Cu alte cuvinte…

Iată și unul din acele rare și scurte articole în care vorbesc despre mine.

Au trecut aproape doi ani de la lansarea romanului Jucării Stricate și de-atunci am tot dat indicii că aș mai lucra la ceva. Adevărul e că, la fel ca un primar de comună, lucrez mereu la ceva și, tot la fel ca el, am obiceiul să nu mai termin. Din păcate, pandemia n-a fost raiul creativ pe care-l prevesteau unii. Din contră, anxietatea socială și izolarea nu favorizează cuvintele, nici pe cele mai șlefuite decât ale mele și nici măcar pe cele academice.

Din fericire însă pentru comună câteva dintre proiectele cu care îmi amenințam cititorii și-au găsit editura sau măcar o formă de exprimare. Ăsta este și motivul pentru care am decis să le înșir aici. Ăsta și faptul că un cititor chiar m-a întrebat și mi-am dat seama că scriu mai rar despre ele decât despre magazinul de la colț.

1.The 4D Printed Apocalypse (2020)

Având titlul complet The 4D Printed Apocalypse (and 13 other stories about the imminent end of the world), cartea asta e ceva ce îmi tot doream să scot din 2016. Vorbim despre o scurtă colecție de nuvele S.F. („corporate sci-fi”, cum îmi place să le numesc) scrise în limba engleză și menționate pe la câteva concursuri de-afară – Writer’s Village 2016 și Writers of the Future 2020 – 2nd Quarter. Mai concret însă sunt niște povestioare prin care am încercat să-mi ascut uneltele creative și perspectivele narative în engleză. Dacă ar fi să mă pliez pe tiparele altora, conținutul s-ar încadra mai degrabă într-un amestec de realism magic, S.F., fantasy și referințe pop-culture.

Motivul pentru care am ezitat să le public este că îmi doream să o fac la o editură din afara țării – nu să arunc pe o piață și așa îngustă o carte în altă limbă. Alternativa ar fi fost să mă ocup singur de deliciosul proces al editării, formatării și copertării, ceea ce eram pe cale de a face. Norocul a făcut însă că, fix înainte de a-mi obține codul ISBN și de a le arunca în oceanul Internetului, editura Mondofy s-a oferit cu generozitate să le preia. Avantajul în a publica cu o editură britanico-românească aflată la început de drum este că poți lucra cot la cot cu ea pentru a face lucrurile să meargă. În plus, cartea poate fi comandată și fizic din UK și US, unde sunt sigur că fanii lui Neil Gaiman și Terry Pratchett mă așteaptă cu sufletul la gură:))

Cam ce puteți găsi în carte? De toate. De la un viitor unde reality show-urile se bazează pe infectarea cu boli exotice, la o campanie electorală în iad și la jurnalul unui câine care tocmai ne-a șters de pe fața Pământului. O colecție simpatică de sfârșituri, trăite de autorii lor. Sau, cum a zis o prietenă prin 2013, când lansasem primele două povestiri: seamănă cu Black Mirror, dar la modu’ bun! Ce nu puteți aștepta de la carte? O variantă în limba română, deocamdată. Existența ei va depinde de vânzări.

De unde se poate cumpăra:

*Site-ul editurii are și variantă în limba română (a interfeței, nu a cărții)

În curând voi mai adăuga listei câteva site-uri de librării virtuale și fizice. Dacă variantele fizice nu sunt încă în stoc, o să vă mai rog să așteptați câteva zile. Fiți pe pace: o să vă mai sâcâi puțin cu opera de față, deci nu veți rata oportunitatea de a vă preface că ați citit-o! Dacă ați reușit însă să o achiziționați, o recenzie pe Amazon.com sau Goodreads mi-ar face un pustiu de bine. La fel și una pe site-ul altor librării virtuale.

The 4D Printed Apocalypse

 

2. Amfitrionul (2020)

Cunoscută și drept cartea aia a cărei copertă nu a plăcut nimănui, Amfitrionul este o colecție de povestiri din liceu, de data asta în limba română. Probabil că toți avem o colecție de povestiri din liceu, doar că ăstea au fost și premiate, inclusiv la nivel național. În 2004, din păcate – deci nu vă faceți mari speranțe. Ediția cartonată din 2014, care încă se găsește pe piață, nu a ajutat cu nimic niște texte și așa prăfuite. Nici prin coperta amintită anterior, nici pe modul bizar în care a fost editată. Neavând mari speranțe cu privire la carte și la conținutul ei, am ignorat-o timp de câțiva ani, până când doi prieteni vechi mi-au cerut niște „variante mai bune”. Am decis să fac efortul de a le oferi.

