Generatia desenelor animate
De doi ani si ceva, de cand tot umplu blogul asta cu litere, m-a napadit de cateva ori nostalgia. Am vorbit despre diafilme, carti , jocuri, desene uitate si filme disney , benzi desenate si emisiuni uitate . Totusi, a existat o perioada pe care mi-o amintesc destul de vag si pe care amicii mai mari mi-au evocat-o destul de des. Este vorba de a doua jumatate a anilor 80′ si de inceputul anilor 90′, perioada in care s-a trecut de la cele cinsprezece minute ale ”Galei desenului animat” la primele desene de care-mi pot aminti si care pentru mine eclipsau in totalitate stirile TVR ce le urmau.
Dezbaterea de saptamana trecuta mi-a mai rispit ceata in ceea ce priveste anii respectivi. A fost probabil unul dintre cele mai faine evenimente din facultate organizate in ultima vreme insa nu are rost sa insist foarte mult pe un eveniment care a avut loc. Cert este ca am reusit sa o cunosc pe Viorica Bucur (”mama” desenelor TVR) si sa urmaresc unul dintre cele mai interesante minidocumentare pe care din pacate nu-l voi vedea niciodata la televizior desi mi-as dori. Alex Stanescu a facut o treaba extraordinara cu materialul asta.
Pentru curiosi, Gala Desenului Animat a fost o emisiune de vreo 15 minute intretinuta de Viorica Bucur, singura oaza de televiziune in noianul propagandist dinainte de Revolutie. Desenele nu erau un eveniment destinat exclusiv copiilor , erau o gura de aer proaspat si pentru parinti. Fie ca erau productii romanesti sau bucatele de filme Disney preluate fara autorizatie, Gala Desenului Animat aducea ceva intre discursul lui Ceausescu de pranz si cel de seara.Ce e cel mai ciudat este ca in perioada comunista, perioada in care filmul animat cu greu iesea pe micul ecran, au activat cu succes genii precum Ion Popescu Gopo, cel mai mare si mai premiat animator roman . Douazeci de ani de ”libertate” au adus animatia romaneasca (in frunte cu studiourile Animafilm) in pragul falimentului.
Generatia desenelor animate, generatie plasata undeva intre 27 si 35 de ani, generatia care in cele cinsprezece minute de repaus propagandist se ghemuia in fata televizorului e o generatie unita prin ceva. O intrebare adresata in timpul dezbaterii a fost : Voi ce generatie sunteti ? Noi astia de 18-25 de ani ? Suntem departe de generatia Pokemon si nici generatia PC nu prea suntem. As spune ca suntem puii Revolutiei, dar exagerez. Am trecut prin avalansa de schimbari ale tranzitiei, majoritatea fiind destul de constienti la momentele respective. De la Bonibon si Captain Planet am ajuns sa lucram in online si sa facem microblogging. Si totusi locul nostru nu e in niciuna dintre lumi. Poate, vorba raposatului (si condamnabilului) Brucan , ”noi tre’ sa schimbam ceva”.
Pentru voi, generatia desenelor animate, m-am gandit ca ar fi un cadou frumusel de Sarbatori sa urc filmuletul online din moment ce organizatorul dezbaterii nu a avut inca timp. Avand permisiunea de rigoare si evident filmul de la aceeasi sursa, am uploadat documentarul lui Alexandru Stanescu pe Google Video. De mentionat si ca Matei a fost cel care a făcut legătura cu Alex Stănesc şi Alex a fost cel care s-a rugat de Viorica Bucur să vină la dezbatere, deşi aceasta trebuia să plece la San Francisco a doua zi.
