument: nu mi se pare neaparat ca, in cazul tiganilor, autoritatile evita actiunea exclusiv dintr-un viziune “prevazatoare”. Simt mai degraba ca oamenii sunt chiar descumpaniti in legatura cu metoda de actiune. Se pot vedea diferente uriase intre expulzarile franceze si incercarile de subventionare ale tarilor germane. In 2012, problema minoritatilor care “nu produc” (de orice natura ar fi ele: etnice sau religioase) este destul de sensibila. Austriecii au patit-o in anii 90′, in baza declaratiilor liderului lor de-atunci.
Asa cum bine spunea un prieten (wpolitik) programul de integrare ar trebui sa fie unitar si implementat la nivel european. Divide et impera 😛
PS Tipul care a scris Inteligenţa Emoţională s-a trezit din nou şi a decis că mai există şi inteligenţă socială, prilej pentru nişte comentaci d-ai noştri să pretindă că românii au inteligenţă individuală, dar nu şi inteligenţă socială sau de turmă. (Ceea ce e o stupizenie, fiindcă IQ-ul mediu de la noi e de 94, mai mic cu 4 puncte ca media americanilor care au reputaţia de a fi proşti, iar apartenenţa la turmă nu te face inteligent, ci doar o oaie.) De fapt, se caută tocmai să fii parte a turmei şi să îţi abandonezi de bunăvoie IQul testat la cabinetele de psihopaţ… psihologi, fiindcă uneori trebuie să pierzi în faţa necesităţilor sociale (sau cum le spunea bărbosul slinos de Marx, “necesităţilor istorice” 🙂 ). Spre exemplu: ce le reproşăm “aşa-zişilor ţigani”? Că ne cântă manele? Că se ocupă cu furtişagurile şi contrabanda? Că fug de impozite? Că au locuri la facultate unde totuşi nu se duc? Că ne contaminează cu obiceiuri de mahala şi de şatră, aşa cum spunea englezul lui Orwell că fac “clasele inferioare care put”? În cazul ăsta s-ar putea răspunde imediat: “Dacă vrei să nu te contamineze, de ce pula mea faci ca ei?”… Read more »
Asta cu inteligentele emotionale, sociale, sexuale sunt similare cu aia cu “ne folosim 10% din creier” (ideea ca ar mai fi pe undeva un potential neexploatat care acum sta sa iasa la suprafata, desi n-avem nici cultura si nici experienta necesara pentru a fi “diferiti”).
Mie nu mi se mai pare oricum ca in momentul asta “problema caselor pentru tigani” se mai sustine in vreun fel.
Nu numai că problema se auto-susţine, e crucială.
Exemplu: alegerile locale 2008. Ghici cu ce a ieşit în faţă primarul “brun ca ursul” Marean Daniel Paranghelie? Cu mici? Cu găleţi? Cu tricouri? Cu taxa pentru gunoi, de la Robert Negoiţă citire?
Nu. A ieşit cu un singur mesaj, repetat pe afişe şi panouri:
“Mă lupt cu sistemul de interese”.
În tumultul bulei imobiliare din 2006-2008, acele categorii ale publicului care stăteau fără acte prin colţurile mai dosnice ale Ferentarilor sau în ghetoul din spatele Pieţii Rahova au înţeles mesajul. Ştiau foarte bine ce înseamnă sistemul de interese şi înţelegeau ce se întâmplă când baronul imobiliar te scoate din cocioabă cu buldozerul “ca să facă el acolo un cartier rezidenţial”. Fiindcă “oricum acolo e o ţigănie, dacă îi demolăm se mai civilizează zona” zice omul obişnuit.
Concluzia: Paranghelie reales, la al treilea congres.
~Nautilus
Vanghelie a fost recent reales cu mesaje de tip “tu esti familia mea” si cu aceeasi tactica a cartelelor aruncate peste gard si a pungilor cu salam.
Altfel, “sistemul de interese” e mai extins decat poate un primar de sector sa inteleaga (care ofera ajutoare in Buzau).
Cu ani în urmă am primit de la un om de-al lui în piaţă o pungă roşie cu o şapcă şi un frisbee roşu, toate trei tipărite cu mesajul lui, chestie care m-a făcut să mă întreb: frisbee-ul însemna că trebuie să-l arunci pe Paranghelie cu tot cu mesaj electoral cât mai sus şi mai departe? 😀
~Nautilus
La noi au venit la usa cu salam, zahar si faina. Au fost socati cand i-am refuzat pentru ca fuseseram primii pe ziua respectiva 😛
Buna aia cu frisbee-ul, desi al naibii de ciudata in context.
Cred ca pana la urma un om ar trebui definit pe baza modului sau de a se comporta, de a vorbi, de calitatile si defectele sale, si in niciun caz pe baza etniei, religiei, orientarii sexuale etc.
Cu toate ca Romania se afla, as zice eu, in plin proces intercultural, prin “contopirea” cu tot diverse alte etnii, este foarte interesant cum inca avem o retinere in raport cu tiganii.
Si ei tot oameni sunt, la fel de “speciali” sau “nespeciali” cum ar trebui sa fie un neamt, grec, spaniol etc.
Imi place sa cred ca in timp vom invata sa acceptam oamenii pentru ceea ce sunt, sa ii acceptam si sa contribuim in mod real la integrarea lor.
Stereotipurile, pe langa faptul ca nu sunt deloc echitabile, sunt utile din punct de vedere evolutiv. Ne ajuta sa evitam efortul mental atunci cand timpul sau situatia nu ne permit acest lux. Ni se ofera practic o catalogare catalogare de-a gata.
Din pacate, etnia in cauza confirma constant niste stereotipuri deloc magulitoare. Prin urmare, acei oameni cu-adevarat deosebiti care ii apartin trebuie sa faca eforturi destul de mari pentru a le fi recunoscute meritele.
Un comentac de pe Hotnews despre renovările şi reconstrucţiile din Centrul Isteric dez-ţigănizat:
“Ma gandesc ca zona respectiva ar putea deveni, fara a exagera prea mult, un fel de Fifth Avenue sau Ginza al Romaniei, o zona de shopping si divertisment pentru brand-urile internationale, care oricum sunt in dificultate de a gasi spatii pe masura cerintelor lor, atat ca suprafata cat si ca locatie.(…)Pana la urma, zona respectiva nu se doreste a fi doar o zona istorica ci o zona comerciala cu “tenta” istorica, ceva care sa imbine trecutul zonei cu afacerile de azi. “
Nu cumva tocmai asta au încercat să împiedice alde Ceaşcă, atunci când au ţigănizat cu bună ştiinţă cartierul ăla dă burgheji ?.. 😀
~Nautilus
Las ca o sa gaseasca hipsterii alt “Centru Vechi” (desi recunosc ca mi-ar parea rau de o cafenea de-acolo).
http://adevarul.ro/news/societate/ziua-fustelor-colorate-1_5162a08700f5182b85975fb0/index.html
Un ţigan despre obiceiurile ţigăneşti şi felul în care s-au împrăştiat în rândul populaţiei, de la Cioabă la Vadim Tudor.
[…] nu am competenta sa o port. De la necesitatea lui antropologica pana la comportamentele extreme, sterotipul a suferit multiple disectii. Simt insa ca sursele unor astfel de convingeri nu au fost tratate […]
[…] minoritatilor nationale? E dreptul nostru sa fim indignati, chiar daca uneori nu suntem departe de cei pe care-i condamnam. Solutii? Le dam foc, ii inchidem in lagare, frate! Ii radem pe toti! Hai sa-l amintim si pe […]
[…] O Romanie care n-a participat la Holocaust si care a fost o mare putere mondiala. O Romanie unde tiganii sunt responsabili pentru absolut toate infractiunile din afara granitelor. Cu alte cuvinte, o […]