Varianta din 2020 a colecției Amfitrionul nu e doar editată mai serios, dar are și o copertă care nu e urâtă! În plus, are și o povestire în plus, scrisă pe undeva prin 2002 și editată în 2020 pentru a părea că e scrisă în 2004. În plus, noua ediție din Afmitrionul e complet gratuită – descărcabilă de pe Google Play. Deși n-am popularizat-o, pare să aibă deja vreo 1000 de descărcări și vreo șapte recenzii din care doar una negativă. Cu alte cuvinte: puteți și voi! (serios acum, nu vă faceți mari speranțe)


3.Jucării Stricate – E-Book, Traduceri și Reduceri

În ciuda entuziasmului inițial și a recenziilor pozitive, Jucării Stricate și-a cam pierdut din energie. Din acest motiv țin să reamintesc lansarea variantei e-book atât în română, cât și în engleză și germană. Lansarea  va avea parte și de niște reduceri. Voi reveni cu link-uri imediat ce le am (sper că în maxim o săptămână), dar cert este că încă n-am abandonat lansarea internațională a cărții, despre care vorbeam anii trecuți. Dacă nu mai aveți însă răbdare, varianta cartonată încă se mai poate cumpăra online.

4. Rubrica diverse

Pe lângă gălăgia de mai sus, aș aminti și două scurte interviuri, unul axat mai degrabă pe cărțile pentru copii (tot aici a fost și recenzată seria Căpitanul Ronț), iar altul dedicat scriiturii în general. Pe lângă asta, aș anunța că respectivul Ronț va primi curând o parte a treia, iar literatura românească va trebui să mai încaseze o lovitură marca Vlad. De data asta o satiră distopică pe care o voi amâna însă până la începutul lui 2021. Doar nu plecăm nicăieri, nu?

Altfel, uneori îmi place să cred că scriu pentru că sunt prea bătrân pentru alte visuri. Dar asta nu m-a oprit să-mi reactivez vechiul cont de SoundCloud unde puteți găsi muzica pentru câteva jocuri video la care am lucrat pe post de game designer, compozitor, ocazional programator și ce s-a mai nimerit (inclusiv Uplift, care încă e pe Android, deși are vreo 8-9 ani).

P.S: O să revin în curând la gânduri mai puțin literare (sau literale). Până atunci, vă invit să recitiți studiul ăsta despre scris, marca Sabina. Sursa imaginii.

krossfire
  • krossfire
  • Un simplu haiduc al cuvintelor.

10 Comments

  • Hehe, felicitari pentru opere, nu ma asteptam sa anunti ceva atat de rapid. O sa iau maine The 4D Printed Apocalypse sa o citesc in weekend, cred ca mi-ar prinde foarte bine in aceasta perioada in care mai am putin sa termin primul draft pentru propriul short story si de 2 saptamani sunt complet blocat. Sa citesc short stories scris de un alt roman, tot in engleza, si cu mai multa experienta, ma va ajuta enorm 😀 Am deadline personal, cu tot cu revizie, pentru 4 decembrie.

    In other news, nu stiam ca ti-ai bagat degetele si-n partea de compozitie si coding, admir enorm oamenii care au aceasta dorinta de-a se baga in mai multe procese creative diferite, e ceva ce mie personal imi lipseste si uneori ma intreb de ce nu sunt mai incisiv si prefer sa zic “nu e de bine, nu voi face nimic bun oricum”. Traume din copilarie.

    Astept sa te vad si cu video, la moda cum este acum, intr-un interviu/podcast ceva.

    Multa bafta in continuare 🙂

  • Ahh, chiar ziceai în comentariul anterior că te apuci. Păi e tocmai bine, că la mine sunt scrise pe o perioadă ceva mai întinsă și poți urmări variațiile și evoluția stilului de la “meh” la “ok” :))

    Deadline pentru prima povestire sau pentru colecție?