Vizionare placuta, sunt 22 de minute de istorie :
Pentru cei care la auzirea unor voci precum Viorica Bucur, Geta Chira, Mihai Cabel si a celebrei Irina Margareta Nistor (vocea eterica a peste 5000 de filme dublate) au intrat in vartejul amintirilor, ar fi frumos sa impartaseasca macar o amintire legata de perioada respectiva, fie pe blogurile personale fie prin comentarii pe blogurile mentionate. Daca va simtiti parte dintr-o generatie a desenelor animate, ridicati mana virtuala si sprijiniti materialele de calitate, fie ele documentare facute din pasiune fie chiar desenul animat.
Intentionam sa sectionez si plasez filmul si pe YouTube insa pierderea de calitativa este inca destul de mare iar Google Video este destul de flexibil pentru a asigura vizionarea intregului film la calitate decenta. Puteti comenta la film cu orice tip de cont Google. In curand il voi urca si pe alte servicii la o calitate mai buna. Pe YouTube e putin mai greu datorita paranoiei drepturilor de autor.
P.S : Alex Stanescu are si un canal de YouTube unde puteti urmari intregul generic al emisiunii Gala Desenului Animat precum si cateva fragmente dintr-un alt documentar , ”Bucharest Forgotten”. De asemenea, Sandy mi-a promis ca va scrie un post despre desene animate si ca va publica biografiile unor animatori romani cunoscuti in baza unei istorii a desenului animat. Sper deci ca am contribuit , fie si infim, la stoparea uitarii in aglomeratia de stimuli a anului 2009, ceea ce va indemn si pe voi sa faceti promovand fie documentarul fie propriile amintiri. Sa nu uit, desi o sa va mai spun de cateva ori pe anul acesta : Sarbatori Fericite !
- krossfire
Un simplu haiduc al cuvintelor.
- NOI nu suntem noi November 6, 2023
- Primiți cu Tekiriki? October 27, 2023
- De parcă tu puteai mai bine... October 6, 2023
- Dar a și făcut... August 12, 2023
- Puțin mai prost August 2, 2023
eu nu stiu cu astea, dar stiu ca atunci cand a intrat cartoon network si am vazut johnny quest ceva s-a intamplat
Poti sa bagi un ochi in documentar si ai sa vezi ce inseamna pentru astia ”batranii” desenul. Noi eram deja porci, huzuream pe CN 😛
Trebuie menţionat că Matei a fost cel cre a făcut legătura cu Alex Stănesc şi Alex a fost cel care s-a rugat de Viorica Bucur să vină la FJSC, deşi aceasta trebuia să plece la San Francisco a doua zi.
Mulţumesc că ai scris despre asta.
Done, adaug acum in post ca sa aiba o logica 🙂
Mie-mi rămîn în minte trei lucruri legate de desenele animate, pe unul l-am povestit şi în introducerea de la facultate:
– seara, toţi copiii în faţa blocului. În jurul orei 19, ies pe la geamuri capete de părinţi, fiecare strigîndu-şi odrasla pe nume, după care cu toţi adaugă: “Deseneeee!” Toţi se grăbesc să ajungă în case. După 10 minute, în faţa blocului e iar plin de copii.
– sîmbăta după-amiaza. Era zi de şcoală atunci, numai duminica aveam liber. Alergam ca nebunul de la şcoală, ca să ajung la “Gala desenului animat”. Unii învăţători şi profesori dădeau drumul mai devreme de la ore. Eu aveam norocul că stăteam destul de aproape de şcoală.
– în timpul revoluţiei, am văzut la TV cele mai multe desene animate din viaţă, lung-metraje de care nici nu auzisem, am văzut personaje la care visam. Şi nu m-am săturat, dar acum am dat-o pe reclame şi scurt-metraje :-).
“Cu toţii” e corect la prima amintire.
Prima parte o prinsesem si eu, dar in alta perioada. Intre 19.00 si 20.00 era pace si intelegere intre blocuri, nu mai urla nimeni.
