Cartile copilariei

Dupa ce cu vreme in urma am scris despre desenele copilariei m-am gandit ca ar fi cazul sa revin putin asupra subiectului copilariei din perspectiva livresca. Aceasta reintoarcere asupra subiectului a fost cauzata de o rugaminte adresata printr-un comentariu (daca cea care a facut sugestia isi vrea numele scris, il mentionez).

In primul rand ar trebui sa definesc sintagma de ”carti ale copilariei”. In postul asta explicam maturizarea brusca sau intarziata a noilor generatii si gapul creat intre tinerele generatii. Din fericire , pana pe la 10-12 ani, curiozitatea copilului se poate mentine in anumite limite. Zic 12 ani pentru ca de la varsta aia am inceput eu sa trec incet-incet spre autori gen Irving Stone initial si ulterior spre Orwell si Vonnegut (deja intram in liceu).

O sa enumar treptat ce i-as recomanda unui copil sa citeasca In acest moment ma refer la copilul de 4-6 ani care de-abia a invatat literele de tipar si care citeste odata cu evolutia sa mentala si cu dezvoltarea fizica. Nu recomand cartile unei anumite edituri pentru ca asta nu este advertorial.

1.Basme

Basmele sunt subestimate in ziua de azi. Lumea cand se gandeste la basme este izbita de povestea stoarsa de vlaga a lui Fat Frumos. Nu ! Basmele nu se rezuma la basmele romanesti populare sau culte. Cele mai frumoase basme pe care le-am citit pana sa ajung pe bancile scolii au fost cele rusesti si baltice, dar in special rusesti. De ce ? Pentru ca rusii au o mitologie foarte interesanta , inspirata din cea nordica (Flash istoric: Limba rusa are puternice influente vikinge datorita varegilor care au infiintat unitati statale in zona actualului Sankt Petersburg si regiunii Novgorod). Basmele rusesti au de multe ori un substrat mitologic care eludeaza morala clasica gen : Binele invinge raul. La rusi , ”uneori” binele invinge raul si multe povestiri au o solutie de compromis.

12mes.jpg

(Tablou al lui Viktor Vasnetov ce ilustreaza tema basmului popular rusesc. Imbracamintea traditionala a magilor rusi este inspirata din ce a samanilor siberieni si laponi. Poza a fost luata din baza St.Petersburg guide.)

Tot la capitolul basme sunt de mentionat si basmele arabe. Majoritatea trateaza tema cautarii si initierii insa sunt pline de fiinte mitologice care rup un pic rutina balaurilor – gheonoaielor – serpilor – cailor negri din celelalte povestiri de gen. Exista pe piata culegeri de povestiri arabe si majoritatea merita achizitionate. Basmele popoarelor germanice (fratii Grimm , danezul Andresen) sunt ”highly recommended” cu o singura conditie : Aveti grija la cartile destinate adultilor precum colectiile de povestiri originale ale fratilor Grimm, povestiri care nu fac altceva decat sa ilustreze sumbrul din folclorul german.

Nu evit basmele romanesti (”Tinerete fara batranete si viata fara de moarte” are sclipire) insa incerc sa explic ca nu e nevoie sa-i sleiti pe Creanga, Slavici si Ispirescu de toate povestirile posibile (mai ales pe primul) in conditiile in care exista o gama variata de basme care merita in culturile europene.

2. Mitologie & Legende

Se leaga direct de basme si de dorinta copiilor de a li se confirma macar partial rodul imaginatiei. Notiunea de legenda le da o speranta in acest sens.Probabil cea mai reprezentativa lucrare romaneasca pe tema este celebra colectie Legendele Olimpului a lui Alexandru Mitru. Separand entitatile din cartile lui Homer (in special din Iliada) in cele doua volume : Eroii si Zeii , cartile lui Alexandru Mitru sunt rodul unui efort de documentare memorabil. Partea trista este ca ele se mai gasesc cu greu (si doar editiile din 2004) in librarii.

La capitolul legende as recomanda si tot ce vine pe filiera scandinava, asiatica (chinezeasca in special) si greceasca. Povestioarele moralizatoare chinezesti (mandarine) sunt excelente desi nu am mai gasit pe site-urile online culegeri de asa ceva. Anticariatele sunt o sursa.

3. Literatura fantasy – Selectii

Eu nu prea am avut ocazia sa citesc astfel de carti in copilarie insa consider ca vin ca o evolutie logica dupa basmele si legendele copilariei timpurii. Aici intra cartile lui Tolkien (desi cantitatea informatie ar putea sa fie cam mare, sa nu uitam ca pustii moderni joaca mai multe RPG-uri decat noi), Rowling si doar catea din cartile lui Pratchett. Putem include si seria Discworld a lui Terry Pratchett doar ca un copil nu va pricepe subtilitatile si critica sociala mascata.

4.Jules Verne

Jules Verne va fi mereu un autor al copilariei desi multi o sa spuna ca operele sale sunt deja ”fumate” in epoca digitala. Afirmatia ar fi hazardata si inutila. Jules Verne este un autor care poate solicita destul de mult o minte tinara prin trimiterile la geografie, fizica si chimie. Nu are rost sa enumar aici zeci de carti. Cam in orice librarie exista pe un stand 3-4 carti semnate Jules Verne (cu predilectie apar : Capitan la 15 ani, Copiii capitanului Grant si 20 000 de leghe sub mari). Vizionarismul si apelul la stiinte inca tinere atunci fac din lecturile lui Verne un stimul excelent al imaginatiei. Robinson Crusoe al lui Defoe este iarasi o lectura interesanta.

5.Alexandre Dumas (tatal)

Cei trei muschetari, Laleaua Neagra, Contele de Monte Cristo si lista continua. Trist este ca multi elevi de liceu nu pot trece mai departe de omul asta cand li se cere sa enumere trei carti citite in ultima vreme. Pentru multi in ultima vreme inseamna ”in ultimii zece ani”. Il putem arunca si pe Gilbert Henry cu al sau Robinhood in aceeasi categorie cu Dumas.