    Eu la bază am fost “destinat” sa devin programator. In liceu programam jocuri, am terminat mate-info intensiv la un liceu (pe-atunci) in primele 5 din tara si apoi am cotit la 360 de grade si m-am dus la jurnalism.

    Eu ma bag in mai multe procese tocmai pentru a nu-i permite creierului sa-mi zica “n-o sa iasa”, ca fix asa e si substratul meu emotional.

    Si tie, spor cu povestea!

  • Eu mi-am propus sa scriu o singura povestioara, 20 pagini, sa vad ce iese. E mai mult pentru mine asta, fiind pasionat de fantasy si gaming, mi se pare o experienta interesanta sa incerc sa creez o poveste a mea.

    Am luat 4DPA, vad ca nu este foarte mare, in weekend sigur o termin, ai vreo povestioara care sa fie preferata ta din colectie?

    Interesant si cotirea ta, eu am avut ceva asemanator in sensul ca am facut profil real la liceu, olimpic la mate etc, in clasa a 12-a mi-am dat seama ca mi-ar placea totusi sa incerc latura umana (tineam si blogul atunci si-mi placea sa scriu), dar familia m-a fortat “sa-mi bag mintile in cap” si sa merg unde trebuia sa merg inca de cand eram in generala, si anume la Automatica si Calculatoare in Bucuresti.

    Nu regret ca am fost fortat, facultatea nu mi-a placut deloc, dar experienta de student a fost faina, iar acum lucrez pe retelistica si-mi place mult ceea ce fac, dar daca era dupa mine si eu as fi cochetat tot cu partea umana. E interesant sa te intrebi ce-ai fi facut acum daca era dupa tine, o singura decizie diferita la un anumit punct al vietii mi-a schimbat complet viitorul.

  • Ha, mulțumesc pentru achiziție! Sincer, povestioarele au fost scrise în momente și ani diferiți. Inițial îmi plăcuse Reality Shot, dar după Black Mirror, simt că Hellection îmi place mai mult. La nivel de mici premii și “acolade”, apreciate au fost Supply & Demand și Black Sunday.

    Sincer, foarte mulți credeau ca voi merge la Automatică sau “măcar la Informatică”, dar din fericire nu m-a forțat nimeni să aleg altceva.

    Totuși, nu ai nevoie de facultate pentru partea umană, ci doar de mult exercițiu și văd că deja ai început. Sunt destui scriitori fără formare umanistă 🙂

  • Dude, am citit 80% din carte (pe sarite ce-i drept, asa fac si la seriile true crime de pe Netflix daca nu sunt related, am obiceiul de-a lua pe sarite, nu stiu de ce) si este foarte misto. Se poate observa intr-adevar ca au fost scrise in ani diferiti, intre anumite povestioare simtindu-se clar o evolutie a limbajului, a diversitatii de cuvinte folosite etc.

    Dar pot spune cu mana pe inima ca mi-a placut enorm fiecare povestioara, mai ales datorita ideilor abordate. Mi-ai dat si tema acasa pentru a ma interesa mai mult despre anumite personaje (Edward Bernays Wikipedia, here I come), dar imi place cum ai reusit sa abordezi multe teme umane si morale. O sa revin cu un update dupa ce termin diseara cartea cred, o sa-ti spun si favoritele mele, dar pana acum cea cu Exchange-ul (nu mai stiu numele si n-am Kindle-ul langa mine) si Hellection sunt cele mai faine pentru gusturile mele.

    O sa-mi permit sa te promovez pe unde mai activez eu deoarece pentru 3 lire produsul final este fenomenal. Felicitarile mele.

  • Heeei, merci fain pentru feedback! Mai rar primesti feedback la cald pe o carte publicata acum trei zile – si mai rar primesti feedback pozitiv pe carte 🙂

    Black Sunday, cea cu Exchange-ul a placut multor cititori.

    Apreciez mult orice forma de promovare si voi returna favoarea cand incepi sa publici si tu 🙂

    Multumesc frumos!

  • Am revenit dupa ce am terminat toate povestioarele si mai sunt cateva care mi-au placut. Reality Shot e foarte misto ca idee si cum este scrisa, Black Mirror type all the way. Cea cu “iepurasii” (eu asa i-am vazut de la inceput, iepurasi intergalactici :)) ) de exemplu nu m-a dat peste cap ca idee, dar mi-a placut foarte mult cum a fost scrisa, cum povestea merge in jurul personajului principal si cum prin intermediul dialogului afli toate detaliile necesare.