E si in premiera filmuletul integral, deci ar putea sa-si mai ia si lumea o farfurie de popcorn ceva 😀
Cineva spunea in documentar ca se intreba pe vremea aia ce culoari aveau desenele animate, simplu, cel putin in Bucuresti exista un cinematograf, Doina (in spate la Luceafarul, nu stiu daca mai exista sau cum se numeste acum) care proiecta numai animatie si filme pentru copii. In aceeasi perioada existau si cateva reviste romanesti de benzi desenate, care la vremea respectiva mi se pareau destul de reusite. Intr-un timp, la Tv mai exista o emisiune a minoritatilor, maghiara, in care uneori era difuzat un scurt desen animat.
– toata copilaria mea e petrecuta in comunism si nu pot sa le despart pe cele doua, asa ca nu sunt nostalgic.
– Gala desenului animat e o amintire placuta. si asa e cum a zis Viorica Bucur: la inceput era 50-55 de minute, pe urma s-a scurtat la 40, 30, 20, si a ajuns in final la zece minute. ar mai fi de zis ca atunci cand Ceausescu era plecat din tara emisiunea era un pic mai lunga (15 minute in loc de zece), iar la “Autograf muzical” dadeau si muzica straina (Michael Jackson, CC Catch etc.)
– ma bucur ca am vazut-o pe Geta Chira, nu stiam cum arata, uitasem si numele ei. avea o voce placuta, oarecum neutra, ceea ce e un lucru bun in privinta dublarii.
La cinema CFR la Buzău, erau desene animate duminica, la matineu. Merita să mă trezească mama şi să mă tărască acolo să văd “Maria, Mirabela” (cu Medeea Marinescu mică).
Drace : Nu stiam de cinematograf, nefiind din Buc sau neprinzand vremea aia dar un cinematograf de animate ar fi util si acum, daca ar avea un pret modic si n-ar fi plantat prin vreun mall oribil.
Radugo : Stiam eu ca o sa prinda. Cand Ceausescu era plecat din tara ? Doamne…in stilul ala, ”bai vedeti ca a plecat ala, hai sa ne destrabalam”.
Medeea Marinescu daduse recent un interviu in formula AS cred, l-am primit printr-un mass de la o cunostinta putin mai in varsta. O sa-l caut.
foarte bun filmul si m-a apucat un pic melancolia aducindu-mi aminte. asa ca sa povestesc si eu o intimplare, cel mai socant moment a fost cind am vazut la predeal in casa de cultura parca filmul pasarea de foc spatiala. asa ceva nu exista! era prea frumos total nemaipomenit desenul ala fata de ce stiam eu… soc cultural nene nu mai vroiam sa plec acasa cred ca l-am revazut de 3 ori in urmatoarele zile.
Cristache : De-asta si voiam sa fie online, pentru ca e foarte bun 🙂 (Era amintit si in documentar filmul)
Brief la muzica: ieri la Sala Dalles am ascultat New Kids on the block!!!!! Cu “Tonight”! :))) Brief 2: era casetelor video, cu seriale in x parti, ca “Nord si Sud” sau “Trandafirii sunt pentru bogati”. 😀 dar asta-i in prima perioada de dupa revolutie. Apropos de bulgari: iarna, genericul care urma dupa episoadele scurte de desene animate, era o animatie frumoasa rau, cu un om de zapada care cutreiera pe niste dealuri albe si frumoase, si care ajungea acasa cand se insera, intr-o cabana, se baga in patut si adormea. Cred ca ramanea cu schiurile in picioare, sau si le dadea jos, nu mai stiu. Ce frumos eraaa! Eu aveam carticica cu lupul si iepurasul. 😀 In maghiara. :)) Nu intelegeam nimic. Aaaaa, inca o chestie. Ai mei erau disperati dupa carti de povesti, si imi cumparau tot ce puteau gasi- tot ce era frumos- si nu de putine ori ma trezeam cu carti in franceza sau maghiara, pentru ca aveau grafica frumoasa. Pe Viorica Bucur am vazut-o la Anim’est. Cu Gopo eram bine familiarizata, dar surpriza a fost Ion Truica. Alt tatic al animatiei romanesti (mamicile se pare ca au fost delegate cu sustinerea animatiei). Clar. Romina si… Read more »
Sapun Camay. 😀 Era un lux! :)) Gata, tac.
