Death vs Black Metal (ba inculturistilor…)

Cea mai auzita si citita fraza din ultima vreme de mine apartine celor care considera ca asculta rock (insa se limiteaza la cateva trupe americane de doi bani) si sustin ca ”eu ascult rock, dar nu din ala cu grohaieli”.

O alta formulare a frazei a sunat asa ”nu-mi place death-ul si black-ul ala..ca oricum sunt identice dar au alte denumiri”. Nu, nu sunt identice si nu sunt un fan al niciunuia dintre genuri , desi admit ca exista trupe care au iesit in fata si care au muncit enorm in domeniu.

Referinta glumeata (si usor retarda) la ”incultura muzicala” din titlu nu are nicio relevanta aici. Dar daca vi se intampla sa ajungeti in zone in care ar avea ? (chiar exista, in mod deosebit in Scandinavia). Daca peste ani vine copilul vostru la voi si va intreaba : ”Mami\Tati , tu stii care sunt diferentele dintre black si death ?” (La cum evolueaza lucrurile, alea vor fi probabil singurele genuri pe care le vom mai avea :)) )

No stati ca va explica ”badia” krossfire cum e cu death metalul si black metalul. Trebuie sa va spun din capul locului ca ambele genuri apartin ”metalului extrem”, deci : Daca va intereseaza , cititi – daca nu sunteti fani ai genului si nici nu plasati replici ignorante, puteti sa cititi probabil singurul articol bun din ultimele 2 saptamani de pe blog – Eroii de debara.

Revenind la oile mele, o sa iau pe rand si o sa caracterizez pe scurt fiecare gen, la final dand si niste ”exemple concrete” :

Death Metalul :

Death Metalul a evoluat din thrash pe la inceputul anilor 80 spun unii, aproape de anii 90, spun altii. Cert este ca pionierii genului au fost tatucii de la Slayer. Undeva in spate niste roackeri suparati striga ca nu ar fi asa. Ei bine : asa este, nu pentru ca am spus eu ci pentru ca au spus-o altii inaintea mea. Trupe ca Death (sugestiv nume) si chiar Venom au ”lucrat” si ele putin in domeniul asta facand genul sa evolueze. (dupa unii asta nu e chiar o evolutie).

La nivel general sound-ul de death se bazeaza pe growling vocals (sau ”grohaiala” – in limbajul unora) care poate varia in functie de trupa si ton, iar la nivelul instrumentatiei pe tobe furioase dar nu foarte rapide (celebrele ”blast beats” – tobe puternice si ritmice) si pe celebrele ”death metal riffs” adica pe riff-uri de thrash metal coborate nitel mai jos si ceva mai ”furioase”. Sound-ul este destul de greu si greu de digerat, chiar si la trupele de ”melodic death” (adica death care foloseste chitara ritmica si uneori clapele). Interesant de mentionat : In trupele mai agresive lipseste complet bass-ul (chitara bass – nu sintetizatorul, mai soarece de discoteca!). Se foloseste mult si chitara distorsionata (distorted guitars – ma refer la cele care sunt ”reglate” sa sune asa, nu doar la acorduri) , mai ales in concertele live.

Scolile de death : Da…exista ”scoli” de death (in acceptiunea generala a cuvantului , nu va inchipuiti ca exista profesori de grohaiala si de versuri morbide).
Prima scoala aparuta este cea americana, caracterizata prin repetitivitatea acordurilor (obsesiva si uneori iritanta) prin faptul ca se folosesc rar ”clean vocals” (adica un cantat mai normal) si prin faptul ca se evita ”melodic death-ul” pe cat posibil. Majoritatea trupelor recente de death american suna ca niste trupe de thrash ”raw” care grohaie. Exemple de trupe : Obituary, Morbid Angel, Cannibal Corpse.
Scoala suedeza sau scoala Gottenburg (datorita unui oras din care au originat trei mari trupe de death). Aici lucrurile stau ceva mai ”curat”. Riffurile sunt mai putin agresive, melodice iar pasajele de growling alterneaza cu cele de ”cantare curata”. Exemple de astfel de trupe : In Flames, Dark Tranquility , At The Gates (toate din Gotenburg) si sa zicem si primele albume Messugah. Ar mai fi Norther si multi altii, pentru ca suedezii au o apetenta pentru death metal, asa cum norvegienii au o apetenta pentru black. (Nu este o regula sau o separare clara suedia – norvegi – mai toata scandinavia are o apetenta pentru urlat)
Unii spun ca o diferenta fundamentala intre cele doua scoli ar fi si stilul vocal : La scoala suedeza se inteleg de cele mai multe ori versurile spre deosebire de scoala americana unde se canta mai putin inteligibl.

Tematica muzicala : Tema mortii si a violentei (eventual a mortii violente) au caracterizat prima perioada a death-ului. A doua perioada este caracterizata de teme diverse, de la politica mondiala (nu glumesc), iubire pana la elogiul nebuniei (foarte des abordata). Daca includem si cateva genuri derivate precum gore-ul sau grind-ul, temele se diversifica aparand minunate versuri ca ‘the purulent vaginal fluids of your heart” (vers dintr-o prostie de trupa gore, nu-mi amintesc exact care si nici nu vreau sa-mi amintesc) sau ”suffer, die, pain” (toate versurile unei piese grind). Cum gore-ul se cam explica de la sine, simt nevoia sa explic si ce e grind-ul. Grind-ul (grindcore) este un gen muzical derivat din death, ce amesteca acest stil cu un fel de ”hardcore punk” cu piese destul de scurte (unele foarte scurte) si cu tematici usor banale. Exemplu de trupa de grind : Napalm Death (au inventat practic genul).

Cei care canta death metal nu au un stil efectiv de imbracaminte sau comportament, desi tatuajele si hainele negre sunt un ”must have”.

Black Metalul :

Aici e aici. Majoritatea celor care asculta preponderent acest gen au impresia ca sunt parte a unei culturi de elita. Nu radeti – asa este, sunt zeci de tineri cu impresia asta. De ce ? Pentru ca exista anumite trupe si versuri in black care dau impresia unei manifestari artistice superioare si in cateva cazuri chiar asa este. (desi exista si in death astfel de exceptii)

Tot la inceputul anilor 80′ a aparut si minunea asta. Trupa Venom (Anglia), amintita si mai sus a dat numele manifestarii, prin albumul lor ”Black Metal”. Totusi, black metalul a fost practic inventat de scandinavi prin trupe ca Celtic Frost (Elvetia) , Bathory (Suedia), Mayhem (Norvegia) si infamul Burzum (Varg Vikernes – inca in inchisoare pentru uciderea lui Euronymus de la Mayhem si pentru incendierea unor biserici. Ultimele sale albume apartin stilului dark ambiental).

Se poate face o separare clara intre primul val de black metal si al doilea val. Primul val, caracterizat de trupe precum cele invocate mai sus se caracteriza printr-un sound mult mai crud. De aceea exista multi ”elitisti” (pusti fara directie) care folosesc obsesiv fraza ”true black metal” adica ”daca nu iti zgarie urechile iremediabil, nu e bun !”. Al doilea val, caracterizat inital de trupe precum Emperor, Immortal, Marduk si Dark Funeral si se caracterizeaza printr-un sound mai accesibil si mai elaborat. Valul asta a culminat cu trupe precum Dimmu Borgir (nu luam in considerare primele albume ”true”) si Cradle of Filth (cei sau cel care a adus black metalul maselor – adulati de americani si de rockerii de ocazie, urati de blackerii ”true”). Multi nu considera ultimele trupe de black ci mai mult de ”metal extrem comercial”. Totusi, sound-ul este unul de black.

Ca tot am vorbit de sound : Black-ul se caracterizeaza prin snare drumming (rafale de batai, mai ales pe snare si toba mare) riff-uri ”sugrumate” si putine linii melodice auxiliare. In black se foloseste destul de mult bass-ul (mai ales la trupele aparute dupa 1995). De remarcat este faptul ca majoritatea trupelor de black de la inceputul anilor 90′ aveau 2-3 membri, restul fiind muzicieni de studiou. Din aceasta cauza multe piese de black suna extrem de simplu instrumental, vocea fiind elementul dominant. In black-ul nou se folosesc mult clapele (in black-ul din al doilea val) – Dimmu Borgir sunt un examplu pentru asa ceva. In prima faza, la nivel vocal aparuse ideea de ”howling vocals” adica de voce guturala…oprita, simuland posesiunea demonica. Totusi, ca o regula generala, in black metal growling-ul este high pitched, adica mai inalt, uneori variind in crescendo, de-aici aparand si ideea de ”black metal screech”. Stilul vocal din death, acel ”death growling” se foloseste si in black, deci acest lucru nu mai constitutie o diferenta .Totusi, majoritatea ”solistilor de black” (solisti care-si pierd vocea dupa o vreme – vezi Marduk) prefera sunete stridente, chinuite. In black se folosesc uneori si instrumente bizare, exterioare metalului, avand in vedere clasificarea black-ului ca fiind ”pagan metal”.

Si aici apar ”chestii melodice” si chiar ”simfonice”. Eternal Tears of Sorrow este un exemplu de trupa de melodic black interesanta, la fel cum este si Catamenia. Trupele care amesteca black-ul cu alte stiluri sunt destul de apreciate, astfel aparand notiunea de avantagarde metal reprezentat de trupe precum Ulver (folcloric black), Arcturus (opera – black – muzica de carnaval) sau Kovenant (electronic black). Un exemplu de evolutie in acest sens este celebra trupa Samael, trupa care a evoluat de la black metal ”true” la o combinatie intre muzica electronica, black si chiar un hip-hop bizar.

Genuri inrudite :Pagan Metalul si Viking Metalul sunt considerate in mod de multi ca fiind subgenuri ale black-ului. Pagan Metalul poate fi privit mai degraba ca o mare categorie care include si black-ul (sau mai ales black-ul), insa cu Viking-ul problema se pune un pic diferit, pentru ca exista diverse moduri de abordare ale acestui stil. Abordari stil Ensiferum sau Fintroll apropie totusi genul de black.

Tematica : Vorbind de pagan metal ,trebuie mentionat ca black-ul este puternic inspirat de mitologia popoarelor germanice, mitologie populata de tot felul de monstri si zei agresivi (vezi Celtic Frost, primele albume). Chiar in aceste conditii, prima perioada a black-ului a fost caracterizata de tema satanismului, multi considerand muzica asta drept o replica ”in forta” la initiativele crestine ale vremii. In ultimii , temele care se invart in jurul ”lui” au inceput sa dispara treptat, artistii concentrandu-se pe folclor si pe atmosfera sumbra, inebunitoare creata de combinatia de instrumente.

Primii blackeri si foarte multi dintre cei actuali abordeaza ”corpse paint-ul” sau ”acea vopsire in alb negru a fetei, in combinatii cat mai infricosatoare”. Scopul ”corpse painting-ului” este asemanatarea celui pictat cu un cadavru. Se mai poarta : tepii, hainele cu nuante de negru si albastru inchis, vopsirea fetei in albastru pentru a da o nuanta de putrefactie. Pentru multi se poarta si penibilul.

Sper ca v-am convins de cateva dintre diferentele ”fundamentale” dintre black si death. Acum cateva mostre de ”inteligenta muzicala” :

-O trupa cu state vechi in death…Morbid Angel

morbidangel.jpg

– Mostra de black…Dark Funeral :

dark_funeral_01.jpg

Intentionam sa pun si ceva link-uri la niste piese pe YouTube, dar va gasiti zic eu si singurei. La ce piese ma gandeam ? La putin Morbid Angel, o piesa melodica de la In Flames (Only for The Weak) , ceva Emperor si putin Eternal Tears of Sorrow. Eternal Tears of Sorrow au progresat spre un power metal , amestecat cu doom si black. Tendinta s-a vazut si la Children of Bodom. Sigur gasiti voi ceva trupe, dar am vaga impresie ca nu veti cauta !

Asta va spusei eu, din ”stiute” – daca mai vreti, aflati de pe wikipedia, metalarchives si de pe multe alte site-uri poate mai competente 🙂

Si inca ceva, o mica lamurire cu privire la ”the goat sign” (the Mendez goat sign) sau ”semnul metalistilor”. Dupa opinia unora minunea asta de semn are originea in practicile sectelor satanice si s-ar traduce prin ”in fata ta ma-nchin stapane” (cred ca se intelege in fata carui stapan). O alta origine ar fi in practica unei secte pagane (practica preluata si de wika) care folosea semnul pe post de semn de protejare impotriva fortelor malefice – asa numitul ”evil eye”. In mod normal, semnul se face cu degetul mare spre interior, in alt context confundandu-se cu simbolul ocult ce simbolizeaza un blestem aruncat asupra partenerului de discutie (initial, in mai toate practicile oculte-vrajitoresti semnul era folosit pentru alungarea spiritelor rele – varianta cu degetele tintite inainte). Simbolul nu apartine metalului in mod deosebit, el fiind destul de vechi si destul de des folosit de catre muzicienii din bransa rock (inclusiv de John Lenon) . Sugestia mea : Nu va luati niciodata in serios cand faceti gestul asta. Ganditi-l ca pe un reflex si nu ca pe un simbol satanic, pentru ca asta a devenit : un semn de recunoastere si un reflex, el fiind golit de substanta. Marele promovator al semnului a fost Ronnie James Dio care aparent il invatase de la bunica sa care-l folosea pentru a alunga spiritele rele.

hand.gif

P.S : Trash-ul a evoluat din heavy metal, fiind ceva mai rapid , cu riff-uri de chitara distorsionata si pasaje vocale mai violente si rapide. (Pentru cei care se intrebau de ce fac atatea referinte mai sus)

De data asta nu glumesc – Material sub copyright (ca am muncit ceva la el – desi nu am muncit prea recent, doar l-am corectat acum).

32 Comments

  • Hmmm…fain articol, printre singurele de pe un site romanesc ! Bravo.

    Totusi : Esti un pic subiectiv vizavi de grindcore si devii ironic in anumite momente, desi dupa ce scrii tu aici, ai cam ascultat si death si black la un moment dat.

  • Anathema a fost Doom in inceputurile ei. Poate trebuia sa fac si o diferentiere death-doom, dar nu mai aveam rabdarea 😛

    Anyway Doom = ”Daca nu-ti poti bea berea intre o lovitura de toba si cealalta, atunci nu e doom” – adica pe scurt : metal atmosferic, caracterizat de ritmuri lente, vocalul poate canta sau nu folosind death growls ! (Green Carnation si Anathema canta mai mult clean).

  • Stii ca vorbeam noi la metrou despre dimmu si nu imi mai aduceam aminte de un album…era vorba despre “Spiritual Black Dimensions”, lansat in ’99. Ascultam obsesiv Arcane Lifeforce Mysteria…dar nu ma intreba de ce. Am reascultat-o ieri, dupa ceva ani buni si nu imi mai spune absolut nimic piesa respectiva.
    Oricum foarte bun postul, m-a incantat!

  • Si inca ceva, desi Anathema nu se incadreaza numai la Death (mai degraba Doom/Death Metal, Atmospheric Rock)au niste piese superbe. Scuze daca sunt off-topic, dar nu ma puteam abtine. Melodia despre care iti spuneam era A Dying Wish. Si de pe site-ul lor oficial poti downloada unele melodii gratis. Ascultam acum ultima lor melodie Everything si constat ca si ei s-au dus… Parca e o piesa de la Coldplay… pacat!!!

  • On topic: Bun articol. E singurul de acest gen care chiar l-am citit cap-coada.

    Off topic: Anathema se afla intr-o continua schimbare…am observat ca tot timpul ei incearca ceva nou…si as spune ca le iese destul de bine treaba. Da, chiar si cu ultimele cantece gratuite de pe site-ul lor…

  • Ai dreptate – Ma gandeam la Samael. Greseala mea 🙂

  • da, le-ai zis bine, cu exceptia urmatoare: Bathory (Elvetia-…).. Quorthon era suedez.. Samael is elvetieni

  • on topic:
    – Tati, tu stii care sunt diferentele dintre black si death?
    – Nu, dar ce-ti veni?
    – Eh, intrebam si eu asa… Am citit undeva ca se ascultau tot felul de ciudatenii pe vremea ta.
    – Lasa ca nici cu muzica voastra nu mi-e rusine.
    [copilul pleaca inspre camera lui mormaind]
    – Bosorogilor!

    off topic:
    “Bun articol. E singurul de acest gen care chiar l-am citit cap-coada.” Same here!