6.Mark Twain

Mark Twain a fost un geniu. Multi se gandesc la Tom Sawyer cand il evoca pe Mark Twain. Eu il consider trecerea perfecta la literatura serioasa. Daca dupa Tom & Huckleberry copilul trece spre ”Un yankeu la Curtea Regelui Arthur” (in ciuda ecranizarilor romanul are un final destul de dur, de realist si cu un substrat social puternic) si spre nuvelele sale are o sansa sa il inteleaga mai bine pe Twain.

marktwain.jpg
(Inegalabilul Samuel Clemens)

7.Autorii romani interbelici

Sunt destule carti de ales din gama asta. Se recomanda ocolirea clasicilor din manualele scolare pentru ca oricum le vor iesi pe nas pustilor. M.Drumes (Elevul Dima dintr-a Saptea) merge excelent in perioada adolescentei, Chirita (Ciresarii) in perioada mai frageda si mai toti autorii de romane de consum. (Singurul pe care nu l-as recomanda este Ionel Teodoreanu insa aici as fi pur subiectiv sa spun ca scria cu picioarele. Pacat de fratele lui, Pastorel) . Autorii mai grei, interbelici si postbelici vor fi superficiali tratati in liceu , deci se recomanda.

Ar mai fi de recomandat in postul asta multe carti. Pe Charles Dickens nu-l recomand inca datorita temei cartilor care va fi interpretata superficial la varste fragede sau va fi ignorata odata cu maturizarea.

Victor Hugo (la cererea comentatorilor) ar trebui la randul sau sa intre la capitolul lectura obligatorie (sau cel putin placuta) in perioada copilariei si adolescentei timpurii.

Honorable mentions :

-Pinnocchio (Carlo Collodi)
-Aventurile lui Habarnam (Nikolai Nosov)
-Vrajitorul din Oz (Lyman Frank Baum)
– O lume disparuta (Sir Arthur Conan Doyle)
– Micul Print (Antoine de Saint-Exupery)
-Aventurile lui Gulliver (Jonathan Swift)

Autorii prezentati reprezinta un MINIM din perspectiva mea. Daca acesti autori sunt totusi cititi pana in varsta indicata (10-12 ani) exercitiul citirii se va incetateni rapid. Din nou, totul este o parere personala argumentata, sper eu.

Astept si alte sugestii de autori necesari in perioada copilariei.

P.S : Am inceput sa schimb serios linkuri si taguri si voi incepe sa sterg si din blogroll persoanele care nu au mai fost active de saptamani.

107 Comments

  • Ah, cât mi-a plăcut Jules Verne… L-ai uitat pe Victor Hugo, care tot prin copilărie l-am ”cunoscut”.
    Deşi mă temeam la început de grosimea cărţilor, pe parcurs ce citeam şi vedeam că se împuţinează îmi doream să se facă iar mai multe. Acelaşi lucru am păţit şi când îl citeam pe Eliade, deşi ale lui sunt mai mici oricum.

    Ai scris la basme de Adresen. Te refereai la H.C Anderson? La el ţin minte o poveste cu o mamă ce încerca să-şi salveze copilul bolnav, când era luat de Moarte. Şi a prezentat un întreg drum al mamei, chinurile ei, sera în care erau ţinute florile etc. A fost tulburător pentru mine la vârsta aia…

    La mitologii şi legende îmi amintesc că am primit cadou 2 cărţi, una cu ceva poveşti chinezeşti (ţin minte coperta şi acum) care îmi plăceau la nebunie şi una cu Legendele Greciei Antice (am găsit acum cartea), la care mă încurcam cu numele şi rolul fiecăruia. Încurcam zeiţele şi altele, până m-am obişnuit… 🙂

  • Nu am mai auzit pe nimeni până acum să vorbească despre Elevul Dima dintr-a șaptea. Îmi amintesc că am devorat cartea și n-am povestit nimănui despre ea, dintr-o pornire absolut stranie de a nu spulbera sentimentele pe care mi le trezise. Aproape că și eu uitasem c-am citit-o cândva.

    Am tot citit și recitit seria de Povești Nemuritoare, care ocupa un raft întreg în biblioteca mea.

    Vreau să adaug listei tale Mizerabilii, de Victor Hugo, Cireșarii, de Constantin Chiriță și Vrajitorul din Oz de Lyman Frank Baum.

  • Ciresarii este in lista…Mizerabilii ar putea fi prea dura.

    De Vrajitor uitasem 🙁

  • “Povestea fara sfarsit” a lui Ende si “Vantul prin salcii” de… nu mai stiu cine. 🙂

  • Legendele Olimpului este cartea de capatai a tuturor tinerilor, parerea mea.

  • Vorbeşti de lucruri sfinte, ai? Cărţi! 🙂
    Of. Cred că am luat la rând mai tot ce ai oferit tu ca exemplu aici. Acum, trebuie să-l judec puţin şi pe tata, pe la 12-13 ani deja citeam Sven Hassel, nu era neapărat pentru mine, dar asta este partea a doua.
    Oare câţi copilaşi mai primesc astăzi o carte?

  • Da, Sven Hassel cu glumele lui inserate printre maceluri. Si eu tot de la tata am inceput sa-l citesc ;))

  • Nu stiu cat a impresionat pe altii, dar autorul copilariei mele a fost Karl May. Nu stiu ce anume titluri ar trebui sa mentionez pe langa arhicunoscutul “Winetou”, sint zeci de carti care mi-au placut personal.

