De pe Wikipedia…

Si acum, despre vot si spirit civic…

Glumesc. Mi-am incins destul tastele la alegerile precedente pentru a mobiliza un electorat invizibil. Acum e momentul ma enervez din cu totul alte motive. Nu de alta, dar in cazul votului, am timp sa fiu dezamagit cinci ani de-acum inainte si ceva imi spune ca voi fi. Prefer sa fiu plictisitor si sa scriu din nou despre argumentare. Acum am o problema care nu vizeaza legea penala, doar pe cea a bunului simt.

Am scris deseori despre false argumente, premise incomplete si alte boli ale logicii romanesti. Stiu, nu sunt cel mai in masura sa vorbesc, mai ales ca am la randu-mi multiple premii la concursul de debitat tampenii.  Problema pe care o pun astazi pe tapet este insa mult mai simpla: E in regula sa invoci surse precum Wikipedia sau alte site-uri similare, in discutiile informale? In ciuda opiniei puristilor, eu as spune ca da, dar numai in anumite conditii…

Sa incepem totusi cu sursa problemei. De cate ori nu v-ati trezit in dezbateri (fie fata in fata, fie monitor in monitor) cu intrebari de genul “Si de unde ai luat aia? De pe Wikipedia?” sau, si mai simplu, “Hai frate, tu crezi tot ce scrie pe net?”. In general, cam astea sunt si ultimele replici pe care le auzi de la respectivii interlocutori. Gata! Pentru ei, dezbaterea s-a incheiat atunci cand tu ai venit cu o sursa pe care ei o considera necredibila. Au dreptate?

Daca toti participantii la discutie ar urma regulile dezbaterii logice, atunci lucrurile ar fi clare. O cautare Google nu va ingenunchea niciodata o documentare temeinca. Din pacate, cei multi dintre cei care pun astfel de intrebari nu au absolut niciun contraargument pentru informatiile de pe “Wikipedia”. Ei opun o sursa necredibila unei surse inexistente. Tu ai aflat de pe Wikipedia, insa “ei stiu mai bine”. Cam aici apare si problema.

Am scris mai demult ca abundenta informatiei premestecate a ajuns sa omoare expertiza. Sunt chelneri care se cred medici pentru ca o freaca zilnic pe WebMD si zidari care discuta cu patos legile fizicii. Aici Wikipedia si alte site-uri similare sunt principalii vinovati, desi nu stiu daca influenta lor este complet negativa. Pe langa asta, exista zeci de cazuri in care vandalizarea unor site-uri sau preluarea unor stiri false a dus la propagarea de informatii chestionabile. Daca adaugi si sistemul colaborativ de construire a articolelor, precum si unele iesiri ale fondatorului Wikia, Jimbo Wales, intelegi de ce exista oameni care prefera sa se abtina, decat sa citeze Wikipedia.

Wikipedia
(Sursa Imaginii)

Totusi, pentru raspunsuri superficiale si rapide, o simpla cautare Google, o vizita pe Wikipedia sau pe Snopes sunt oricand de preferat in fata mitului urban. Daca nu ai pregatire profesionala intr-un domeniu sau nu esti pasionat de el, cuvantul tau nu este mai presus de “Wikipedia”. De ce? Pentru ca, pline de greseli si inadvertente precum le stim, articolele online au totusi o structura impusa, citeaza niste surse (de cele mai multe ori valide) si trec printr-un proces de moderare. Povestea pe care ai auzit-o tu de la unchiu-tau tau e o treaba pur subiectiva, o anecdota simpatica de spus la petreceri. N-are ce cauta intr-o dezbatere, nici macar intr-una informala. Chiar daca batranu’ “a vazut cu ochii lui” laserele lui Ceausescu, tot e o sursa mai putin valida decat un raport oficial.

O problema a referintelor online este ca, in articolele informative, exista de multe ori un filtru impus de autorul articolului. Cu alte cuvinte, Gigel citeaza cateva surse, dar compileaza si filtreaza informatia prin propriul capsor. Evident, capsorul lui Gigel nu e unul de specialist, ci de amator pasionat. Totusi, chiar daca exista un filtru intre informatia bruta si articolul final, de ce ar fi opinia ta mai indreptatita decat a lui Gigel? Daca nu esti doctor, e putin probabil ca parerea ta despre vaccinuri sa fie mai credibila decat rezumatul unui studiu, citat cu link-uri si referinte clare. Daca n-ai deschis in viata ta o carte de istorie, n-ai rasfoit o revista de profil si n-ai vizitat un muzeu, de ce crezi ca esti capabil sa emiti pareri despre “originile poporului roman”?

Slab documentata si incompleta cum o considera multi, Wikipedia e mai buna decat orice blog personal sau site conspirationist, fie ca e scris de “UFOlogi”, fie ca e compilat de “dacopati”. La fel, majoritatea site-urilor de medicina alternativa sunt niste tampenii sinistre, la fel cum multe site-uri de analiza politica sunt simple surse de otrava ideologica. Prin urmare, simpla incercare de a fi obiectiv merita apreciata. Da, e dureros cand ti se inchide gura cu o dovada simpla, dar e si mai dureros cand n-ai suficient bun simt incat sa realizezi ca ai pierdut dezbaterea sau ca unele lucruri pur si simplu nu pot fi puse la indoiala. In plus, dupa o vreme si dupa o varsta, nu mai ai scuza ignorantei.

Stiu ce inseamna sa nu vrei sa pierzi (din pacate), dar imi ies instant din pepeni cand vad oameni care-si sustin parerile exclusiv prin apeluri la majoritate si alte baliverne. Cand zici “Toata lumea stie ca…”, deja ai coborat cu o treapta sub sursele online. Drept concluzie, n-as sfatui pe nimeni sa apeleze ca prim resort la site-uri care traiesc din “cultura populara”. Totusi, ar fi bine ca, inainte sa incerci sa estimezi populatia Bruneiului, sa dai totusi o fuga pe Wikipedia.

P.S : La un moment dat, un glumet se apucase sa adauge la paginile mai multor jocuri video si albume de muzica rock fraza “This has been declared a cultural artefact”. Recunosc ca, vazand despre ce albume si jocuri era vorba, mi-as fi dorit ca informatia sa fi fost reala.

19 Comments

  • Pai wikipedia este un fel de prima sursa de informare, mai ales ca apare cam prima la cautare.

  • Ar mai fi referate.ro. 😀

  • Wikipedia e o enciclopedie generalistă, iar aici își face treaba foarte bine, din punctul meu de vedere. Sunt articole mai credibile, articole mai puțin credibile. Articole care trimit riguros la literatură de specializate și articole care mai că nici nu-și citează sursele. Dar chestia asta din urmă mi se pare că se întâmplă rar când este vorba despre subiecte serioase, relevante și care chiar au în spate literatură. Sistemul de moderare este destul de activ și în continuă adaptare, iar orice utilizator are acces la istoricul modificărilor.

    Utilizată cum trebuie și drept ceea ce este nu cred că trebuie făcută nicio concesie oamenilor care atacă folosirea lui Wikipedia.

  • Wikipedia este in mod semnificativ calitativ diferita in diverse limbi, si pe diverse domenii. Wikipedia in lb islandeza, de exemplu, este o comoara informativa si chiar si distractiva pt a gasi istorii etimologice ale unor diverse cuvinte care nu apartin neaparat limbii norse vechi, ci si altor ramuri, insa in acelasi timp ea nu contine, cel putin ultima data cand am verificat, (si chiar verific periodic din timp in timp !), cuvantul Oglinda ! Sunt aproape sigur ca e din superstitie ! Wikipedia in lb suedeza e deosebit de informativa (si distractiva) re relatiile de rudenie ale celor mai obscuri aristocrati…am gasit acolo si chestii despre familiile unor voievozi romani care nu sunt mentionate nici in lb engleza, germana sau franceza, daramite in romana…cred ca nu exista mentionate nici macar in manuale academice de Istoria Romaniei, de ex cum il chema pe un fiu al celei de-a 7a fiice a nu stiu carui boier moldovean spatar al lui Stefan cel Mare, de capul caruia nu s-a ales mare lucru decat poate ca o fi fost rascumparat de rusi de la turci in aceeasi perioada cand si suedezii erau interesati de piata de rascumparari ruso-otomane, (exagerez dar cam pe acolo
    !) Wikipedia in lb franceza e ff intersata de vietile personale ale tuturor VIPilor culturali filozofico-literari germani, scrie acolo mai mult decat pe limba lor materna, etc ! Wikipedia in lb japoneza e ff amanuntita re mituri si legende japoneze si doreste sa le gaseasca mereu o sursa comuna cu cele din Orientul Mijlociu mai apropiat de UE. Mai indepartat de realitate, se pare ca intreaga gastronomie globala are origine persana, iar sudamericanii au infiintat sistemul politic american, nu dl de La
    Fayette et co., (sau ma rog, niste francezi aristocrati obscuri rataciti prin Brazilia care au scapat nemancati de canibalii indigeni sudamericani care se saturasera cu destui portughezi) Etc. Wikipedia in lb engleza, (si posibil si germana, insa nu stiu sigur), sunt si pazite de site-uri de tip watch dog anti bias. Cea in lb engleza are si un grad mai
    dezvoltat de mecanisme intern critice autocorectoare, pe cand cea in lb germana se eschiveaza diplomatic, anuntand sub multe articole deosebit de complexe si deja dezvoltate la nivel de manual universitar real ca “articolul e inca in lucru”, chiar si daca nu e unul de istorie sau politica, ci de simpla anatomie oarecare, de ex, scot du n burta, descrierea macroscopica a unui os oarecare, de ex femurul, care in mare se pare ca e tot la fel si cum era la vremea lui Vesalius, in lb latina si pe atunci, insa nu se
    stie niciodata ce mai poate descoperi Inst
    Max Planck. Plus sa nu uitam articolele medicale cu linkuri si conexiuni la cele mai obscure si posibile rare maladii, un adevarat Paradis pt orice ipohondru plus ca baza de scenarii pt episoade de Dr House pe viitoarea mie de ani !
    Am imbinat observatii mai serioase cu unele mai comice in acest comentariu, dar e pt ca eu indragesc ff mult wikipedia.

  • P.S. Stiu ca am comentat off topic, ca nu despre afectiunea mea fata de wikipedia sau despre indiferenta altora fata de ea era vorba in principal in articolul tau, insa mie mi-a facut placere sa citesc titlul acestui articol si sa ma scufund in reverii personale, drept care eu personal pot incadra acest articol al tau in categoria de
    “beletristica”, desi este probabil incadrabil si sub alte categorii de literatura, insa nu l-am citit cu destula atentie ca sa-l pot eu incadra in alte categorii.

  • Plus daca voi apuca eu vreodata sa scriu capitolele despre istoria Dacilor din perspectivele istoriografice feministe si a Analelor franceze, (din seria mea de articole Dacii pt Toti, in care am avut intentia de a dedica cate un capitol scris din cate perspective istoriografice am gasit ca exista mentionate pe wikipedia, si astea fiind inca in lucru, ca sunt ffff multe), eu de unde sa ma pot inspira si de unde sa pot gasi surse mentionabile decat tot de pe wikipedia !

  • P.S. Capitolul despre daci din perspectiva istoriografica gay il stiu deja plus perspectiva istoriografica gay nu e totusi considerata o perspectiva istoriografica serioasa, asa cum ar fi totusi mai recent cea feminista, asa ca nu am nevoie sa ma inspir de pe wikipedia pt acel capitol
    special ! Stiu ca imi fac curaj sa scriu urmatorul capitol, ca m-am lasat pe tanjeala cand m-am impotmolit tocmai in perspectiva istoriografica culturala !

  • Romania Inedit: Asta daca si cauti (apropo de oamenii care contrazic orice prin “Pe-asta ai luat-o de pe net?”).

    Nelinistitu’: Sau TPU.ro 🙂

    Alin R.: Asta spun si eu, dar ai vazut cati sunt?

  • Rudolph: Intr-adevar, exista diferente semnificative intre Wikipedia in limba in engleza si variantele ei locale. Aici ar trebui sa mentionez ca varianta in limba romana a enciclopediei e destul de subtire.

    Cat despre suedezi si “bizara” lor pasiune pentru moldoveni, stii si cred ca ai scris si tu: totul este explicabil, cat timp Carol al XII-lea (Carolus Rex) a stat ceva vreme la Bender, in Moldova, dupa infrangerea de la Poltava. Oricum, el n-a fost singurul suedez interesat de fostul regat romanesc.

    Altfel, persii s-ar putea sa aiba prioritate in ceea ce priveste originea multor lucruri. Pacat ca nu mai exista persi autentici 🙂

    P.S: Inca n-am inteles ce-i aia “perspectiva istoriografica gay”. Cu ce difera ea de cea standard?

  • Acest articol nu citeaza suficiente surse. 🙂

  • Unde mai pui ca e si partinitor 🙂 ?

  • Rudolph aduce o observație relevantă – Wiki diferă calitativ în funcție de limbă. Eu concluzionez că Wiki reflectă societatea respectivă, pre limba ei.

    Zamoca aduce o observație pertinentă – articolul nu citează suficiente surse (credibile? obiective?). Ca urmare, eu n-am să mai citez pe nimeni afar’ de ce cred eu. Sursă sigură, verificabilă.

    Acuma, serios. Dacă întâlnești undeva termenul “mexican jumping beans” și nu știi despre ce e vorba, Wiki e probabil o sursă credibilă – lămuritoare.
    Asta ca exemplu de valoarea informației.

  • E important contextul si sunt foarte importanti si participantii la discutie. Specialisti in “mexican jumping beans” e putin probabil sa gasesti, dar oameni cu o baza decenta in istorie sau medicina se mai gasesc 🙂

  • NU exista o perspectiva istoriografica “standard”. Zau, cand am vazut cate sunt si inca din alea oficial academic serioase, m-a apucat durerea de cap ! Le-am enumerat pe cele mai importante in Introducerea Dacilor pt Toti, numai ca nu am apucat sa prezint decat vreo 3 sau 4, si tocmai la cea culturala m-am poticnit, (ca nu are nimic de a face cu dansurile populare asa cum credeam eu, ci are de a face cu Istoria Artei, zau, o disciplina atat de grea, desi e destul de recenta, abia are asa nici 200 de ani, dar e una din cele mai complicate, dar NU ma las pana nu o dau gata si pe ea si pe dacii priviti prin ea…dar am asa de multe de studiat…de pe wikipedia). Perspectiva istoriografica feminista exista printre cele oficiale, dar aia e un fleac fata de perspectiva Analelor franceze, (la care a contribuit si un roman, numai ca momentan am uitat cum il cheama, cineva care l-a inspirat chiar si pe dl N Iorga la un moment dat, numai ca dl N Iorga avea o privire de asamblu mult mai buna decat mine asupra dezvoltarii perspectivelor istoriografice, zau, cred ca dansul nu s-a poticnit asa ca mine…plus inca dupa dl Iorga cate au mai fost, dar si inainte de dansul). Aia gay e un soi de rudiment primitiv nedezvoltat inca academic ff serios, se inspira partial din perspectiva istoriografica feminista, insa mai recent si din aia culturala, dar nu e dezvoltata adecvat pt a fi de sine statatoare asa ca alelalte oficiale…dar cum am zis, NU ma las, o pun intr-un apendice la sfarsit, dupa ce le termin pe alea serioase).

  • Pai de-aia zic: La ce raportezi perspectiva “gay”, daca n-ai o perspectiva oficiala?

    Date si documentari serioase exista, insa din pacate protocronistii si cei preocupati de “demitizare” duc lucrurile la extrem.

  • Ar fi interesant sa faci un test : ia un subiect oarecare din Wiki, copiaza o serie de cuvinte succesive (uneori merge si o propozitie intreaga) si apoi “păstuieşte-o” in cautatorul gugl, intre semne de citare. O sa primesti o pagina (alteori mai multe pagini) cu rezultate, cu locatii unde se gaseste secventa (propozitia) respectiva in forma identica. Uite-te la datele de publicare ale informatiilor respective si uneori vei observa ca cele de pe Wiki sunt scrise, ca interval de timp, DUPA altele gasite online. Concluzia ? Se copiaza à la prime minister …
    Asa ca a spune “o stiu de la Wikilescu” sau “o stiu de la Xulescu” este cam acelasi lucru. Diferenta este ca Wikilescu are mult mai multa informatie si toata la un loc.
    Cu ceva ani in urma le-am cerut sa precizeze sursa unui paragraf “preluat” sau sa stearga informatia; m-au acuzat de lipsa de bunavointa si au sters-o.

    Adevarul este ca nu am mai citit de mult o lucrare de doctorat originala … pacat, acu tre sa ma uit la teve k sami complectez vocabularu.

    P.S. Cine isi mai bate capul cu lucrari despre “originile poporului roman” ??? La ce iti trebuie lucrari cand poti afla imediat, doar urcandu-te in tramvai ?

  • Mi-ai dat idee ff buna pt a-mi dezvolta pe viitor apendicele ! Voi raporta perspectiva istoriografica gay la fiecare standard al celorlalte perspective istoriografice oficiale, (care au fiecare la randul lor un standard propriu), si ca sa fiu constiincios, nu o voi raporta doar la perspectivele oficiale culturala si feminista, ci la toate prin care voi fi trecut in capitolele anterioare…abia astept sa o raportez si la perspectiva Analelor franceze despre care inca nu stiu nimica…

  • Pai am de scris acum pe blog despre daci pana la pensie ! Zau, chiar ma blegisem cand am vazut cat era de muncit si de studiat…dar acum mi-ai creat un avant chiar de-a dreptul altruist de a ridica perspectiva istoriografica gay pe culmile pe care le merita…cati oare se vor inspira chiar la nivel academic poate in viitor din contributiile mele viitoare daca ma tin de treaba si nu renunt la blog…

  • Glass and Iron: In tramvai poti fi chiar trimis in origini! Altfel, sunt de acord, moderatorii Wikipedia nu sunt chiar cei mai informati sau “moderati” oameni (mai ales cei de pe pagina locala).

    Rudolph Aspirant: Ca veni vorba, ai rezolvat problema comentariilor?

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Follow us

We will keep you updated

krossfire
  • krossfire
  • Un simplu haiduc al cuvintelor.