Era casetelor video am prins-o si eu destul de bine, fiind constient si ahtiat dupa desene animate 🙂
Foarte frumos minidocumentarul. Explozia de desene animate era caracterizata si de o mare varietate a aspectelor psihologice pe care reuseau sa le atinga si sa le educe putin. De exemplu, seriale ca “Sandy Bel” sau “Candy-Candy” sau “Mizerabilii” sensibilizau foarte mult copiii (cel putin in cazul meu au avut acest efect). Produceau o anumita maturizare emotionala in sensul ca povestile contineau un element uman profund (dupa modelul “Cenusareasa”), trezeau compasiunea, mila, revolta celor mici in fata nedreptatii sau a greutatilor pe care protagonistii trebuiau sa le infrunte. Apoi erau desenele in genul “Lidia si floarea cu sapte culori”, care imbogateau imaginatia, invitau copiii sa fantazeze (ca sa nu mai spun ca ii familiraizau cu limbajul simbolistic- tin minte ca la sfarsitul fiecarui episod era dezvaluita semnificatia florii pe care Lidia reusise sa o descopere). Si cele cu serifii stelari, sau captain planet (de-acolo am invatat eu care-i treaba cu poluarea si lucrurile rele ce se pot intampla planetei), sau testoasele ne invitau sa ne strangem in gasti si sa jucam roluri de salvatori, luptatori, etc. In fine, cand esti mic, lumea asta magica a desenelor animate poate face minuni… erau o hrana buna si pentru minte si pentru suflet. Ce… Read more »
Acum desenele invata copiii ca monstrii interstelari trebuie zdrobiti cu brutalitate 🙂
[…] multumesc lui Krossfire pentru filmuletul postat pe Google Video, lui George Popescu pentru realizarea dezbaterii, lui […]
Alt super link : http://www.romanialibera.ro/a141842/generatia-desenelor-animate.html
Uite ce-mi amintesc eu:
– pe Balanel cu toate aventurile lui
– pe captain planet, pecare toata copilaria mea l/am considerat a fi “cheptăn planet” , care cheptăn e regionalism pentru pieptene. Uneori ma intrebam de ce l-or fi numit pieptene, dar n-am impartasit decat foarte tarziu nelamurirea mea. Acel cineva care m-a ascultat a ras copios…
– pe niels holgersson si gasca lui adorabila…
Multumesc de filmulet
dar de “cartile junglei” sau “bambi” ce ziceti?
ce desene frumoase…
si ce post interesant-mi-am amintit de vremuri de mult timp uitate 🙂
Kross! Nu te credeam nostalgic după ”Desene” 🙂 Fain post, felicitări!
http://www.youtube.com/watch?v=Gzo2V53ztUA&feature=PlayList&p=A3E70C528A7FE1C5&index=12
Un mic cadou pt cei care doresc să zâmbească animat…
Crăciun fericit!!
[…] firul continua sa se desire, pentru ca ieri Krossfire s-a decis sa vorbeasca despre desene animate (cu alte cuvinte, a deschis Cutia Pandorei). Asa ca, daca tot planeaza in atmosfera dragul de […]
Raluca : Pai cam asta imi amintesc si eu , ca suntem de-o varsta
Anca : Le-am tratat separat in postul despre Disney
Andi : Fain filmulet !
Feeria : Merci pentru raspuns 🙂
Mi-e dor de anii în care părinţii îmi aduceau casete cu desene Disnay (pe la noi nu se găseau atunci), iar fratele meu mă ameninţa că mi le şterge dacă nu fac ceea ce îmi spune el. Ceva de genul :”adu-mi o cană cu apă, dacă nu, nu mai vezi caseta!”. Ţin minte şi acum era un episod în care Donald Duck încerca să doarmă, iar în bucătărie picura într-una apa din robinet, pe care de altfel nu-l putea opri… şi păcănea, păcănea… până când a legat robinetul, iar acesta a bubuit. Sau mai erau acelea cu veveriţele îndragostite… vai ce mă mai ruşinam! Râdea fratele de mine… ce-i drept sunt si 8 ani diferenţă între noi… Pe urmă, când am mai crescut, erau desenele acelea “viaţa cu Louie”, aş da orice să le revăd. Mă uitam la ele împreună cu tata şi fratele meu… Tot timpul mi-l imaginam pe tata ca fiind personajul acelui desen… Acum sunt numai desene cretine… bătăi, sânge şi tot felul de lucruri violente… Păcat… Când voi avea copii nu vor avea acces la programele TV, le voi pune casete sau DVD-uri cu desenele din copilăria mea. Oricum, mă uit şi acum la desene… Mi-e… Read more »
La Donald era chiar un episod cu iarna, in care el voia sa intre intr-un fel de hibernare sau asa ceva.
Viata cu Louie erau pe Fox Kida si se gasesc pe Internet..vreo doua sezoane au fost cu totul (a luat un premiu serialul).
Eu pot spune ca fac parte din generatia desenelor animate. Am 28 de ani si nu ratam niciodata desenele animate de 10-15 minute. Si Teleenciclopedia. Parca erau doar duminica din cate imi amintesc. Stiu ca intr-o zi m-am jucat pe afara mai mult timp, tocmai ma imprietenisem cu un baiat nou de la gradi si am reusit sa RATEZ desenele! Mama ce tragedie a fost, o rugam pe bunica sa mi le deseneze ea 🙂 Copil prost, ce sa-i faci!
Apoi a inceput scoala, m-am intors la parinti in Tm, ma uitam la sarbi si unguri (aveam antena colectiva pe bloc, asa de inalta si incarcata cu “craci” de antene de ni s-a indoit si rupt prin 90 si ceva in timpul unei furtuni de vara foarte puternice). A fost raiul pe pamant, aveam desene in fiecare seara, wow.
Dupa revolutie nu cred ca am ratat vreun serial de desene animate. Tin minte si acum Sandy Bell, Testoasele Ninja, Denver, Captain Planet, Candy, Mizerabilii etc etc.
Mizerabilii…superbe.
Teleenciclopedia am prins-o si eu multa vreme, ma fascina pana sa apara Discovery pe cablu.
Mizerabilii a fost chiar super fain…mi-a placut mult
De pe vremea mea : “Dumbrava minunata” 😀
“Cocanitoarea Woody” si mai erau unele cu un lup ( sau era pisica?) care se lovea in casa si se ducea sus pe deal sa tipe ca sa nu-l auda stapana. E clar sunt batrana rau 😀
Ultima zi pentru votarea Magnificului
http://nenea.wordpress.com/2008/12/07/finala-extrema-magnificul/
Pe facebook au aparut deja grupuri de fani ai desenelor din anii ’90, date si pe tvr, care erau majoritatea japoneze. totusi, alea de pe CN erau mai funny, cand a aparut 2 stupid dogs etc nu mai eram copil mic si totusi stateam mai mult la d.a.
Da, pe casete am vazut si eu clasici gen tom&jerry sau bugs bunny inainte sa avem cablu. Iar ai mei mi-au zis ca pe vremea lor se dadea The Flinstones la care se uitau cu precadere adultii. Era un fel de Dallas pt care in anii 70 se strangeau mai multi din cartier la acelasi tv, ca nu toti aveau.
Era intr-adevar un eveniment sa te holbezi la Tom & Jerry in haita 🙂
Nu mi se pare ca desenele de acum sunt mai violente decat cele din anii 80-90. Baietii pe vremea mea se uitau la Trasformers, cand s-a lansat filmul s-au dus multi prieteni din copilarie sa-l vada mai mult in amintirea acelor vremuri.
