De la Blog la “Bloc” – Despre Interfața Gutenberg

Îndrăgostiți sau doar amatori de WordPress, e imposibil să nu fi auzit despre iminenta trecere a platformei la o nouă interfață de editare.

Începând cu varianta 5.0, Gutenberg va fi principalul editor de texte al celei mai utilizate platforme de conținut de la ora actuală, înlocuind editorul actual, o variantă de TinyMCE. Ce înseamnă asta pentru administratorii și posesorii de blog? Mai multe lucruri, printre care o mai mai mare ușurință în utilizare, însoțită însă și de o mică bătaie de cap.

Chiar dacă vechiul editor va fi disponibil în continuare ca plug-in, e clar că cei de la Automattic vor impune într-un final noul sistem. Scopul inițial al lui Gutenberg era ca interfața de editare să arate cât mai similar paginii finale și să impună un stil de construcție bazat pe „blocuri” (cărămizi, dacă vreți) de text, de imagine și așa mai departe. Scopul real pare însă să fi fost lupta cu Medium, a cărui interfață simplă și modulară a câștigat câțiva scriitori talentați.

Cum Gutenberg poate fi testat sub formă de plugin, utilizatorii au început deja să-l învârtă pe toate părțile și, în unele cazuri, să-l înjure din toate direcțiile. De altfel, și voi vă puteți obișnui cu ideea de „blocuri” folosind chiar pagina de prezentare a sistemului. Sau ați putea să încercați întreaga funcționalitate pe pagina Frontenberg.

Totuși, dacă n-aveți chef de recenzii prea detaliate, o să vă scriu pe scurt lucrurile care mi-au plăcut și cele care m-au iritat în ultima lună de testat interfața Gutenberg, de pe care vă scriu și acest articol:

De bine

  • Sistemul bazat pe „blocuri” de construcție este excelent pentru începători.
  • Modularitatea e o idee bună pentru tot ce înseamnă multimedia. Practic, dacă sunteți amatori de articole scurte, dar bogate în imagini sau clipuri, Gutenberg nu poate fi decât binevenit.
  • Blocurile reutilizabile sunt o opțiune utilă pentru cei care țin serii mai lungi de articole.
  • Noua interfață aduce aminte de PowerPoint și de lucrul cu obiecte din anumite medii de programare.
  • Gutenberg vine cu opțiuni pentru care înainte foloseam plug-inuri sau cod. De exemplu, e mult mai ușor să creezi paragrafe cu formatări și culori complet diferite.
  • Ai nevoie de mai puțin cod, dar, în același timp, ți se permite mai puțin cod.
  • Adăugare mai rapidă și conversie mai bună a imaginilor „featured”.
  • Experiență mai bună de citire, pe mobil.
  • Conținutul multimedia extern (embedded) e mult mai ușor de integrat. La fel și conținutul din social media.
  • Letrinele (Drop Caps) sunt acum standard.
  • Detaliile adăugate imaginilor (captioning) sunt mai plăcut integrate.
  • Structura blogului îți dă un sentiment plăcut de „mașină de scris” (e o preferință personală, nu săriți).
  • Rezolvă niște probleme de aliniere dintre text și imagine.
  • Convertește rapid texte mari din MS Word (sau din alte editoare de text) în format „block”. Din păcate, conversia inversă nu e grozavă.
  • Permite accesul unui editor extern la bucăți din articol, dacă aveți așa ceva (dacă aveți o revistă online sau un blog colectiv, mai precis).
  • E o interfață mai curată, lipsită de opțiuni redundante (mai ales dacă eliminați meniurile laterale).
  • Gutenberg dă autosave aproape permanent, funcția asta fiind mai rapidă decât în TinyMCE.
  • Accesul mobil la panoul de control e mai rapid, dar nu și mai confortabil.
Un articol bazat pe text.
Exemplu de editare în Gutenberg, la articolul meu precedent.

De mai puțin bine

  • Dacă articole cu intervenții, citate și elemente multimedia vor fi mai ușor de asamblat, cele bazate intensiv pe text nu se vor simți la fel de bine.
  • Să lucrezi paragraf cu paragraf poate fi obositor. Eliminarea unor paragrafe și eliminarea de paragrafe multiple e mai dificilă decât adăugarea lor.
  • Schimbarea tipului de bloc folosit e de-a dreptul iritantă și greu de justificat uneori. De ce blocul pentru paragrafe de text e complet diferit de cel pentru liste?
  • Foarte multe persoane nu-s tocmai încântate să lucreze cu blocuri, indiferent cât de utile și manevrabile ar fi ele, și preferă un flux continuu de scriitură.
  • Trecerea înainte și înapoi între Gutenberg și TinyMCE sau alt editor încorporat (dacă foloseați vreun plug-in) creează probleme, mai ales dacă ați făcut modificări cu al doilea. Aici structura de tip „bloc” devine o corvoadă.
  • Lucrul ăsta poate fi deranjant și pentru cei care-și scriu și modifică articolele în editoare externe, cu excepția MS-Word, de unde conversia (în sens unic) e totuși bună.
  • Compatibilitatea cu multe plug-inuri este limitată, mai ales cu cele care adaugă funcționalitate editorului standard (fonturi, aranjamente etc). Cât despre plugin-urile de SEO, Yoast sunt printre primii care au sărit în căruța Gutenberg.
  • Sunt probleme cu integrarea de cod extern și short code, deși pentru ultimul există un bloc specializat.
  • Gutenberg e în momentul ăsta actualizat foarte des, ceea ce spune ceva despre gradul lui de finisare.
  • Unul dintre update-uri a produs ceva probleme mai serioase de CMS, inclusiv intrarea unor bloguri în modul de mentenanță. Se rezolvă ușor, dar e deranjant.
  • Blocurile creează uneori inutil de mult cod pe pagină (mark-up, de fapt). Acum problema s-a mai diminuat, dar puteți da un view source pe articolul ăsta sau pe cel precedent pentru a vă lămuri. Uneori, codul ăsta creează probleme (încercați să faceți rapid un block cu subtitlu, după o imagine cu „caption”).
  • Sunt opțiuni care apar doar la „mouse over”, deși ele ar trebui să fie prezente în mod permanent pe ecran (opțiuni legate de fonturi, meta titluri și altele).
  • Managementul tag-urilor este deranjant, mai ales pentru că editorul dă autosave în momentul în care tu adaugi tag-uri, eliminându-ți uneori modificările.
  • Opțiunile de tip Heading și Subheading sunt limitate, deși blocul separat pentru ele nu e o idee rea.
  • Același autosave lăudat în prima categorie dă și multe rateuri.
  • Experiența de editare de pe mobil merge îmbunătățită.
  • Speram la ceva cu mai puține click-uri și mai mult „drag and drop”. Unele blocuri sunt aproape nefuncționale, deși pot fi înlocuite (inclusiv cel pentru subtitluri care mi se pare o idee bună, dar atât).

Drept concluzie

Gutenberg funcționează excelent ca un editor alternativ, în special pentru articole cu sărăcuțe în text și bogate în inserții multimedia. E o opțiune demnă de luat în considerare, dar nu-mi doresc să fie singura opțiune…

P.S: Căutând o alternativă la WeTransfer am dat peste Smash, un site curat, rapid și generos de trimitere a fisișerelor. Dați-i o probă aici.

krossfire

A mere outlaw, a rogue of the written word.

7 COMMENTS

  • Da’ ce-a patit WeTransfer :)?

  • Nimic, doar ca se intampla sa fie blocat in unele locuri 🙂

  • 700 de pagini de material pentru alți blogeri… TL, DR

  • Veni, Vidi, Exii 🙂 ?

  • Linkul de la „pagina de prezentare” este identic cu cel de la „Frontenberg”.

    Din ce spui tu (și din scurta privire pe care am aruncat-o acum peste recenziile de pe wp.org), nu-mi place. Cred că problema e în primul tău link: e folosit de prea multă lume. Ca atare, îl fac tot mai accesibil începătorului (sau mediocrului, ca s-o spunem pe șleau) și tot mai enervant pentru utilizatorii avansați.

    Un exemplu: pe vremuri, când adăugai un link, puteai să bifezi dacă să se deschidă într-o pagină nouă. Acum (mă refer la editorul curent, nu la Gutenberg), pentru a bifa lucrul respectiv, trebuie să mai dai un click (pe un buton de configurare). L-au făcut mai simplu pentru noob-ul care se simțea pierdut când avea în față mai multe opțiuni, dar pentru un utilizator avansat e mai puțin eficient, deoarece trebuie să dai mai multe click-uri. Și sunt și lipsiți de o anumită grijă sau atenție la acești utilizatori: cât de greu era să-l configureze de așa natură încât dacă la linkul de acum bifez opțiunea, la linkul următor ea să rămână implicit bifată? Dar nu, trebuie să intri acolo și să bifezi absolut de fiecare dată.

    Probabil cineva ar trebui să se gândească serios la un CMS făcut pentru bloguri, nu pentru saituri de toate culorile, având în minte utilizatorii care vor ști să-l folosească, nu aerienii.

    Probabil o să testez și eu noul editor. Până atunci, câteva întrebări:

    1. Dacă vrei doar să adaugi text (la fel cum o făceai înainte) și să formatezi și inserezi imagini la final, poți? Zicea cineva pe acolo de un bloc pentru conținut clasic sau așa ceva.

    2. Mai ai la dispoziție codul din spate? Adică poți accesa în continuare codul HTML al întregului articol, astfel încât să-l editezi direct în HTML cum dorești?

    3. O să fie folosit ca editor implicit și pe blogurile de pe wordpress.com?

  • M-am uitat puțin și pe https://frontenberg.tomjn.com/. Nu pare așa de rău cum am crezut inițial. Poți scrie în continuare paragraf după paragraf, iar editorul va adăuga automat blocurile aferente. Cred că părțile de forma — wp:paragraph — dispar din codul sursă al articolelor publicate.

  • Merci, am corectat link-ul de la Frontenberg.

    Si da, asta a fost si prima mea senzatie. Ca e prea pentru incepatori si pentru “influencerii” din zona social media. Ulterior m-am mai obisnuit cu el, mai ales ca acum sunt cam la al treila articol scris la modul asta.

    Pe mine ma deranjeaza pe de-o parte adaugarile din gama celei sugerate de tine si pe de alta si eliminarile de optiuni (stiluri de paragrafe, sublinieri) pe principiul: nu erau frumoase.

    Prin urmare: suporta ce nu-ti place, dar noi modificam ce ne enerveaza.

    1. Da, exista un “classic” block pe care editorul ti-l adauga automat daca adaugi un bloc mare de text.

    2. Poti da “View as Code” pe blocurile de text. Pe intregul articol nu functioneaza prea grozav.

    3. Da, va fi folosit si acolo, dar si acolo si aici vom avea pentru o vreme (vreun an, maxim doi) o alternativa sub forma plug-inului de TinyMCE.

    P.S: Si eu cred ca ne vom obisnui, dar inca nu inteleg de ce a fost necesara schimbarea. Medium a castigat pentru ca nu era aglomerat, nu pentru ca ar fi avut vreo super facilitate de editare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *