Atractia Interpersonala
Pentru ca sunt inca ocupat serios cu sesiunea (desi un 2-3 comentarii si un post la 3 zile nu-mi mi-ar ocupa prea mult timp) voi publica in perioada asta numai articole gata facute. Am doua astfel de articole ”pe teava” si acest minunat impromptu.
Am fost la Noaptea Devoratorilor de Publicitate (ca atasat de presa, hihi) si am participat la scrierea unui articol pe tema. Intre noi fie vorba a fost destul de ok, mai putin Dj-ul si calupurile de publicitate franceza din anii 70′ care mergeau dinspre artistic spre repetitiv-plictisitor.
Oricum, probabil va intrebati ce-i cu titlul asta ?
Cu riscul de a-i contrazice pe Alin Gavriliuc si Mihai Dinu tind sa observ ca atractia interpersonala nu este conditionata mai deloc de ”factori biologici” si ca principala dominanta sunt factorii externi , adica societatea. Factorii interni tin de reprezentarile mentale.
Lasand la o parte conceptele estetice pe care ajungem sa le solidificam in timp, am sesizat astazi, pentru a mia oara , urmatoarea situatie : Baietel de maxim 7 ani incearca sa intre in ”discutie” si sa stea in dreptul unei fetite de aceeasi varsta. Niciunul dintre ei nu corespundea vreunui ideal de frumusete (de fapt, fetita era grasuta iar baietelul avea nasul mare, prin urmare nu corespundeau ”standardelor estetico-sociale mderne”). Erau apropiati si simteau o atractie la un nivel mult atenuat.
Ma gandesc la mine si la amintirile ramase de la gradinita. Nu ma indragostisem de fata despre care se spunea ca ar fi ”frumoasa” (o conditionare a parintilor si a educatoarelor) ci de o alta, considerata mai uratica. Evident, cand mi s-a pus mie pata li s-a pus si altora…prin urmare idealurile estice nu insemnau nimic atunci, dar conditionarea grupului se aplica – daca toti voiau, voiai si tu.
Ce concluzie s-ar putea trage din asta ? Copiii mici empatizeaza mult mai bine si sunt mai inteligenti emotional decat noi ? Nu numai…uitandu-ne doar la pictura renascentista si la modul in care era portretizata femeia sau la barbatii din sculpturile romane vom observa aceeasi problema : Atractia interpersonala este conditionata de societate si de idealurile estetice in continua schimbare ci nu de factori biologici sau strict interni !
Morala : Haideti sa fim copii !
Hehe…si cercetatorii straini sunt de acord cu mine. Singurul lucru aparent ”nativ” este atractia pentru sexul opus, dar si aia poate fi : a.destabilizata din cauza unor probleme la lobul X (X=cuvant pe care nu l-am putut traduce) b.”modelata” de societate…(asta apropo de cati se declara gay si de cati au cu-adevarat orientarea asta nativa)
Hmm…eu am o vaga problema cu ”slaba” in conditiile in care multe fete au inceput sa adopte moda ”scheletic”.
Pedofilia strikes loose.
Modelul de frumusete este dat in general de societate.Si in ziua de azi are cautare femeie slaba de preferabil cu sanii mari.La barbati nu stiu care e modelul pentru ca nu ma prea atrag
Genul asta de conditionare e o mare, mare prostie… Si totusi, cati dintre noi putem spune ca suntem 100% imuni la influentele societatii in care traim? Indiferent de domeniu…
Normal. Exista casatorii de ”conveninenta” in care dispare efemerul sentiment al iubirii insa nu sunt neaparat casatorii pe criterii estetice sau materiale. Doi oameni pot lua aceasta decizie daca exista o atractie minima intre ei si daca statuturile sociale le permit sa avanseze in viata fara probleme prea mari. Sunt complet de acord cu ideea asta. Ea nu elimina complet senimentul insa elimina tipul ala de iubire ”cu spume” intre oameni pe care-i separa mai tot de la societate (uneori conteaza) la intelect dar pe care-i uneste ”iubirea”.(Care este in prima faza un sentiment strict carnal si bazat pe o atractie fizica pe care o percepem mai greu). Iubirea ”adevarata” adica sentimentul de implinire diferit de extazul iubirii adolescentine, se construieste in timp…cu rabdare, nu cu declaratii efervescente si fugi de-acasa.
nu chiar…se presupune ca de la o anumita varsta incepi sa gandesti si spre viitor…si uite asa apar atractiile interpersonale “din interes”; cand eram noi la gradinita, eram prea mici ca sa intelegem conceptul banilor; noi aveam alte “idealuri”; acuma, majoritatea nu mai sunt interesati de o persoana frumoasa, simpatica sau desteapta, ci de ORICE gen de persoana dar cu bani (sau macar relatii)….asta e lumea in care traim; frustrarile si interesele personale dicteaza viata majoritatii oamenilor, iar sentimentele reale sunt excluse din ecuatie;