Din Provincia Gandirii in Capitala Like-ului

Dupa doua saptamani de amanari, revin la taste cu raspunsul unei unei intrebari pe care nu mi-a adresat-o nimeni. Urmeaza deci, un text kilometric…

Intrebarea se leaga de o expresie pe care pretentiosii luptatori ai cuvintelor o folosesc din ce in ce mai des si anume “intelectual de provincie”. Exista intelectuali de provincie? Daca exista, ce naiba sunt aia si au vreo legatura cu provincia? Din pacate, raspunsul la prima intrebare este da. O mare parte dintre vocile publice cu o inteligenta peste medie si majoritatea agitatorilor de pe retelele de socializare fac parte din categoria asta si nu, din nefericire pentru bucurestenii mandri, intelectualii din provincie nu vin neaparat din… provincie.

Ca produs al unui oras din Sud-Vestul tarii, produs aflat de aproape 9 ani in Bucuresti, ar trebui poate sa ridic problema “provincialismului” cu mai multa grija. Totusi, indiferent care ar fi pozitia cititorilor fata de Capitală, un lucru e imposibil de negat: capitala oricarei tari actioneaza ca un centru de colectare, un “hub” cultural si social, ceva mai conectat la pulsul international decat alte orase. Nu este singurul oras “conectat”, dar, intr-o tara in care infrastructura e pe butuci, sensul de propagare al ideilor e de la centru in exterior, nu invers (indiferent ca centrul ala e Bucuresti, Cluj, Brasov, Iasi sau Timisoara).

In spatiul gandirii, lucrurile sunt ceva mai simple si nu tin cont daca posesorul intelectului traieste in Bucuresti, Radauti sau Ramnicu Valcea. Aici provincialismul se manifesta in principal prin deconectarea de la zeitgeist, prin inchiderea intr-o bula plina de “valori clare”, de opozitii bizare si diviziuni maniheiste (asta e bine, asta e rau). Sunt oameni care au impresia ca simpla asociere cu niste asa-zise valori le valideaza viziunea si cultura. Multi dintre ei fac parte dintr-o generatie mai veche si sunt de varsta parintilor nostri (o parte fiind chiar parintii nostri). Lor nu le-am putea cere sa-si schimbe reperele, acumulate legitim, de altfel. Din nefericire, la fel de multi sunt si oameni din zona 20-35 de ani a caror idee despre cultura se hraneste dintr-un elitism prost inteles, alimentat de lideri de opinie la fel de provinciali ca garderoba lui Busu.

Vorbim despre genul de oameni care, bunaoara, se vaitau ca Tamara Buciuceanu nu primeste suficiente Like-uri pe Facebook, desi niciunul nu are idee cu ce s-a mai ocupat fosta doamna a comediei romanesti in ultimii 20 de ani.

Tamara Buciuceanu

Sincer, de fiecare data cand vad mesaje precum cel de mai sus, trag mai multe concluzii despre autor, decat despre cei cu care el se lupta (in cazul asta, cu fanii Biancai Dragusanu sau cam asa ceva). Sunt exact aceleasi texte pe care in adolescenta le apreciam la trupele de rock de cartier si care, dupa o vreme, devin ilare. Dupa o vreme, te cam saturi de mizerii de tip “Avem 10 copii olimpici international la chimie, dar lumea se uita la Oana Zavoranu”. Ei, si ce? De ce ar trebui sa imi pese ca 10 oameni au obtinut o performanta artificiala (o validare a teoriei, practic) si de ce e lucrul asta incompatibil cu faptul ca Oana Zavoranu e o mangusta isterica? Omul de rand se simte mai bine cand vede pe cineva fata de care se poate simti mai inteligent si stabil emotional, nu cand vede un pustan imbuibat de clasa a sasea pe care parintii l-au fortat sa participe la un concurs inutil care nu-i va garanta nici succesul social, nici financiar.

Dar deja aberez. Cert este ca “provincialismul intelectual” e o meteahna raspandita in toata tara, una care ne afecteaza din cand in cand pe toti, blocand progresul multor dezbateri. Iata deci o serie de simptome care ne spun cu o oarecare precizie cand si de ce avem nevoie de o vacanta. Daca manifestati cel putin cinci dintre ele, adresati-va celui mai apropiat forum auto si cititi sectiunea “tuning”. Asta e Romania. Gata, v-ati linistit? Acum, sa trecem la lista. E posibil sa fii un intelectual de provincie, daca…

1.Ai propria definitie a ceea ce inseamna “intelectual” si “cultura” si esti convins ca e corecta, desi ambii termeni sunt generosi din punct de vedere semantic si extrem de generoasi din punct de vedere antropologic.

2.Imparti lumea intre oamenii care se uita la WowBiz si oamenii care “nu stiu cine e Bianca Dragusanu”. Pretinzi ca nu stii cine e Bianca Dragusanu si ca lipsa completa a unor repere (fie ele si gaunoase) din cultura populara e un plus, nu o carenta. Dihotomia se poate reduce si la rockeri si manelisti, cocalari si oameni de bine, noi si voi etc – in functie de varsta si repere. Refuzi sa accepti ca un baiat care cutreiera cluburile in fiecare noapte ar putea fi si un cititor indarjit si, de ce nu, ti-ar putea fi sef. Daca deja iti este, sigur a avut pile.

3.Ai pareri clare despre bine si rau si ai senzatia ca trebuie sa alegi de fiecare data. Multe din frazele tale incep cu ”decat”. Decat Banciu, mai bine te uiti la Badea. Decat in PSD, mai bine in PNL. Aparent, astea sunt singurele alternative.

4.Lupti pentru valori si principii. Ale tale. Stii tot ce trebuie sa stii despre etica si morala. De la altii.

5.Consideri cititul un fel de hobby pentru oamenii deosebiti. Il practici in public si presupui din start ca oamenii care citesc beletristica “sunt mai inteligenti” (desi au trecut de multa vreme de perioada in care cititul de titluri “canonice” era esential pentru formarea lor). Ai un respect si mai mare pentru oamenii care au scris sau scriu carti. Pentru tine, biblioteca e un spatiu cultural care se opune “clubului”. Intamplator, n-ai mai trecut printr-o biblioteca de vreo 10 ani.

6.Ai impresia ca arta se face pentru arta. Aparent, daca un artist are succes financiar (intamplator, cam singura metoda de validare pe o piata libera), e clar ca respectivul “s-a vandut”. Pentru tine, arta “comerciala” nu e arta, desi mai toti autorii din biblioteca ta au avut succes financiar in timpul vietii lor.

7.Ai o intreaga panoplie de valori intangibile care, daca nu sunt respectate, ii transforma pe interlocutori in “inculti”. De la Eminescu la Ciprian Porumbescu, de la Patapievici la Amza Pelea, exista mici idoli de care nimeni nu se poate atinge, desi nici tu nu mai stii exact cu ce se ocupa fiecare. De altfel, nu stii mare lucru nici despre sculptura, dar daca cineva indrazneste sa-l conteste pe Brancusi, e clar un cretin mediocru. Apreciezi mitul “artistul renascentist” si respecti autorii canonici pentru ca cineva a spus ca sunt canonici. E suficient. 

8.Ai nevoie de idoli si, daca se poate, de idoli validati de majoritate.

9.Ai senzatia ca romanii chiar au talent sau ca exista Vocea Romaniei si ca e suficient sa poti canta decent, scrie decent sau alerga ceva mai repede decat restul pentru a ajunge campion. Daca asta nu se intampla, e vina statului sau a tarii. Cei care reusesc, desi nu par sa aiba “talent”, au avut automat “pile”.

10.Crezi sincer ca romanii sunt un neam special, cu zeci de valori si sute de elevi olimpici si ca lucrul asta conteaza. Repeti obsesiv cateva anecdote aparute prin presa anilor 2000 (romana e a doua cea mai vorbita limba la Microsoft, turnul Eiffel a fost complet turnat in Romania etc).

11.Nu intelegi prea bine politica, dar ai pareri clare despre toti participantii la ea, de-aici sau din afara. Stii foarte clar ca toti sunt “hoti” si ca statul trebuie “sa dea”, dar n-ai nicio problema cu propriile incalcari legislative (de la piraterie la evaziune).

12.Nici cu istoria nu le ai, dar apreciezi monarhia, consideri ca Antonescu a fost o victima si idolatrizezi interbelicul. Din cand in cand, te intrebi serios daca dacii n-au fost cel mai avansat popor din Europa.

13.Urasti comunismul si pe Ion Iliescu (bravo!), dar nu stii mai nimic despre el, in afara propriilor trairi din perioada (se statea la coada) sau a ceea ce ti-au spus parintii (se statea la coada). Urasti comunismul, dar nu suficient, pentru ca esti convins ca pe vremea aia “existau valori” care acum nu mai exista sau nu se mai promoveaza.

14.Ai impresia ca tara asta a fost “impinsa” intentionat spre prapastie, nu ca a alergat vesela spre ea, de la bun inceput. Nu vezi cum ar putea fi si vina ta ca viitorul e incert.

15.Ai senzatia ca toti cei care au reusit sunt hoti, mafioti sau au pile.

16.Nu esti rasist(a), xenofob(a) sau intolerant(a), dar ai o problema cu ungurii pe care nu i-ai vazut, cu tiganii din Franta care ne fac de ras si cu homosexualii care nu te deranjeaza, dar stii ca nu e “normal” ce fac ei acolo. Una peste alta, esti un bun crestin, dar urasti din suflet toti islamistii.

17.De altfel, desi iubesti romanii si Romania, n-ai o problema cu a considera bucurestenii mitici, moldovenii betivi, ardelenii lenti etc.

18.Privesti exteriorul (pe care l-ai vizitat doar fugitiv) fie cu fascinatie absurda (mai ales daca n-ai apucat sa vezi prea mult din Romania), fie cu manie proletara (daca ai vazut suficient din Romania, incat sa crezi ca vor altii sa ti-o ia).

19.Esti convins ca unele opinii ar trebui cenzurate sau ca anumiti oameni n-ar trebui sa aiba dreptul sa si le exprime. Mai mult, sunt oameni care pur si simplu n-ar trebui sa existe. De-asta Internetul e nedrept.

20.Traiesti intr-o lume populata de invidii, dusmani (hateri) si oameni care vor ce ai tu. In cazul celor mai in varsta, lumea e populata de “hoti”, “curve” si “drogati”.

21.Pui accent pe inteligenta, pe care o consideri de multe ori pur ereditara si o scoti din context. Uiti de experienta de viata, varsta, carisma si de restul de factori care definesc succesul si implinirea.

22.Ai senzatia ca “oamenii destepti nu fac asta si ailalalta…” si iti impui sa te comporti conform unui potential “cod al inteligentei”. Din asta deriva si obsesia ta pentru detalii gramaticale care te face sa crezi ca afirmatia “Vaccinurile produc cancer si autism” e mai putin grava decat o virgula pusa aiurea.

23.Ai tendinta de a te demarca de “restul plebei” intr-un elitism bizar al petitiilor, share-urilor si citatelor dubioase. Esti putin prea frustrat de situatie pentru a tacea din gura, dar prea fricos pentru a-ti distruge confortul.

24.Respecti obsesiv batranii, in ciuda egoismului si haosului creat de ei. Daca esti foarte tanar, e posibil sa suferi de obsesia lui „varsta nu conteaza”.

25.Distribui tot felul de tampenii irelevante online, urmate de “la noi nu se poate, pentru ca se fura/ nu vrem/ ne uitam la Bianca Dragusanu”. Ai nevoie de Like-uri si comentarii, pentru reconfirmarea propriei valori.

26.Asociezi injuraturile cu lipsa de inteligenta (ci nu cu creativitatea) si esti prea pudic pentru o societate post-comunista.

27.Faci parte din grupuri de discutii si asociatii care nu fac niciodata nimic, dar produc “continut”. Ai senzatia ca asta e forma ta de protest impotriva societatii si ca ai strans in jurul tau numai “oameni destepti”.

28.Ai cateva emisiuni, reviste si site-uri preferate si ai senzatia ca sunt din start validate, din moment ce tu le urmaresti. Inca iti amintesti de perioada in care Divertis erau amuzanti si stii cine prezinta Cronica Carcotasilor.

29.Te vaiti constant (ca noi toti, de altfel) si ai impresia ca repetarea unei probleme contribuie cumva la rezolvarea ei.

30.Esti atins de articolul asta scris in 30 de minute pentru ca nu prea faci diferenta dintre opinie, feedback constructiv si trolling.

Da, sunt constient ca articolul e mare si pedant. Da, stiu ca televiziunea are o problema, dar ea nu se numeste Bianca Dragusanu (ci mai degraba bazarea veniturilor si audientelor pe un public irelevant financiar, format din adolescenti si batrani). Totusi, de ce sa lasam probleme minore sa ne abata de la viziunea de ansamblu? De ce sa nu abandonam anomia ultimilor ani si sa intelegem ca inteligenta autentica, constructiva, pleaca de la indoiala, ci nu de la certitudini?  De ce sa asteptam schimbarea de la niste ganditori mediocri a caror singura contributie la schimbare sunt petitiile si supararile adolescentine…

P.S: Daca anumite vertebrate (unele chiar articulate) par ca se descurca perfect si fara creier, exista si animale care par sa fie evoluat pana la punctul la care nu mai au nevoie de el.

krossfire
  • krossfire
  • Un simplu haiduc al cuvintelor.

Subscribe
Notify of
guest

25 Comments
Oldest
Newest
Inline Feedbacks
View all comments
romania inedit

Articolul nu e mare pentru ca ai vrut sa bagi mai multe criterii de departajare si in felul asta ai reusit sa elimini toti candidatii la titlul de intelectual de provincie.
Eu prin intelectual de provincie inteleg un intelectual care rezuma la o activitate strict provinciala aflata in raza lui de actiune, nefiind interesat sau neputand sa-si extinda ideile.

Rudolph Aspirant

In sfarsit, acum ca ai pus asa pe puncte, imi dau si eu seama de ce ma cam sacaie asa destul de des o impresie despre cultura europeeana ca fiind posibil uneori chiar suparator de provinciala ! Zau, cred sincer ca totul se trage de la acei intelectuali greci antici, pe care eu mi-i inchipui cel mai des cam asa ca pe tzatza Zamfira stand sa barfeasca si sa judece cu diverse vecine, tot tzatze si ele, despre cine mai trece asa pe ulita, sau chiar si prin fata blocului daca scena e mai de la oras.

Rudolph Aspirant

Ma rog, cred ca e posibil ca impresia mea despre grecii antici sa fie oarecum eronata din cauza ca au patruns asa in cultura romana din traduceri germane de la o perioada cand neoclasicismul redevenise in voga, si eu chiar ca nu am pomenit provinciali mai mari decat germanii (plus germanofilii din UE), zau, chiar si cei romantici clasici care l-au inspirat pe dl Eminescu si pe altii de la vremea lor, asta e parerea mea, sunt mai rau decat coana Chiritza in provincie, te mai si miri de unde si pana unde i-a venit ideea asta dlui IL Caragiale, ca dansul totusi era familiar cu cultura provinciala germana de la vremea dansului.

Rudolph Aspirant

De fapt cred ca radacinile sunt si mai adanci din cauza ca mai nimeni in UE nu stia lb greaca antica, decat niste scotieni iluministi si probabil Petrus Dacus, (supranumit si “privighetoarea nordului”, profesor universitar medieval in Danemarca, ulterior larg admirat de studentii provinciali de la univ de la Bologna si de la Paris), si astfel prea multe lucruri au fost traduse la a 2a mana din lb latina, limba acelui exilat in provincie, Ovidiu. Zau, ce bine e sa stii lb greaca antica pt a-ti da seama mai nuantat de aceste lucruri. Sunt chiar ff suparat ca Google translate nu ne ajuta prea mult in aceasta privinta. Pt ca daca stam asa sa traducem numai din latina, plus si la a 2a mana din germana ce o fi fost tradus din latina, zau, ne putem formula impresii chiar gresite despre cel putin 57 % din punctele de mai sus. Insa desigur este ff posibil ca eu sa am o privire in acelasi timp deosebit de ingusta, de om de origine dintr-o familie care a parasit provincia pt o mahala urbana tocmai la vremea dlui IL Caragiale, plus totodata si ff superficiala de om educat mai degraba imagistic si pictografic… Read more »

Rudolph Aspirant

Ma rog, si dl Ridley Scott in Blade Runner a fost influentat de niste expresionisti germnai de la vremea cand probabil Berlinul chiar spera sa devina oras real, (ca asa era la vreme Belle Epoque, lumea chiar spera in urbanitate, mai ales germanii care se simteau asa de provinciali, cam cum ii vedem si noi astazi, adica de fapt eu), insa poti sa scoti acest provincialism din oameni cand el a fost implantat atat de adanc de la vremea bazelor civilizatiei europeene din anumite orase-cetati greci antice care se uitau la toti nemtii si la toti dacii, ba chiar si la proprii lor vecini de bloc ca la niste provinciali ? Acest lucru a fost chiar internalizat, acuma mai toti ne simtim provinciali, si nici macar nu ne dam seama ca fusese initial doar o simpla prejudecata a tzatzei Zamfira de la Atena, pe care noi la randul nostru am internalizat-o (mai ales nemtii desigur, dar posibil si eu, despre Krossfire habar n-am cat de provincial i s-a spus ca este), daca tot am auzit-o asa de des, si acum o proiectam asupra altor amarati, care s-o nimeri.

Nautilus

31. Eşti blogger rocker cu nick din 4 litere dintre care una e Z, manifeşti cel puţin 10 din simptomele de pe listă şi deteşti forumurile auto sub motivul că sunt cocalari şi ţigani 😀

DanC

Hm, astea-s mai degraba definitii pentru orice bou, indiferent daca e de provincie sau nu.

Oricum, dupa mine nu e prea benefic sa diseci termenul ‘intelectual de provincie’. Nici cel de bou dealtfel.
Una ca denota dispret, superioritate. Adica cel care spune are pretentia ca e intelectual, dar nu ca un muritor de rind, nu de provincie. Apoi toata discutia e un non-issue, mi se pare complet boring sa definesti o notiune moarta si inutila.

Nautilus

Contraexemplu

Boul Ăla De La Televizor (asta e porecla lui, căpătată în 2008), sau mai bine zis viţelul unsuros de la televizor Mihai Morar, zice cam aşa: el e dintr-o familie serioasă de provincie, nu se ia de şireturi cu alde Poponetz, cu gagicile de terasă de Herăstrău, cu ăia care au telefon Zapp sau plasmă de 16 metri pe 9.

Se califica măcar la 10 din 30 înainte să dea faliment Zapp? 😀

ela

Intelectual…… Notiunea insasi e atît de vasta….Si atît de mult deformata de mass-media, FB, Twitter etc,etc!!!

Pt mine, un intelectual este o persoana care are propriile opinii, argumentate temeinic, cu o fraza construita si un vocabular spalat!

Dar… e numai opinia mea!

Blegoo

Să cităm, că nu doare:

“…daca cineva indrazneste sa-l contexte pe Brancusi…”

Cine-l contextă, băh?
În ce context?
Dă-l acilea în vileag, să-l latru cu asprime canină!

ZaMo numerut

“bucuresteni mitici” as in mythical creatures of a glorious era? 😀

Rudolph Aspirant

Domnule am stat sa ma gandesc de unde vine aceasta perspectiva anxioasa re intelectualitatea de provincie, (pe care Dan C o numeste desueta/perimata, insa d evreme ce se discuta inca eu nu o pot numi asa, desi sunt de acord ca e retroograda, si Dan C m-a ajutat sa trag concluzia asta a ce o sa zic). Este o perspectiva predominant crestina a cuiva relativ urban literat ca Ovidiu (de la Tomis), care e scriitor nu administrator, care este absolut ingrozit de posibilitatea teoretica sa ajunga de fapt mai rau ca Ovidiu, ci chiar ca Pilat din Pont…deoarece un intelectual de provincie efectiv nu se poate fofila de raspunderile politice de vreme ce “all politics is local”…si de fapt destul de putina lume are chef de chinul reprezentat de activitatea si raspunderea reala politica si administrativa ceruta unui intelectual de provincie, care nu are acolo aparatul pe care poate da vina mai usor la oras, ci el devine aparatul, sau macar contributor la aparat…e o chestie de raspundere asumata, inclusiv d ecolaborationism, o chestie de fapt cu adevarat horror pt un tanar intelectual urban asa mai yuppie modern ca Ovidiu. Stiu ca e o chestie fantezista din partea mea insa… Read more »

Nautilus

Mihai Morar, s.m. 1. Un bou care apare pe la televizor.

kitana

m-ati facut sa il caut cu gugal pe Morar 🙂 mai bine n-o faceam. De la tv nu-l stiu, doar de la radio, si acolo mai mult din barfe (cica are poante proaste si furate de pe la altii)

[…] din adolescenţă, dar autori de scrisori deschise (de care vor râde singuri peste ani), la intelectuali de provincie (în sensul dat de link) care-şi părăsesc bula natală pentru a se închide într-o alta. […]

[…] drept de cuvânt unor legiuni de imbecili”. Atât le-a trebuit vechilor jurnalişti, dar şi celor constrânşi de ani buni să se adapteze la un mediu pe care încă nu-l înţeleg. Un cor de voci a […]

25
0
Would love your thoughts, please comment.x
()
x