Dar cred ca sunt mai ciudate acum, de genul Curaj, cainele las (cum suna in romana) care este un fel de postmodernism.
Productiile tarzii Hanna Barbera precum Cow & Chicken, I R Baboon, Dexter, Johnny Bravo si intr-un final Courage (facut de oameni din HB, dar in studiourile in-house Cartoon Network) vorbim intr-adevar de un postmodernism destept, sunt totusi desene faine. Restul…
Si mie imi plac astea. Dar cand eram mai mica mi se pareau prost desenate. De ex la cow&chiken nu prea ma uitam ca erau pur si simplu urate, chiar daca inteligente (deh, copchil). Cu I R Baboon vrei sa zici I am Weasel? Am melodia tema, o mai ascult din cand in cand ca sa nu ma maturizez niciodata.
Si Pinky and the Braaain! Soriceii astia doi vor sa cucereasca lumea chiar si de Craciun.
http://www.youtube.com/watch?v=UALa_45TXrE (Partea I)
(restul partilor sunt acolo)
Sarbatori fericite, vesele si pline de bucurii!
Erau superbe…stiu si acum coloana sonora pe dinafara. Sarbatori fericite 🙂 !
Deci ăsta e evenimentul pe care l-am ratat pentru că m-am dus la Web Club. No, bine, data aviatoare o să-mi anunţ plecarea la Bucureşti cu ceva mai mult timp în urmă 😛
referitor la desenele animate, de Tom & Jerry sau Viaţa cu Louie ce părere ai 😀 ?
Sal.
Cum fac sa downloadez si eu Generatia desenelor animate varianta full? Ca incerc de 2 ani sa-l gasesc si nu am vazut decat varianta aia scurta de pe youtube
Ro-Marius : Voi vorbi cu autorul, poate o sa-l las vreo cateva ore la download pe Google Video (sa activez optiunea, that is). Pe de alta parte, ma poti contacta si pe mine si ti-l trimit cu promisiunea de a nu-l uploada aiurea sau de a nu-l folosi in scop comercial, imprastia, etc.
generatia care urmeaza, inainte de pokemoni, este generatia desenelor animate pe italieni 😀
Si francezi…te rog, TF1 a dat aproape toate seriile Dragonball + DragonballZ 😛
Oh, da… Dau în nostalgie deja…
Asta era si ideea 🙂
[…] *Generatia desenelor animate – Un scurt documentar gratuit care nu doar ca merita dar si trebuie vazut […]
Salut,
Din accea perioada, cel mai mult mi-au placut Aventurierii spatiului. Impreuna cu prietenul meu ne jucam de-a Topi si Rana.
Excelent documentarul lui Alexandru Stanescu, documentar pe care l-am descoperit cautand pe net Aventurierii. Am reusit sa-l gasesc, dar, din pacate, este in japoneza. Pe yahoo este un club al celor care indragesc acest serial animat. Initiatorul lui a inceput, pe propria lui cheltuiala, munca de a subtitra in engleza.
M-a bucurat enorm acest film, m-am bucurat sa vad ca, inca, exista acesta nostalgie si mai ales sa putem sa il vedem, in sfarsit, pe unul dintre acesti oameni minunati, dl Mihai Cabel.
Da, si amicii mei mai ”batrani” erau obsedati de felul in care ar fi putut arata Cabel 🙂
Felicitările mele pentru documentar!:)
cine stie toate desenele animate care au aparut in 1990 sau 1991 sau 1994 vreau si eu o lista cu ele ca atunci eram plecata din romania si am pierdut mult va rog sa imi tremiti o lista pe lma_242000@yahoo.com
Care au aparut unde ? In lume ?
nu, care au aparut in romania cred ca pe tvr 1
@Ro-Marius: Gasesti pe google video.
o doza cit de mica de desene animate face bine la sanatatea voastra
[…] aici un articol despre desenele animate. Citeste aici un alt articol legat de desenele animate ale acelor […]