    Diseara cand ajung acasa o sa las un review si pe goodreads, overall consider ca isi merita banii pe deplin. Ai idei faine si se vede evolutia din povestioare, in timp ai reusit sa faci o creatie tot mai “completa” sa zic asa. Sper sa continui pe acest fir fantasy/sci-fi, eu sunt fan.

    Acum, in alta ordine de idei, as avea cateva intrebari la tine, daca poti, legat de procesul acesta creativ si mai ales despre revizie. Dupa cum m-am asteptat, sa-ti citesc cartea mi-a dat si mie un imbold fantastic si in weekend am bagat 2 sesiuni de 4-6 ore in care am facut un speed rush prin propria-mi poveste, ca sa ii dau un final. Acum am dat-o catorva apropiati sa-mi dea feedback si vreau sa ma apuc sa o rescriu, sa leg notiuni si puncte ale povestii, sa elimin inconsistente si elemente care cred ca sunt in plus, am ceva de lucru fiindca dupa cum am spus am facut un zerg rush 🙂

    As vrea sa te intreb cateva lucruri legat de acest proces, sunt curios altcineva cum il abordeaza. Am urmarit online cursul lui Brandon Sanderson despre writing, este autorul meu preferat de fantasy, si are niste idei despre asta, dar el scrie carti de 1100-1200 pagini cand se plictiseste, eu nu sunt la acel nivel 🙂

    Te rog sa-mi spui daca esti dispus sa te bazai putin la cap si daca da, cum doresti sa o fac. Mersi mult si o saptamana usoara sa ai.

    P.S. Am uitat sa mentionez, nu stiu daca motivul este “Good Boy”, dar in noaptea in care am citit-o am visat ca aveam un caine in casa vorbitor, cred ca ceva s-a intamplat in subconstientul meu :))

  • Quokkas chiar sunt niste animale foarte faine. Cred ca am scris-o dupa ce am vazut un documentar despre cum omul aproape ca i-a exterminat, fara a avea vreo utilitate practica pentru noi (carne sau blana). Pur si simplu ne-a deranjat paduricea in care traiau. In documentar, un tip se vaita fix de asta: ca nici macar nu se pot manca… ce tragedie.

    Ai facut foarte bine cu apropiatii. Cercul intern de feedback mi se pare vital. Si e normal ca la inceput sa faci un speed rush. Creierul cam asa lucreaza: asimileaza foarte repede, da idei de-a valma si apoi, dupa o pauza scurta de procrastinare, incepe sa le aseze mai clar. Procesul asta se bazeaza pe un proces folosit si in advertising si anume “starea de flow”.

    Sigur, poti sa ma contactezi. Cel mai rapid raspund pe vladstoiculescu@gmail.com, sau pe Facebook/Messenger (Vlad Stoiculescu). Poti si la telefon, doar ca e cam 2/5… cam atat de des raspund la apeluri.

    P.S: Un caine vorbitor si de preferat prietenos :))

  • Yup, era prietenos, mi-aduc aminte doar ca inca se rahatea in mijlocul casei si eu discutam cu el si incercam sa-l fac sa inteleaga ca nu e ok ce face, iar el doar era surprins :))
    Ce e interesant este ca ma asteptam sa fie un pug, nebunia mea sunt pugs si doresc in cativa ani poate sa ma mut la casa pentru un spatiu mult mai mare si atunci sa-mi iau un pug, dar cainele din vis era cu totul alta rasa.

    O sa-ti dau pe mail preferabil cred, apoi daca e putem sa ne auzim si pe facebook/messenger, nu vreau sa fiu prea intruziv mai ales ca probabil nu sunt singurul cititor care te mai bate la cap cu lucruri. Multumesc mult.

  • Era deci un caine obisnuit, doar vorbitor, ca in Dexter’s Laboratory 🙂

    Sincer, n-am nicio problema, mai ales ca ai fi primul “cititor” care m-ar bate la cap cu ceva la obiect. Acum vreo luna incepuse cineva sa-mi trimita poezii patriotice… dupa ce aflase ca am scris niste carti pentru copii (din unul din articolele de mai sus). Nu ma intreba exact care e legatura 🙂

    O zi faina,
    Vlad

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *