O leapsa care calatoreste cu viteza blogului si care vine pe filiera Constantin a ajuns si la mine.

Din pacate pentru amatorii de senzationl, raspunsul lui este si al meu : Primul mare cadou adus de parinti a fost calculatorul. Mai pusesem mana (adica aveam) pe un Sinclair si putin pe un Amiga insa PC-ul mi-a cam deschis ochii la ideea de viitor. Pana una alta, in perioada dintre generala si liceu, o perioada care a marcat trecerea mea de la un tip care urmarea si sa placa celor multi si sa isi exerseze talentele la un individ cu pretentii elitiste, PC-ul mi-a prins foarte bine. Stiu ca suna ”geeky” dar atunci cand toti ”prietenii tai” se apuca brusc sa asculte manele si sa fumeze si tu nu prea mai ai supape de iesire decat filmele, muzica si eventual jocurile pe PC + iesirile , daca se poate.

Oricum, gasesc PC-ul un ”cadou” aproape indispensabil la un moment dat sau altul. Nu sunt legat de calculator si am stat si luni fara sa-mi vad mailul insa societatea impune la randu-i niste norme.

Ulterior, datorita colegilor de liceu am avut mai putina nevoie de PC ca prieten si mai multa nevoie de el ca suport pentru creatiile proprii si pentru medii de programare antice folosite la scoala.

Pana una alta : Tag-ul merge la tot blogroll-ul, mai precis la cine doreste sa-l preia.