Despre relatii, joburi si alegeri
Intentionam sa ofer celor care au pus in viata lor mana pe un mouse un regal al jocurilor apuse insa providerul meu de internet a spus ”nu” pentru inca vreo doua zile, astfel ca am fost nevoit sa scriu de pe unde am apucat.
Voi reveni la subiect, in special la a mentiona despre ce subiect vorbim. Sunt constient ca s-a mai scris de zeci de ori insa a inceput sa ma scoata din ce in ce mai mult din sarite un aspect : tinerii romani se plafoneaza in relatii, in joburi si in mai tot ce tine de adevarata viata.
Nu are rost sa insist acum asupra indivizilor casatoriti la 21 de ani pe motiv ca ”se iubesc” si divortati la 27 din cauza aceluiasi stupid motiv. Poate ca judec dintr-o perspectiva obtuza dar la 21 de ani vad ca prioritate cariera si acea parte de ”fun” de care mai poti inca avea parte, chiar si cu o cariera in fata. In conditiile in care la ora actuala in domeniul meu cunosc cateva cazuri de oameni care la 23 de ani au functii precum ”Senior Strategic Planner” sau ”Head of PR” as putea fi chiar usor ingrijorat.
De ce nu vad iubirea ca pe o optiune principala pana la vreo 25 de ani ? (27 de ani e idealul meu de casatorie). Pentru ca pur si simplu nu duce nicaieri pe termen lung, nu la varsta asta. Nu inseamna ca nu iubesc sau ca n-am pe nimeni in momentul de fata ci ca pur si simplu daca si atunci cand totul se va termina vreau sa am pe ce sa cad. Daca tot e sa iau o decizie de genul asta, macar sa am statutul material sa o pot sustine pe viitor.
Ce se intampla cu oamenii astia care divorteaza inainte de 30 de ani ? O sa realizeze ca au trecut treptat de niste limite biologice si ca jobul de care s-au cramponat in ultimii cativa ani este un job care-i impiedica sa evolueze. Aici voiam sa ajung. De ce oameni inca in facultate se tem sa paraseasca joburi de doi bani doar pentru ca este totul foarte comod si decent platit ? Nu vorbim acum de oameni cu probleme financiare, ci de oameni care se considera ”carieristi”.
Venind de la un om care a parasit un job (unde desi erau bani si tratamentul era ok, nu exista posibilitate de evolutie) si vreo doua colaborari banoase intr-un an, afirmatia de mai sus ar putea parea un indemn. Adevaratul indemn este : Nu va cramponati ! E o perioada in care poti schimba 10 joburi pana gasesti unul care sa te lase sa evoluezi si sa avansezi pe termen lung. Ar fi ideal ca joburile sa aiba o legatura cu ceea ce vrei sa faci pe viitor. Nu de alta, dar un CV grasut face mai bine decat x facultati si masterate pe banii parintilor (nu ca ar fi o problema daca esti intr-adevar pasionat).
La 21-23 de ani avem oameni care sunt disperati de lipsa unui partener pentru casatorie, oameni care se considera impliniti cu un job de 1300 RON si nu vor mai mult pe viitor.
Daca la 28 de ani esti un tip cu burta de bere si o nevasta grasuta care se gandeste sa lucreze part-time pe tura de noapte ca sa-si dea al doilea copil la scoala s-ar putea ca alegerile tale in viata si cariera sa nu fi fost cele mai inteligente. Unii sunt fericiti asa insa majoritatea ajung sa sufere de puternice crize de personalitate.
P.S : Am primit un e-mail pe care nu l-am catalogat drept spam din motive de adresare. Mailul se referea la un siteulet numit Filmic.ro dedicat scurtmetrajelor si reclamelor. Nu stiu daca sa-l recomand sau nu in stadiul de fata insa ideea unui alt YouTube romanesc dedicat oamenilor ceva mai inteligenti mi se pare destul de ok.
- krossfire
Un simplu haiduc al cuvintelor.
- Hai aici, că-s taxe mici! March 24, 2024
- Cât de fantastic e în plastic! March 2, 2024
- Cum să fii Steve Vai de pe canapea February 25, 2024
- 2023 - Retrospectiva care n-a mai fost... January 20, 2024
- Poate că nu e doar vina noastră December 24, 2023
Eu m-am casatorit la 27 si abia la 28 am facut un copil. Pot sa afirm si sa intaresc ca este super asa.
o zi minunata iti doresc
sincer, in chestii de relatii eu nu m-as baza pe ceeea ce arata alte cupluri – aparentele sunt cam inselatoare.plus ca asa cum tu nu -ti poti imagina casatoria inainte de 27 ani, altii nu si -o pot imagina mai tarziu…mi se par 2 fete ale aceleiasi monede.eu respect oamenii care la 28 ani isi iau job part-time sa-si intretina familia,mi se pare o dovada de responsabilitate.ce siguranta ai ca daca te casatoresti la 27 ani o sa mearga?
Nu, dar daca am un statut material suficient de puternic nu va mai conta.
man, eu acum imi caut job. nu ma speria
Nu te-as speria, dar presupun ca tot in advertising iti cauti job. E vorba de vreo doua tipe de varsta asta (una in McCann si alta in Leo). Strange stuff, dar smart girls.
si eu stiu pe cineva care s-a angajat pe un post ok doar de vreo doua luni si deja se gandeste ca in doi ani o sa aiba de platit credit la casa pentru o familie. si ca va avea o functie de conducere
Daca ai o functie de conducere si sanse reale e ok. Si eu ma gandesc la un locsor al meu si la o masina dar nu la ”punerea pirostriilor”.
nu e vorba de asta. dar come on, lucreaza de doua luni si deja se gandeste sa se inhame la foarte multe chestii. e putin cam prematur zic
Clar ,eu am luni de munca in spate dar ma inham atunci cand am forta.
Casatoria pana la 25-26 de ani e o prostie. Abia dupa varsta aia iti dai seama cu adevarat ce fel de persoana vrei langa tine. Cariera e importanta la orice varsta, dar niciodata sa nu depaseasca ca importanta lucrurile care conteaza cu adevarat. La urma urmei muncesti ca sa traiesti nu traiesti ca sa muncesti.
In alta ordine de idei care e problema daca am 27 de ani si burta de la bere :D. Ei?
Am să aleg calea asta cât mai târziu. Era să fac greşeala de a mă căsători la 22 de ani, dar am scăpat ca printr-o minune. Privind în urmă nu aş spune că mai eram astăzi împreună…
You have seen the light.
Aş spune doar că ambii am fost foarte norocoşi. Dar…asta este, acum 🙂
Neah… momentan nu am copii … ei trebuie sa apara pe la 30 de ani.
Chestiunea e relativa, zic eu. Nu-ti garanteaza nimeni ca dupa 27 de ani de exemplu vei avea o functie de conducere si suficiente fonduri sa sustii o familie (poate esti ghinionist), asa cum nici daca te casatoresti la 22 e obligatoriu sa iasa cu ochii scosi. E adevarat, insa ca pasul asta trebuie facut in momentul in care esti pe picioarele tale: casa, masa si tot tacamu’ :P. Asta este cel mai important, sa nu te trezesti cu 4 copii care iti urla de sub balcon “mama/tataaaaa mi-e foameeeee!!” si eventual sa nu ai ce le da.
Acestea fiind spuse,
salutari si spor la scris! 🙂
N-am spus ca o sa am 3000 de euro pe luna la 27 de ani..dar as vrea 😀
Nimic, daca nu cumva burta aia de bere se face luand de la gura celor 2 copii ai tai.
e foarte important sa ai o stabilitate. Un bun vorbitor spunea candva: daca nu ai un job, nici nu are rost sa te apropii de-o fata, fiindca practic TU nu-ti permiti sa iesi in oras, iar despre casatorie nici nu se pune problema.
Suna putin cam evlavios ce voi spune acum, dar pana si Biblia spune ” toate lucrurile isi au timpul lor” Si cand spune TOT inseama chiar tot, cariera, iubirea si casatoria, trebuie sa fii atent ce alegi.
Ft ft bun articolul 🙂
Sincer,sunt de acord cu tine. Toata problema cu casnicia e un lucru pe care il iau foarte in serios si nu trebuie grabit. Macar daca nu va merge relatia,sa stii ca ai facut pasii corecti astfel incat sa poti ajunge la concluzia “uite,nu a fost sa fie. e ok, mergem mai departe”.
Iar in legatura cu joburile, la fel. Totul tine de alegeri,de prioritati,de cat de echilibrat esti, de ce iti doresti si in definitiv,cat de sus vrei sa ajungi si daca esti capabil de asta. Toata ideea e sa stii sa impaci jobul cu distractia, sa nu te pierzi in toata ideea de cariera,uitand de tine. In momentul in care ai invatat sa le jonglezi pe amandoua,superb!
Uite ca tocmai m-ai provocat si pe mine sa scriu un post pe tema apropiata.
Din pacate unii considera ca merge totul ”acum”, lasand nimic pe mai incolo.
The more the merrier, as they say.
e o discutie lunga si aici cu bani, tratament si evolutie la job. greu sa le impaci pe toate undeva. si nici sa schimbi joburi ca pe sosete nu da bine la cv. cunosc persoane care s-au lovit de problema asta cand s-au prezentat cu cv la un angajator. poti lasa impresia de instabilitate. si aici probabil e o alta lunga discutie 🙂
oricum apreciez articolul
Not really. Daca te-ai tirat de la un job la altul avand carte de munca si fara preavizuri, da, e dubios. Dar daca ai lucrat pe contracte de colaborare si ai inca proiecte care stau in picioare angajatorul va incerca sa-ti ofere ceva ok si eventual sa te lege cu o carte de munca 😀
Mi-am trait intaiul amor pe la 16 ani, cand am fost si ceruta in casatorie…cu inel, cu neamuri prin preajma, cu tat tacamul… M-o speriat atat de rau intamplarea incat am iesit si din relatia aia si ma cam tem sa nu ajung in celasi stadiu cu nici o alta… Pe la 25-27 e bini. Sa gasesc si-un sot intre timp si ma pot gandi mai in detaliu 😀
Raluca, multă baftă 🙂
:)) Nu-i bai, eu patesc asa cam o data pe luna. E adevarat, rudele nu-s prin preajma. Dar desi am doar 19 ani am inteles ca iubirii asteia oarbe, chioare, de care o fi, trebuie sa ii pui capac. Pana nu avem amandoi job-uri ca lumea he can kiss marriage goodbye.
Cat despre salariul ala de 3000 de euro…eah :-<, cine n-ar vrea?
@ DeMaio: Sa fie 😀 Pâna una, alta, mă sprijină cu multă ironie prietenii mei cei mai buni. E vorba despre doi tineri falnici, care imi testeaza fiecare iubit, scotandu-l din papuci sau punandu-l in ipostaze jenante. Initial, ma enervam si eu, dar acu am invatat sa-i apreciez. m-ajuta sa vad mai rapid ceva ce oricum ar iesi la iveala mai devreme sau mai tarziu 😀
@ oana: mama imi tot repeta: Dragostea e ca si raia, te mananca si-n calcaie!!! Si can o fi sa te manance, nu se mai uita ea daca ai sau nu job satisfacator 😉
Asculta la mine, ca-s vulpoaica batrana, trecuta prin viata. Am 20 de ani 😀
@Raluca Hritcu – Doamne :)) Ce nebunie :)) Dar până la urmă nu este deloc rea ideea :))
Raluca : Aia o spunea Zavaidoc prin 33′, dar cred ca merge si mama ta ca sursa 😀
Cred ca in fapt este doar felul de a fi al fiecaruia si nu are o legatura stricta cu varsta. Poti sa fi atat de capabil pe cat iti doresti sa fii indiferent de varsta. Atitudinea plus aptitudinea determina altitudinea la care vei ajunge.
Te vei ridica.
o zi minunata iti doresc
sigur ca “a face cariera” e poate unul din cele mai importante lucruri la varsta asta, dar nu mi se pare ca ar trebui neglijata partea sentimentala doar pentru ca “nu duce la nimic”. o relatie inceputa acum si continuata pana la 25-27 ani, iti va da un avantaj de 4-6 ani de cunoastere a omului de langa tine, ceea ce nu e deloc de lepadat 😉 . take each day at the time, zic
Stai să ajungi la 27 şi să te vezi burlac convins 😀
Just jokin, dar există şansa asta.
Legat de schimbatul prea des al job-urilor până-l găseşti pe cel care te mulţumeşte, ce răspunzi la interviu când te întreabă: de ce te-ai plimbat aşa des?
De vreo 2 zile tot vreau să te întreb… nu ai mai avut un post asemănător în trecut? 🙂
Cu ăsta parcă recondiționezi o idee mai veche. În plus, ai scris cam puțin. Scurt așa. 🙂
Fiecare simte pentru el momentele.
Nu exista un sablon. Exista doar pareri despre sabloane imaginare si utopice.
O sambata minunata iti doresc
Programare : Cam asa e. Intr-adevar a fost un ”moment” combinat cu lipsa de internet pentru o perioada.
am avut discuţia asta cu cineva la munte acum vreo câteva săptămâni în timp ce ne zgâiam la emisiunea aia idioată de pe MTV, underage mariage sau ceva de genul ăsta şi era un caz de tineri (idioţi) americani care la 19 ani trăiau într-o rulotă în curtea părinţilor, pentru că … exact, ai ghicit, se iubeau.
apoi, am început o discuţie cu respectiva vis-a-vis de acest subiect şi m-am cam întristat să aud că ea la 27 se visează deja cu 2 copii şi-un soţ pe de-asupra. mă rog, nu lua expresia de mai sus ad literam. şi curios, începusem să cred că gândeşte la fel ca mine..
PS: da, eram în tripul ăla în care am savurat pdf-ul făcut de rss2pdf cu blogul tău şi i-a plăcut şi ei cum scrii 😀
Fetele par a fi mai sensibile la problema casniciei. Au impresia ca dupa o anumita varsta nu o sa le mai vrea nimeni => Marry quickly. Adevarul e ca o femeie poate fi atragatoare la orice varsta (ba chiar una de 30 poate fi foarte atragatoare) daca nu abandoneaza complet.
Salut! E pentru prima data cand comentez aici, desi ti-am mai vazut numele prin diverse locuri (bloguri). Mi-a placut postul, e foarte realist. Si trist totodata. Sunt total de acord cu tine in legatura cu subiectu` – plafonarea in rel(personale sau profesionale). Am 20 de ani si dupa cum bine ai spus si tu, am drept prioritate cariera. Am totodata o relatie de 3 ani si nu simt nevoia sa fac o schimbare in aceasta privinta. Cel putin nu acum. Nu m-am plafonat in aceasta relatie si nici nu o pastrez cu gandul ca va duce undeva peste vreo alti 2-3 ani. Ce va fi, va fi. Poate se termina maine sau poate nu. Nu asta e important. Important cred ca e sa stii ce vrei de la viata. Unde vrei sa ajungi. Sa-ti fixezi niste prioritati, sa ai principii. Sa nu te lasi influentat de altii, sa nu-ti fie teama sa-ti sustii punctul de vedere, oricare ar fi el. Sa ai curajul sa incerci lucruri noi. Stii vorba aia: “Sa faci fiecare lucru la momentul potrivit!”. O sa zici ca nu stii cand vine momentul ala. Ba eu cred ca stii, daca esti baiat/fata destept/desteapta. Simti cand ceva nu-ti… Read more »
Gabuka : Intr-adevar, vrem independenta si nebunii numai ca o casatorie si eventualul divort din cativa ani poate pune lejer capat unei astfel de aventuri.
Daca n-ai prioritati in viata (waypoints, vorba unui coleg) nu prea ai cum sa ajungi la un final satisfacator inainte de Marele Final. De fapt, nici nu ai cum sa vezi un alt final.
N-ai inteles nimic din ce am vrut sa spun, krossfire 😀 Spuneam si eu, ca si tine, ca e foarte important sa ai niste prioritati fixate. Si-n functie de ele, sa-ti planifici viata. Unii se maturizeaza mai greu, altii mai usor. Cert e ca ne tb anumite experiente sa stim exact ceea ce cautam, cum vrem sa fie cel cu care sa ne impartim viata. Si bineinteles, asta nu poti s-o faci la 20 de ani. Iti tb ceva mai mult (spre 30 poate) sa ai macar o idee de cat de complexa e lumea in care traiesti. Si bineinteles de cat de diferiti sunt oamenii.
Eu m-am legat de o exprimare a ta. Waypoint = obiectiv fixat. Termenul se foloseste in cursele de masini si in unele jocuri. L-am folosit in ideea de a vedea totul ”de sus”. Sugestia mea era ca obiectivele din viata nu trebuie sa se margineasca doar la ceva mic si imediat urmator ci si la o eventuala realizare finala (pentru viata) la care se va ajunge prin realizari mici. E un termen destul de comun online si de-aia nu l-am inlocuit.
[…] ingustat marea de gagici. Pur si simplu am inceput sa cred ca logodnele astea sunt un semn al unei boli mai adanci. E plin de oameni cu inele pe degete. De ce? E simplu. Femeile vor o asigurare, ceva care sa le […]