  • Mi-am mai amintit una frumoasa!!!:D
    Aventurile lui Habarnam si ale prietenilor sai de Nikolai Nosov. Eu aveam o carte mare albastra, cu ilustratii geniale

  • Asa, let them flow….selectia se poate dovedi utila pe viitor 🙂

  • Aventurile lui Habarnam era foarte tare:).
    Adaug Blackbeauty (tot o carte mare gen cea cu Habarnam, tradusa la noi sub numele de Negrut), Colt Alb, ciclul cavalerilor Pardaillan (din pacate doar Fausta a fost retiparita, restul la anticariate, sunt vreo 6 carti).
    Dintre cele noi langa Tolkien si Rowling merge Neil Gaiman si Roger Zelazny.

    @Raluca: de cand am citit Habarnam nu am uitat nici acum ca nu gasea rima pentru câlţi:). Si nici eu nu am gasit vreuna.

  • hahaha, uite ce am gasit:

    http://www.habarnam.ro/

    rejoice! 🙂

    as vrea sa mai adaug si “Minunata calatorie a lui Nils Holgersson prin Suedia” a Selmei Lagerloff. 😉 Mai era si o carte ruseasca, “Calutul cocosat”. a, si pinocchio, in editia la care face referire dumnealui:

    http://kozminovici.nimic.org/2007/11/27/once-upon-a-book/

  • In ceea ma priveste, subscriu cu drag, mai putin Jules Verne, Dumas si fantasy-urile.

    Trei Grasani, Doctorul Aumadoare, Calutul cocosat, Alunel, Orasul piticotilor mincinosi, Vlad Musatescu, Habarnam, Mitru, Legendele Tarii lui Vam, Povesti nemuritoare, 1001 de nopti, basmele romanesti si nu numai, Creanga, Huck si Tom, etc, etc, etc. Nici nu-mi vine sa cred cat de multe erau si cat de faine, mai ales ca am uitat cu siguranta mai bine de 80 la suta.

    Krossfire, parca mi-ai facut ziua mai faina “fortandu-ma” sa-mi aduc aminte. Superb. Carti din categoria “my precious”.

    Stiu si eu daca pokemonii de astazi mai citesc. Nu prea cred.

  • Cinabru : Asta era si scopul.

    Pentru celalate sugestii : Am adaugat si niste honorable mentions 🙂

  • Vlad Musatescu a fost incredibil de amuzant.:)
    Pacat ca nu se retipareste si mediatizeaza corespunzator. Ralita e inegalabila:)

  • Nu cumva te referi ”Unchiul Andi si Nepotii sai ostrogotii” ?

    Geniale carti. Insigna de pilot cred ca tot a lui era…

  • Legendele Olimpului am vazut la foarte multi copii in biblioteca, daca nu ma insel este in programa scolara. Si intrebandu-i am descoperit ca le si place foarte mult. Tot printre cartile lor preferate am vazut Narnia, pe care noi nu o citeam, dar mi-a atras atentia. Nu se mai citeste azi ca inainte dar nu ma mir, sunt mult diferiti copiii de azi, au mult mai multe resurse la indemana, sunt si mai ocupati, eu cunosc copii inscrisi la tot felul de cluburi de muzica, pictura, sport, etc. Mie mi-ar fi placut sa-mi petrec timpul intr-un mod mai variat in copilarie asa ca nu stiu ce sa zic… Gandindu-ma la numai cat stau eu pe net comparativ cu cat de putin citesc, chiar nu ma mir…

  • Vlad Musatescu integral, cele doua volume Extravagantul Conan 2 de la Cartea Romaneasca (editia definitiva) cu De-a puia-gaia, de-a baba oarba, etc, etc. A fost si un memorialist excelent – Aventuri aproximative. Dar merita si Expeditia Nisetrul 2 sau Cei trei veseli naparstoci. Pacat ca nu s-au mai reeditat, merita din plin. Poate facem lobby pe la edituri.
    De Insigna de pilot n-am auzit.

  • Biba, Babane şi Babacu, parcă aşa erau, nu?
    Eu cred că lobby-ul ar fi super OK, doar că nu ştiu dacă ar mai şti ei să aprecieze cărţile acelea la adevărata valoare. Doamne, ce vremuri, Cinabru…

  • DeMaio : Da astea erau numele magice 🙂

    Eu aveam de ceva vreme o idee cu PR-ul cultural dar imi va lua ceva sa o pun in aplicare.

  • Ohooo…
    Numai că nu cred că-ţi dau seama de câte capete seci te vei ciocni…
    Numai dacă citeşti din doi în doi pe la Zully pe blog şi vezi cam cum stă treaba cu cărţile, mai ales acelea pentru cei mici…

  • nu cred că Făt-Frumos e epuizat sau epuizabil. el trebuie doar reinventat din când în când sau rebrănduit (cum am făcut eu în poveştile mele reîncărcate). asta că tot ziceai tu de brandul Sfântul Maxim Mărturisitorul. şi la fel cu toate personajele lui Ispirescu şi Creangă.
    uite alt exemplu de rebrănduire: la o oră de cultură civică sau nu ştiu ce, o colegă de-a mea i-a pus pe elevi să-şi aleagă în clasă un Setilă, un Ochilă, un Păsări-Lăţi-Lungilă etc. şi să spună ce SWOT pot să-şi facă în baza acestor caracterizări (iarăşi nu ştiu dacă SWOT sau altceva).

  • There’s just one problem : Are cine ma sustine si eu nu o sa ma duc cu prostii gen ”happy books” sau ”cartile blogerilor” pe la ei. Eu merg cu doua idei in cap : Sa fac ce vreau eu si sa fac bani din asta. Pana acum a mers.

    Daca tot vrem sa vindem, macar sa vindem ceva de calitate.

  • Ar fi perfect să-ţi iasă lucrurile. Este unul dintre puţinele aspecte de care sunt convins că este strictă nevoie.

  • da’ Zully ăsta cine mai e şi ce hram poartă blogul lui (ei?)?

  • Pai SWOT-ul se preteaza. Fiecarea avea puncte tari si puncte slabe vizibile in text. Mai toti erau cu uratenia la ”Weakness” si cu abilitatile la Strenghts.

  • O fostă colegă de ziar, cu care am lucrat ceva vreme, care a scris mai multe cărţi pentru copii, a terminat şi primul roman şi a lucrat şi prin edituri. A trecut prin multe probleme…

  • Nu pot sa cred ca toata ziua m-am gandit numai la carti pentru copilul din mine si am venit intr-un suflet sa mai adaug cateva, da sesizez cu placere ca au fost deja mentionate in comentarii.
    Salutara ideea, krossfire! Felicitari

  • Am mai adaugat o mentiune onorabila : Sir Arthur Conan Doyle – O lume disparuta

  • Ahh, şi-acum îmi amintesc de madame Ungureanu (profa de română din 5-7) care ne dădea să-i citim pe Cioran sau Ţuţea prin clasa a 5-a, maxim a 6-a.

  • damn…mi-ai adus aminte de toate cartile pe care le citeam in copilarie… Cel putin cele cu Jules Verne le-am devorat de nenumarate ori. Coana Chirita … adica, cam toate piesele din “Comedii si drame” ale lui Alecsandri, iarasi mi-au placut mult. Aaa…si ai mai uitat ceva din lectura traditionala a copiilor, pe Sadoveanu. Plus, Hector Malot cu al lui “Singur pe lume”(am reusit sa o citesc abia la 12 ani, cand nu mai plangeam la ea 😀 ), Edmondo de Amicis cu “Cuore”, RObert Louis Stevenson cu “Insula Misterioasa”, Karl May cu toata colectia sa, “Spartacus”-ul lui Giovagnoli, “Coliba unchiului Tom”, “Cartea Junglei” a lui Kipling, Emil Garleanu si Ioan Alexandru Bratescu-Voinesti cu ale lor povesti triste, Fenimore Cooper si restul autorilor de carti despre vestul salbatic, “Micul Print” al lui Antoine de Saint-Exupery, Fabulele lui Tolstoi si ale lui La Fontaine …cam gata…de astea mi-am adus aminte in cateva minute acum. Ar mai fi destule… dar mai tarziu o sa le mai scriu daca imi aduc aminte.

  • Nu, “Micul Print ” nu e o carte pentru copii…Iar sa citesti “Puiul” lui Bratescu-Voinesti la 11 ani te poate face sa ai o dorinta subita de a-ti taia venele … (ma rog, metaforic vorbind). Ar mai fi “Singur pe lume” – Hector Malot si, de ce nu, “Colt Alb” – Jack London (nu mai stiu daca se regaseau prin lista ta, am citit toate commenturile astea si m-au cam zapacit 😛 ).

  • Colt Alb nu era pe lista , poate si pentru ca am citit-o intr-o singura zi si nu m-a impresionat fantastic la fel cum nu m-a impresionat nici Colt Alb.

  • Ivanhoe, Sir Walter Scott. Sau Robinhood, de acelasi autor.

  • Acum 3 ani am recitit “De-a baba oarba” a lui Vlad Muşatescu. Şi mi se întâmplă un lucru f tare. Vine la mine o amică şi vede cartea pe masă: “Ce faci mă, îl citeşti pe naşu-meu?”. Zic: “Ha?”. “Păi năpârstocii sunt eu, frate-meu şi un văr.”
    A fost o revelaţie pur şi simplu:). So, pentru fani, toţi cei 3 chiar există. Şi a existat şi Penke şi Raliţa şi restul, cu Bombiţă, Mărăşeşti, cură de slăbire cu brânză de veci şi excursii de recreere interminabile:)
    @Ratonbox
    RObert Louis Stevenson – “Insula Misterioasa”, Insula Comorii, bre. Aialaltă era a lui Jules Verne.:)

  • Kalkin : Aia chiar este o revelatie insa cumva ma asteptam la ea avand in vedere ca personajele erau mult prea veridice 🙂

  • My bad, Kalkin….. m-am incurcat. 🙂

  • Ce bine scrie domnul K!Felicitări!

  • ba da, “Micul Print” este o carte pentru copii, este in programa scolara pentru clasa a VI-a, daca nu ma-nseala memoria.
    tot la honorable mentions: 10 negrii mititei(Agatha Christie)

  • prima carte pe care am citit-o a fost “Haiavata si pieile rosii” sau ceva de genu’ asta. era o carte despre un indian si aventurile lui. imi placea atat de mult cartea incat la camin ma asezam in fata clasei si le povesteam colegilor ce mai facuse indianul meu preferat.
    mi-au mai placut “Donaris ridca ancora”, “Rapitea ucenicului nevrajitor” si “Emil si detectivii”.

  • Just so you know, il urasc pe Jules Verne cu “aventurile” lui. Nu prea imi placeau cartile de aventuri. In rest…aproape ca vars o lacrima pentru zilele in care citeam “Cuore” sau “Singur pe lume” cu mintea de copilas. E uimitor cum se schimba lucrurile in cativa ani…”We grow up so fast”. PS:Ce zici de “Fra Diavolo” de Luigi Ugolini sau “Micul lord Fountleroy” (unmmm p-asta am uitat cine a scris-o)?

  • ma bucur ca l-ai amintit pe Mark Twain :D. E genial si are un bun simt extraordinar.

  • Lieserl : Sa inteleg ca ai facut si generala in Lah ?

  • Radu : Zuly este ”curtezana” 🙂

  • Cand eram mica nu-mi placeau povestile pentru ca nu le intelegeam, desi primul “cerc” la care am mers la Casa Pionierilor(!) a fost cel de “Povesti”…Uram “Scufita Rosie”, sunt traumatizata si azi din cauza ei! Nu intelegeam care-i poanta cu Cenusareasa…
    Acum, la maturitate, imi plac foarte mult povestile pentru ca le inteleg!
    Ador “Craiasa Zapezii” de Andersen!In varianta originala este formata din 7 parti, destul de greu de inghitit de un copil, dar este profunda si plina de sensuri pentru un om mare.

  • hippogryph, vreau doar sa iti multumesc, mi-ai facut ziua faina, tocmai cautam pe net sa dau de niste carti pierdute, cum ar fi Expeditia Nisetrul 2, In orasul poc in plic, si Povestirile lui Habarnam…

  • acum ca am intrat in melancolii blegoase, va aduceti aminte Jarul din palma, Pragul de argint, Ciresarii, Liceenii, Old Sutherland, povestea mistretului adoptat, Tinerete fara batranete si viata fara de moarte, Heidi fetita muntilor, Omul invizibil…si atat, imaginatia mea nu mai face contact cu iubita mea biblioteca aflata la 3000 km de mine, din care nu lipsesc toate cartile enumerate de voi, seria Jules Vernes, Karl May, Victor Hugo…si multi altii. Frumos! ce copilarie bogata am avut, carti frumoase, placi de povesti si teatru radiofonic

  • Uitasem de Heidi !

    Eu aveam pasiunea sa bag tot felul de mancaruri in mine dupa ce citeam ceva si dupa Heidi am mancat multa branza…

  • sa nu uitam de mircea sintimbreanu, cartea aia mare si galbena, cu coperti de mucava (cu cotorul rupt) Recreatia mare…apoi ar mai fi basmul cu Pilipca feciorasul, Insula comorii, Bastonul cu maner de argint, Coliba unchiului Tom, Copilul muntilor, povestea cu Stejarul din Borzesti, iar vorbind de Legendele Oplimpului, inca imi aduc aminte cum m-a pus tata intr-o vara sa copiez ambele volume pentru ca scriam urat…

  • Sa copiezi ambele volume ?

  • de ceea ce nu vreau sa imi aduceti aminte este Gandacelul si Puiul nenorocit al lui Al.Bratescu-Voinesti, care mi-a marcat clasa a 5a (aceeasi clasa ce a plans in cor toata ora) si saracul Bator din Fefeleaga.
    Forta fie cu voi!

  • Stai calm ca nici eu nu-mi aduceam aminte de ele din moment ce nu m-au impresionat 🙂

  • cum se numeste cartea aia, nu stiu de cine e scrisa, in care actiunea se petrece in timpul lui mihai viteazul, fiica unui negustor care se imbarca pe o corabie condusa de un capitan aflat in serviciul tatalui fetei.altceva nu mai stiu. apareau si niste pirati pe acolo. multumesc.

  • Petrecuta in Romania sau la 1600 ?

  • in jur de 1600 , la Constantinopol si pe mare probabil : Mediterana. nu mai sti ca sunt ani.

  • Seamana vag cu actiunea din Frumoasa Venetiana (fimul din pacate)…e ciudat pentru ca si eu imi amintesc ceva de o nuvela (nu roman) petrecuta sub auspiciile indicate de tine. Ma voi mai gandi.

  • Mulţumesc krossfire!

  • Ai scris iar un post frumos cum a fost cel cu diapozitivele. Apropo de basme, baiatul meu lectura tot felul de basme si povestiri din literatura altor popoare
    cu o pasiune iesita din comun. Eu nu am iubit foarte tare literatura de capa si spada, nici aventurile gen Jules Verne, sa nu mai spun de cea politista. Am citit literatura politista numai pentru jargon in franceza sau engleza. Am preferat literatura avangardista din scoala generala si apoi din liceu.
    Fratele meu, in schimb scria SF in copilarie, pe mine nu m-a atras niciodata.

  • Si eu scriam SF in liceu..mai faceam si eu un ban :))

  • Fratele meu a facut bani din fizica si matematica, nu din SF, iar glorie din cantat la chitara. O mare figura.

  • Felicitari pentru idee… sa va zic eu ce lipseste de pe lista (probabil pentru ca nu e suficient cunoscuta): Micii salbatici, am un lapsus acuma privind numele autorului … parca Edward Thompson. Oricum este absolut geniala… dialoguri excelente, suficienta aventura, ba chiar si informatii utile.

  • @moni – cumva Radu Theodoru – Corsarul ? Mie nu mi-a placut deci nu mai tin minte amanunte, dar poate fi ceea ce cauti.

  • @ moni – cumva Radu theodoru – Corsarul ?

  • Radu : Cred ca mai sunt cateva bijuterii care lipsesc de pe lista insa am facut foarte rapid cercetarea.

  • Cred că da .Mulţumesc Radu ! Sărbători fericite tuturor !

  • Trebuie inclus neaparat si CALATORIILE LUI GULIVER. Autor Jonathan Swift cam atat…:)

  • Cred ca a mai zis cineva, este intr-adevar o lectura de baza. L-am inclus.

  • “Fram ursul polar” Cezar Petrscu ♥

  • “Fram ursul polar” Cezar Petrescu ♥

  • basmele romanesti pe care le citeam cand ma plictiseam si cand nu voiam sa dorm dupamasa+fratii Grimm,Andersen,Jules verne,calatoriile lui Guliver,pinnochio,vrajitorul din Oz,Dumbrava minunata,Calatoriile lui Sindbad.Tin minte ca aveam si o colectie interesanta de povesti si snoave din folclorul international, se numea “povesti nemuritoare” a avut cateva volume si continea povesti japoneze,chinezesti,armenesti,aromane, etc.Sf-uri romanesti comuniste(probabil),Mark Twain….nu-mi mai aduc aminte,citeam orice gaseam in biblioteca.

  • Si eu aveam seria povesti nemuritoare…aveam cateva sarbesti si croate.

  • Ernest Thompson Seton a scris “Micii salbatici”. Cartea aceasta mi-a incantat copilaria. M-am regasit in Yan, baiatul inteligent neinteles de oameni, persecutat de parinti care gaseste refugiu in natura, printre plante, animale si indieni. Am invatat sa-mi fac arc cu sageti, am incercat sa construiesc un tee-pee, sa fac focul frecand doua bete, sa impaiez soareci si am trait ani de zile cu regretul de a ma fi nascut intr-o epoca in care toate acestea sunt anacronice.

  • Eu aveam ”Insula Canibalilor” drept carte de suflet…

  • Nu as recomanda unui copil sa citeasca Mark Twain mai departe de Tom Sawyer cel putin pana ajunge in liceu. Tot pentru ca nu-l va intelege. Incearca sa-i explici unui copil o nuvela de genul “Strainul Misterios” sau de ce se leaga de religie in “Tom Sawer in strainatate”. Sunt in unele povestiri ale sale atatea aluzii savuroase, incat e chiar pacat sa nu te prinzi de ele… Pentru epoca liceului, as recomanda romanele si nuvelele lui Voltaire, care cu un aparat critic marunt pot fi intelese lesne. Iar la basmele romanesti, sigur nu l-as pune primul pe Creanga, ci as recomanda toti culegatorii de folklor uitati. Si pentru distractie, ar fi de ajuns sa compari basmele civilizatiilor sa-ti dai seama cat de asemanatoare sunt si e calea cea mai usoara sa descoperi temele cu adevarat universale.

  • Pai am si facut asta dar dupa ”copilarie” 🙂

  • Toate cartile copilariei voastre pot fi gasite la http://www.cartivechi.ro
    Multumesc.

  • 🙂 frumos demers! Eu am facut acelasi lucru, dar cu poeziile copilariei, in urma cu vreo luna…si mi-a dat niste discutii si amintiri foarte frumoase. Daca te vrei sa vezi intra aici: http://jeanbica.blogspot.com/search/label/Poezii

  • Pai am si facut asta dar dupa ”copilarie”

  • Ce ciudat poate sa-ti arate nick-ul 🙂

  • Nu stiu daca am vazut scris aici Poe, Edgar Allan Poe, la fantasy, multi ar spune ca e romantic, in fine.. insa in primul rand nu prea merge citit de copii 6-12 ani.. as zice peste 15, de liceeni.. ‘Prabusirea casei Usher’ e geniala!

  • Poe chiar n-are nicio treaba cu postul asta. Si eu am citit pe la 14 ani aventurile lui Arthur Gordon Pym dar parca n-am prins tot subtextul 🙂

  • Ceva sugestii adunate din lecturile copilariei mele – sper sa nu repet ce-au mai propus si altii, am trecut destul de repede peste comentarii:
    Bajenaru Grigore – Cismigiu & Comp., Anatoli Ribakov – Stiletul, Asimov – Povestirile cu roboti, Ioan Dan – seria “Cavalerilor”

  • Din nou , ar putea sa depaseasca nivelul copilului tipic, dar si Musatescu o facea 😛

  • Cum am putut uita de Kipling – “Povestiri de parca ar fi” – geniale si pentru copii si pentru adulti!

    Mai am din copilarie o serie de carti cu povesti rusesti cu ilustratii Art Nouveau si calitate grafica deosebita, acum le tin in biblioteca la sectorul albume de arta. Ce mai citeam? Daudet – Tartarin, Renard – Morcoveata, Crusoe, seria Submarinul Dox (gasita in podul bunicului) si, evident, celebra “Colectie de povestiri SF” pentru care faceam coada la chiosc si discutam cu pustii de varsta mea tot asa cum elevii mei discuta acum despre ultimul NFS sau FarCry.

  • Da, aventurile lui Tartarin din Tarascon. Am primit cartea aia de ziua mea de la o matusa.

    Elevii pot discuta si despre carti , doar ca nu o fac in public din ce am observat. Sunt bisericute mici de cititori hard-core, oameni care l-au citit pe Douglas Adams in clasa a saptea.

  • Caut si eu, ca tot veni vorba, cartea Micii Salbatici de Edgar Thompson Seton (mai era undeva trecuta si ca Micii Indieni), e-book sau carte carte si trimisa prin posta, contra cost bineinteles, si asta cam pana pe 25 iunie. Ma poate ajuta careva, va rog mult??!

  • In engleza la:
    http://drojdia.net/tupamaramos/?m=200710

    vezi: “Primul meu contact cu cultura indiana a fost cartea lui Ernest Thompson Seton, “Micii Salbatici”, pe care o puteti citi aici (desi este despuiata de ilustratiile autorului care sunt de-a dreptul delicioase, tot merita citita, macar asa) sau descarca (cu tot cu ilustratii) de aici, si infatisa, pentru mine, ceva total nou. Cum era posibil ca undeva sa existe niste indivizi care isi scalpau inamicii si vedeau in asta o fapta eroica? Nu trebuie sa mai spun ca am fost fascinat din momentul unu.”

  • Pentru piticii mici – favorita mea:
    “Betisorul Nazdravan” (?) de Wladimir Sutejew cu niste ilustratii absolut delicioase (cu ariciul cu ciuperci pe spate, cu puiul pe fundul lacului si bobocul care-l scoate, cu iepurii, cu “Cine a spus “miau”?”, barcuta de coaja de nuca cu soriceii…)
    “Fridolin” de Franz Caspar
    Povestile rusesti – daaa! Pe langa “Calutul cocosat” si “Pasarea de foc” de Gennadij Spirin (?)
    “Poneiul Pedro” de Erwin Strittmatter

    Si “Micii Salbatici” rules 4ever!

  • Pentru PICIULIKA:
    Daca vrei “Betisorul Nazdravan”…. intra aici:
    www. scribd. com/doc/25332763/V-Suteev-Be%C3%85%C2%A3i%C3%85%C5%B8orul-n%C3%84%C6%92zdr%C3%84%C6%92van
    (taind pauzele !….)

  • Mircea Santimbreanu – Volumele cartonate in stil patratos si ilustrate color de schite si povestiri: Cu si fara ghiozdan, La telefon… telefonul!, Baietelul de hartie, Elefanti in rochite, Melcul mincinos, Mama mamutilor mahmuri s.a. ce au stat la baza antologiei Recreatia mare
    Petru Vintila – Mai tare ca Sfantul, Ed Tineretului
    Elvira Bogdan – Talismanul de safir (editia dinainte de ’89, cu ilustratii color)
    Petre Luscalov – Extraordinarele peripetii ale lui Scatiu si ale prietenului sau, Babusca
    Gerhard Holtz Baumer – Aventurile lui Alfons Zitterbacke – Povestirile vesele ale unui ghinionist consemnate Ed.I Creanga, 1987
    Erich Kastner – Emil si detectivii. Emil si cei trei gemeni. Secretul celor doua Lotte (Ed. Hyperion Chisinau, 1991)
    Fratii Grimm – Povesti (Ed Saeculum I.O.; Vestala)
    Alexandru Mitru – Povesti despre Pacala si Tindala (Ed. Ion C., 1984, 1975)
    Corneliu Tamas – Doua jocuri / Baietii nu plang / Copil de trupa
    Vasile Preda – Mai jos de cerul albastru, Ed. I. Creanga, Buc, 1989
    Eugenia Popa-Cohuţ – Prietenii lui Ştefănuţ, Ed. Ion Creanga
    Fodor Sandor – Cipi, acest pitic urias (ilustratii Livia Rusz), Ed. Ion Creanga
    Rafael Sabatini – Odiseea Capitanului Blood; Scaramouche; Spartacus
    Alexandre Dumas – Robin Hood (mi-a placut mai mult decat orice alta versiune)
    Marta Dane Valasek – Robin Hood, Ed. Ion Creanga, Bucuresti, 1984
    Nikolai Nosov – Vitea Maleev la scoala si acasa
    Nikolai Nosov – Aventurile lui Habarnam si ale prietenilor sai
    Nikolai Nosov – Habarnam in Orasul Soarelui
    Nikolai Nosov – Habarnam pe luna
    N. Batzaria – Povesti de aur (ilustratii Livia Rusz), Ed. Tineretului
    Kornei Ciukovski – Doctorul AuMaDoare, (adaptare dupa Hugh Lofting) cu ilustratii de V. Cijikov, Editura Malis, Moscova, 1978
    Wilhelm Hauff – Basme (ilustratii Livia Rusz), Ed. Ion Creanga
    J.R.R.Tolkien – O poveste cu un hobbit (ilustratii Livia Rusz), Ed. Ion Creanga
    Nestor Urechia – Zanele din Valea Cerbului
    Molnár Ferenc – Băieţii Din Strada Pál
    Dumitru Almas – Povestiri istorice
    Boris Polevoi – Povestea unui om adevarat (cu substrat de propaganda insa pornind de la fapte reale)
    Alexandru Mitru – Legenda Valaha
    Ernest Thompson Seton TWO LITTLE SAVAGES „Micii Salbatici” sau „Micii indieni”??? – (Being the ADVENTURES of Two BOYS Who Lived as INDIANS and What They LEARNED. (despre niste baieti care invata cum traiesc indienii, isi construiesc un cort in padure si incearca sa traiasca singuri acolo. Cartea e f haioasa si instructive (iti arata cum sa faci un cort, mocasini, cum se face focul cu lemne, etc)) E in EN pe gutenberg.org.
    Otfried Preussler – Mica vrajitoare
    Götz R. Richter – Savvy (Ed. Tineretului, 1962) Berlin, 1955 Povestea unui baietel negru ajuns fara voia lui in alta parte a Africii. La noi cred ca a aparut numai prima carte din trilogie. Am aflat de existenta celorlalte:
    Götz R. Richter – Savvy (Ed. Tineretului, 1962)
    (dupa Savvy – der Reis Shopper, Kinderbuchverlag Berlin, 1955)
    1. Savvy – der Reis Shopper
    2. Die Höhle der fliegenden Teufel
    3. Trommeln der Freiheit
    3 Romane über die Abenteuer des afrikanischen Jungen Savvy
    Illustrationen von Kurt Zimmermann
    Kinderbuchverlag, Berlin, 1962
    Paul Brickhill – Reach for the sky / Bader, învingătorul cerului
    (Tipul asta ramane fara picioare dar are o asa vointa incat ajunge unul din asii aviatiei de vanatoare in Bătălia pentru Anglia în WWII)
    Hector Malot – Singur pe lume (arhicunoscut)
    Hector Malot – In familie (dupa cartea asta s-a facut desenul animat Perrine)
    Mihail Drumes – Elevul Dima dintr-a saptea
    Alexandru Mitru – Bastonul cu maner de argint
    Petre Ispirescu – Legende sau basmele romanilor
    Petre Ispirescu – Snoave sau povesti populare
    Alexandru Mitru – Aventurile lui Neghinita
    Edgar Rice Burroughs – Tarzan
    Carlo Goldoni – Pinocchio
    Selma Lagerlof – Minunata calatorie a lui Nils Holgersson prin Suedia
    Mark Twain – Aventurile lui Tom Sawyer
    Mark Twain – Aventurile lui Huckleberry Finn
    Mark Twain – Print si cersetor
    Jack London – Colt Alb / Chemarea strabunilor / Revolta pe Atlantic
    Amza Pellea – Sa radem cu… Nea Marin
    Ion Agarbiceanu – File din cartea naturii
    Johanna Spyri – Heidi, fetita muntilor
    Daniel Defoe – Robinson Crusoe
    Alphonse Daudet – Tartarin din Tarascon
    Corneliu Tamas – Doua jocuri
    Edmondo de Amicis – Cuore
    Corneliu Tamas – Doua jocuri
    Rudyard Kipling – Cartile junglei
    “Alunel si pofta de mancare” de Petru Demetru Popescu
    Petar cel hitru, Ed Ion Creanga
    Olga Perovskaia – Noi si puii animalelor (tin minte ca copiam desenele din carte)

  • Apropos! Caut cartea asta:
    Petru Vintila – Mai tare ca Sfantul, Ed Tineretului

    N-o vinde careva?

  • cE faina E CARTEA ,,Batranul si marea ” de Ernest Hemingway.Na-ti mai citit cartea asta in viata voastra.Am terminat-o intr-o zi are 176 de pagini .E suppppppppper!Vi-o recomand!:))

  • E bine ca “ni-o” recomanzi, Teodora. Dar esti sigura ca “na-m” citit-o? Intr-o zi ai terminat-o de…? Sters de praf? Rasfoit? Daca ai citit-o intr-o zi, respectul meu…daca ai inteles si ai retinut altceva in afara de faptul ca personajul principal este un batran pescar.

  • Dupa umila mea parere, Hemingway nu e de citit in copilarie. Nu ca ar fi imposibil, dar ma intreb ce intelege un copil din proza lui.

    Eu una “devoram” carti precum: “Ciresarii”, “Colt Alb”, “Negrut” (carti despre animale suferinde – febletea mea), literatura de capa si spada (nu atat Dumas, cat Eugene Sue – “Misterele Parisului”, M. Zevaco), proza SF, gen H.G. Wells sau Beleaev (la recomandarea lui tata, dupa modelul “eu, cand eram de varsta ta, asta citeam”, nu conteaza ca eu nu eram baiat, diferentierile de sex mi se par stupide din punctul asta de vedere), orice insemna mitologie, legende universale (Alexandru Mitru 4ever! :)), uneori basme (mai ales alea rusesti, tin minte cartea cu “calutul/poneiul cocosat”), am avut chiar si un episod de basme “grele”, culte, gen “Printul fericit” al lui O. Wilde, care m-a distrus (cred ca atunci am avut primul episod depresiv :D). Numa’ bine, ca mi-am facut incalzirea pentru scrierile aproape sinistre pe care le-am avut in programa la romana (Puiul, Fefeleaga, La Vulturi s.a. – si, sa nu uitam de Moartea Caprioarei)

  • Cartea mea preferata e Aventurile lui Habarnam. Si apropo de Habarnam si alte carti ale copilariei, cautand un site de unde sa downloadez cartile pe care le-am citit cand eram de-o schioapa am dat peste http://cartilecopilarieinoastre.wordpress.com
    Are o gramada de carti pentru copii in format PDF, ba chiar si pagina de Facebook. Am descarcat vreo 10 carti si cand ma simt in the mood le rasfoiesc virtual si pentru un timp devin iar iar copil 🙂

  • mai foloseste si virgula:D si iti recomand sa nu mai fii atat de incisiv. peace

  • si ai grija la exprimare, haiducule;)

  • 1.Articolul e de-acum 3 ani.

    2.N-ar fi fost bun comentariul la un articol in care chiar sunt incisiv? (Cu virgulele mi-o asum, mai ales in perioada 2007-2008 cand eram prea productiv pentru a mai corecta articolele :P). Nu ca ar fi contat oricum, dar e vorba de bun-simt.

    3.Urmatorul off-topic se soldeaza cu spam. Exista o pagina de sugestii, exista posturi unde comentariile de gen isi au rostul. Persistenta se soldeaza cu blacklist. Nu amenint, doar zic.

  • carti multe si interesante pe e-biblioteca.blogspot.com.
    downloadul este gratuit si nu necesita cont.
    lectura placuta!

  • Salut!
    In primul rand doresc sa te felicit pentru acest blog.
    Sper sa ma ajute si pe mine cineva cu gasirea a 2 carti pe care le-am citit in copilarie, pe care bineinteles ca nu le mai gasesc, si la care nu mai imi aduc aminte nici titlurile si nici scriitorii.
    Intr-o carte era vorba de trei baieti… mai tin minte doua nume (iviţa si jasen sau jansen) si au gasit o comoara intr-un rau.
    A doua carte cred ca se numea “Vrajitorul” iar personajele aveau nume rusesti. povestea incepe cu un baiat care facea baie intr-un lac si gaseste o amfora. cand deschide dopul, elibereaza un djinn cu care are tot felul de patanii (una din patanii: se duc la un meci de fotbal si duhul a facut o vraja sa apara pe teren atatea mingii cati jucatori erau :)).
    Daca stie cineva despre ce este vorba exact va rog sa postati aici s-au sa imi scrieti pe adresa de e-mail: mariushangan@yahoo.ro
    Va multumesc anticipat!

  • A doua suna familiar. E posibil sa fi dat peste ea in engleza. O sa mai intreb 🙂

  • De a doua aş fi interesat şi eu.

  • Am gasit… cartea se numeste “povestirile lui mos hasan” sau in Engleza :Old Hottabych”, este scrisa de Lazar Lagin.
    Din pacate inca nu am gasit-o pe la nici un anticariat ci am gasit doar textul in Romana fara ilustratii.

  • Whoa, intr-adevar o raritate.

  • Caut si eu un exemplar al cartii Doctorul Aumadoare, K. Ciukovski, dar, neaparat, cu ilustratii de V.Suteiev. Doresc tare mult sa revad acele ilustratii, asa ca o cumpar. Ma poate ajuta cineva? Multumesc anticipat.

  • caut aceasta carte :::::Ernest Thompson Seton TWO LITTLE SAVAGES „Micii Salbatici” sau „Micii indieni”??? – (Being the ADVENTURES of Two BOYS Who Lived as INDIANS and What They LEARNED. (despre niste baieti care invata cum traiesc indienii, isi construiesc un cort in padure si incearca sa traiasca singuri acolo. Cartea e f haioasa si instructive (iti arata cum sa faci un cort, mocasini, cum se face focul cu lemne, etc)) E in EN pe gutenberg.org.

  • O sa dau mai departe ambele cereri, catre eventualii colectionari. Poate, poate 🙂

2 Pingbacks

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

krossfire
  • krossfire
  • Un simplu haiduc al cuvintelor.