  • era si cazul sa se scrie la un moment dat ceva de genul asta si pentru noi, oamenii simpli..:D pe bune chiar m-am mai luminat si eu…

  • Super fain articolul. Felicitari, trebuie facuta ordine in capitolul muzical

  • sunt destul de inculta ca sa nu stiu care sunt diferentele dintre black si death metal si nici nu am avut rabdare sa citesc toata descrierea asemanatoare celor de pe wikipedia or else..cert e ca nimeni nu o sa te intrebe chestia asta niciodata,pt ca generatia viitoare de rocari nu prea mai exista..deja numarul celor carora inca le mai place hair metalul sau glamul vechi a scazut mult in scimbul fanilor green day sau blink..stiu toti astia cine a fost billy idol?sau the ramones?nu.atunci,in mod sigur vom avea o generatie tehno-music(asociaza asta cu evolutia tehnologiei),generatie plina de coveruri electro dupa marile hituri ale ’80/’90.pacat..munca ta trebuie sa fie evaluata la 10.00

  • Uff, e unul din typo-urile devenite automatisme la mine. Am corectat. Merci 🙂

    Nantara : Thanks 🙂

  • Apreciez gestul tau de a clarifica problema. Am o singura observatie: ai scris de cel putin 3 ori “trash” in loc de “thrash” : “Death Metalul a evoluat din trash”, “riff-uri de trash metal”, “niste trupe de trash”. E thrash metal, nu “trash” (ar fi fost si aiurea “metal-gunoi”)

  • Nope…In Flames sunt death melodic (Gothenburg) toata ziua. Si ei au zis-o si metal archives.

    Slayer nu i-am incadrat la death neaparat (tind spre thrash puternic prin riff-uri) dar am zis ca sunt printre taticii death-ului pentru ca ce au facut ei, altii au preluat si promovat sub alte forme inventand practic genul 🙂

  • tin sa te contrazic…slayer si in flames nu apartin deth metal-ului, ci trash-ului, sau cel putin asa sustin articolele “de specialitate”; oricum trash-ul si cu death-ul sunt foaaaarte asemanatoare (trash-ul este mai melodic, pe cand death-ul te duce cu gandul spre black); parerea mea…

  • *death :))

  • chiar…am si io o intrebare: moonspell in ce gen se incadreaza ????? si nu ma refer la primul album care era cam black; adica heavy nu e sigur, death in nici un caz, gothic (poate cva influente), power nu, speed nu…

  • Pai asa zic si eu, ca e cam gothic. Am vazut mai multe discutii pe tema stilului lor dar muzica duce spre gothic agresiv. Ei asta spuneau ca ar fi. Oricum, la capitolul gothic e o discutie destul de mare…trupele cu vocal feminin nu intra la gothic ci la power (operatic metal , cum scria cineva pe wikipedia – desi genul nu prea exista), cele cu vocal femininmasculin si sound greu ar intra la gothic si la fel si o parte din metalul melodic finlandez. Mai e si diferenta gothic (nordic) si gothdarkwave (American, asta nici prea rock nu e…desi se mai canta si in Europa). Gothic-ul este destul de bizar pentru ca mai fiecare trupa care a abordat un gen mai intunecat fara sa o dea pe ”rautati” s-a considerat ca facand parte din genul gothic. Sa nu uitam ca asa numitele comunitatii goth nu prea asculta gothic metal ci goth american, neofolk si alte cateva subgenuri ciudatele…
    http://www.tartareandesire.com/bands/Moonspell/1071/ – pe-aici spune si cam ce parere au ei despre ei…deci cam asta ar fi , un gothic metal mai intunecat.

  • Pai la ei e si greu…folosesc riff-uri de power, au inceput cu black, continuat cu un death energic…iar recent par sa semene putin a Gotenburg death prin melodie. Tot spiritul original imi place.

  • mda…pai urmaream un interviu cu children of bodom, la care alexi laiho a declarat cu zambetul pe buze ca nu stie ce canta…black sau death…

  • Pai o sa caut sursa. Da…in practicite oculte (vrajitoresti) semnul pentru asta servea insa a fost preluat gresit 😉

  • Interesant articol…insa am o nelamurire in legatura cu ”the goat sign”. “In heavy metal music, Ronnie James Dio also used this sign, and is known for popularizing its usage in heavy metal. His Italian grandmother used it to ward off the evil eye (malocchio). Dio began using the sign soon after joining (1979) the metal band Black Sabbath.” (extras din Wikipedia). Eu stiam ca semnul simbolizeaza alungarea spiritului rau, si nu inchinarea in fata acestuia. Chiar sunt curioasa unde ai gasit semnificatia respectiva 🙂

  • ——–. Nu stii sa scrii “thrash” da’ esti tare in copy/paste si tradus de pe Wikipedia.
    De unde ai scos treaba cu ”the goat sign” ? XD
    Lasa povestile si asculta linistit Slipknot.

    (Comentariu moderat pe motiv de limbaj licentios

  • Arata-mi la ce pasaj am dat copypaste de pe net putulica !

    Am scris o singura data gresit thrash iar ”the goat sign” se poate cam prin orice occultopedia doresti.

    Slipknot ? Cred ca sunt printre singurii care nu au ascultat si ce e mai grav este ca-ti poti demonstra cam ascultat cu hmm…100% mai multa muzica decat tine si ca am primit si ceva recunoastere in sensul asta ?

    Si inca ceva : De-acum incolo o sa sterg orice comentariu care nu foloseste adresa de e-mail reala sau care prin ID nu arata un user real. M-am saturat de coinacii de 13-14 ani, amatori de Linkin Crap sa-mi arate de fiecare data ca n-au coaie. In afara de ”asculta Slipknot si esti emo” mai stiti altceva bai copilasi ?

  • mia placut articolul …dar la o singura kestie nu sunt de acord cu tine … eternal tears of sorrow nu canta melodic black …e prea lent si versurile nu prea au treaba cu blacku’ …mai degraba ash zice ca un melodic death sau un symphonic death da nici aici nu prea ash fii de acord cu kestia ca e prea lent in unele parti …si ink o kestie, la trupele de melodic death care au pus bazele in deathu’ melodic , imi pare rau ca nu iai trecut pe cei de la carcass cu albumele heartwork si swansong 😀 in rest cheers and beers 😀 \m/

  • Ar fi si Celtic Frost si Mayhem ca tot am amintit dar nu voiam sa ma lungesc prea mult.

    Apropo de Varg : Facusem un pariu tampit cu un amic prin 2004 ca Varg iese inaintea lui Bertrand Cantat (Noir Desir, trupa de rock franceza). Ambii au omorat oameni dar la al doilea a fost cam accidental. Burzum nu a iesit avand in vedere ca a mai avut o escapada care i-a prelungit pedeapsa 😐

  • Ar fi trebuit sa vorbesti mai mult de Burzum , ca el este unul, sau poate cel mai bun si original din catgoria sa de black. Prin Burzum poti defini genul numit “Black Metal” de prim val, desigur.Ai uitat si de Darkthrone in orice caz.

  • Mda…ala e un caz de plagiat. Nasoala faza …pentru el. Eu am blogul sub Creative Commons Romania.

    Multumesc pentru link 🙂

  • foarte util si bine conceput articolul.ca tot veni vorba de copy /paste,unii isi insusesc inspiratia ta,….http://pic5.piczo.com/loser-deathh/?g=46297329&cr=5…in general nu fac pe mizantropul,dar cand vad pokemoni care asculta Nymphetamine pe repeat ,plus ceva System of a Down,si ca urmare se auto-declara metalisti,fac site-uri despre metal extrem,stil goth,emo,si toate le fac ciorba-ma simt prost fata de cei cu adevarat pasionati

  • Limitations live only in our minds. However if we use our imaginations, our choices become endless

  • In mare parte ai dreptate. Aia care asculta black si death e normal sa se creada si sa fie peste ceilalti. Ai uitat la enumerare trupe ca Hypocrisy, Amon Amarth, Belphegor, Ancient, Lord Belial, etc.

  • Am uitat eu multe, dar articolul asta are vreo sapte ani :))

4 Pingbacks

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

krossfire
  • krossfire