Krossfire's Blog

In perioada in care faceam trecerea blogului pe .ro am scris un articol furios (si poate usor frustrat) pe tema pleiadei de bloguri fara esenta aparute in acea perioada. Invazia de bloguri din acea vreme se datora povestilor abracadabrante despre magia banilor pe blog. Zeci de smecherasi si figuranti de 14 ani pentru care PC insemna ”Cauntar-Straic si mIRC” au invadat in perioada respectiva blogosfera cu articole furate, tag-uri jenante si filmulete de pe YouTube. Dupa ce s-au prins ei ca spamul asta nu te duce prea departe, fie s-au lasat de magarii pe blog si au revenit la furtisaguri offline, fie s-au ”specializat in IT” si au inceput sa dea sfaturi despre spam si SEO din perspectiva unor veterani ai mizeriilor online.

Nu despre ei este vorba. Numarul de bloguri in continua crestere pare a se datora unei noi specii: ”Bloggerul Hi5”. Baietii si in special fetele din categoria asta nu au intrat de prea multa vreme in fascinanta lume a cipurilor de siliciu.  Majoritatea nu fac diferenta clara dintre blog, site de prezentare, retea sociala, forum. Avand impresia ca spatiul online e ceva in care trebuie sa intri cu fundul inunda canalele de comunicare online cu porcarii.

Auzind probabil ca blogurile pot fi folosite si drept carti de vizita\materiale de prezentare oamenii (cu activitati instinctuale, vocabular minim si gandire pauza) simt nevoia sa arunce niste poze pe un site si vreo doua filmulete sau piese care cred ei ca-i reprezinta si apoi sa spameze agramat pe unde apuca pentru a-si face ”prieteni”. E o metoda disperata de a atrage atentia si o metoda eficienta de a scadea per total increderea in bloguri.

Cum recunosti un blogger Hi5

-Masa de bloggeri Hi5 este concentrata pe serviciile mici, ocolind  de multe ori wordpress-ul datorita ”complexitatii” si a interfetei in romana destul de prost traduse.
-90% dintre posturi sunt de tip ”poza + comentariu” sau de tip ”melodie\filmulet + comentariu”. Prin comentariu se intelege numai : Lol, hahaha, ce naspa, ce prost, aiurea, etc.
-Exista in general o singura pagina pe blog in care gasim fie un dicton banal si iritant fie o descriere lunga si plina de greseli gramaticale din care intelegem ca autorul\autoarea nu prea stapaneste limba romana si ca asta este principalul sau atu.
-Lipsesc comentariile si atunci cand sunt se concentreaza toate asupra unui singur post si mai toate suna in genul hi5 ”Ce buna te-ai facut !” , ”Uaaaa..a facut ji Anutza blooog !”. Comentatorii simt nevoia sa-si lase si datele de contact cu scopul de a lega ”prietenii”.
-Tema blogului are darul de a-ti ucide ochii si in mai toate posturile si uneori pe sidebar se pot gasi zeci de inflorituri , semnaturi, nume branduri cocalaresti, etc. De multe ori este tema originala data de platforma deoarece posesorul nu o poate schimba.
-Exista posturi in care posesorul se lauda cu un obiect copiindu-i poza de pe site si invitandu-si cititorii sa moara de invidie.
-Putinele pasaje scrise transcend cu mult granitele limbii romane.

Ar mai fi si altele insa stiti deja la ce tip de oameni ma refer. Problema este departe de a fi superficiala. Un orgolios anonim posta pe-aici o intrebare despre credinta unui blogger in propriile afirmatii si opinii, mai precis in valoarea lor. Nu spune nimeni ca un blogger de Top10 are mai multe drepturi decat un novice sau ca posturile lui ar avea o valoare informativa mai mare insa nu trebuie sa uitam ce este un blog. Daca indivizii astia vor continua (si putem fi siguri de asta , ca n-o sa le spuna blogspot sa se opreasca) ne vom trezi in situatia in care se gasesc acum retelele sociale profesionale care au devenit in scurta vreme ”de masa” datorita unor useri incapabili sa intealaga un concept. Genul asta de ”bloggeri” ii afecteaza si pe cei cu bloguri in dezvoltare, pe oamenii care scriu bine dar n-au timp sau chef sa se bage in seama pe alte bloguri.

Poate sunt eu de moda veche insa prefer sa asociez conceptul de blog cu ”a transmite” (in special prin scris dar nici fotoblogurile nu sunt de neglijat). Ca blogger sau om cu blog, vei fi de multe ori asociat cu ”maricicapisicuta5000” care e la randu-i bloggerita de succes pozandu-si in fiecare zi fundul si postand evolutia celulitei ei laterale. Blogurile sunt o buna carte de vizita pentru cei care stiu sa se vanda (fie prin calitatea scriiturii, fie prin continut sau atitudine). Pentru restul e ca si cand ai inmana o poza cu tine in cada pe care scrie ”LOOOOL”.

Solutia : Transmiteti-va cat mai concret mesajul si incercati sa ridicati standardele cititorilor. Standarde ridicate inseamna discriminare pozitiva. Si mai bine : Uitati replica anterioara si scrieti cand si ce considerati necesar, dar cu talent…

(Postul asta a pornit in mod socant de la analizarea unor bloguri de boboci de la doua facultati de comunicare din Bucuresti. De-acolo a fost doar un pas la plimbarea prin zelist – pe care o si recomand pentru exemple. De asemenea, mi-am amintit o cerere pe e-mail unde eram rugat sa devin ”prieten de blog” cu nu stiu cine.)

P.S : Din nou am probleme cu pingurile si incoming links in sensul ca la incoming links am zeci de articole care nu ma mentioneaza sau care nu fac referire la mine (nici macar prin mijloace mai putin oneste). Daca ma citati sau daca vreti sa-mi atrageti atentia asupra a ceva in perioada in care se manifesta problema asta puteti lasa un comentariu.

63 Comments »

Acum nu foarte multa vreme, m-am aplecat asupra unor ”simptome” care apar de multe ori odata cu inaintarea in varsta. Departe de a fi semne de boala, respectivele norme comportamentale erau simple semne de oboseala si stres acumulate in timp.

Dar ce se intampla insa cand ai o problema psihica reala  ?  Din pacate tie nu ti se intampla nimic, pentru ca nu vei putea constientiza. Iti vei sustine agresiv sau resemnat punctele de vedere sau vei incerca sa iti constientizezi. Monstri, stafii, extraterestri…sunt nimic pe langa ce poate face propriul nostru creier.

Neurologul Oliver Sacks a scris la un moment dat o carte foarte interesanta, tradusa si in romana : Omul care-si confunda sotia cu o palarie. Dupa ce treceai de titlul aparent amuzant si de prima coperta gaseai o interesanta si in acelasi timp infioratoare colectie de afectiuni si sindroame neurologice rare. De la membre fantoma, la posesiuni si confuzii de perceptie aparent imposibile, pacientii lui Sacks nu realizau mai niciodata nimic, reusind chiar sa-i faca pe altii din jurul lor sa se creada nebuni.

Cautand pe net, am gasit vreo cateva topuri cu boli ”ciudate” si vreo doua dictionare neurologice (le voi da link la final, pentru curiosi si de dragul atribuirii). Cautand putin si pe langa subiect am gasit cazuri in care literatura s-a inspirat din aceste boli. Am surprins aici cateva dintre cele mai ciudate boli neurologice (care produc sau sunt produse de modificari in structura creierului si pentru care psihologul este inutil). Multe dintre ele poarta inca denumirea de ”sindrom” pentru ca nu sunt altceva decat simptome asociate fara o cauza comuna.  Voi incerca sa nu le bagatelizez (desi am facut-o deja) si nu voi numerota , ca intr-un top.

Micropsia (Alice in Tara Minunilor) : Sindromul consta intr-o puternica incapacitate de a percepe spatiul. Pacientii nu pot descifra marimea reala a unor obiecte, totul parand a fi extrem de mic. Boala nu are nicio legatura cu ochii si aparent nici cu zona V1 (cortexul vizual primar), fiind mai degraba o problema in zonele de decodare a senzatiei vizuale. Lewis Caroll, autorul cartii mentionate anterior, este unul dintre presupusii afectati (moderat) de sindromul asta.

Sindromul Capgras \ Sindromul Fregoli : Primul sindrom, rar dar nu de neintalnit, consta in convingerea cuiva ca rudele si prietenii apropiati au fost inlocuiti de clone identice sau de impostori. Este o psihoza atipica care in general se dezvolta cu varsta\lipsa de ocupatie. Pe baza acestui sindrom se pare ca ar fi fost gandit si filmul ”Invasion of the Body Snatchers”.  Sindromul Fregoli este oarecum la polul opus si este mult mai rar intalnit : pacientul are impresia ca un singur actor talentat joaca rolurile tuturor persoanelor din apropierea lui. Paranoia aici atinge cote paroxistice , pacientul devenind destul de agresiv dupa o vreme.

Sindromul Cotard (Boala Mortilor Vii) : Iluzia asta de perceptie pare a fi coborata dintr-un film al lui John Romero. Cel ce ajunge sa sufere de ea are impresia ca este mort si ca intreg corpul lui putrezeste. Alti pacienti au raportat ca sufletul le-a fost furat si ca sangele se scurge din corp. Este un sindrom destul de periculos (asociat si cu paranoia culturala in anumite zone gen Haiti) deoarece victima se poate automutila pentru a demonstra ca a murit deja.

Sindromul Mainii Extraterestre : In copilarie, rula pe Valcea 1 (o televiziune locala, don’t ask) un film inregistrat pe caseta in care un individ caruia i se ataseaza mana altcuiva incepe sa comita crime. Departe de a comite crime, pacientii cu aceasta boala au momente in care unul dintre membrele superioare face tot felul de actiuni mecanice (arunca obiecte, incheie nasturi) fara a putea fi controlat constient. Poate deriva din paranoia, stres postoperatoriu si nu este de netratat.  A fost de multe ori asociat unor simptome atipice bolii Parkinson (caz in care ar fi incurabil).

Afectiuni legate locuri : Sindromul Ierusalim si Sindromul Paris :  Primul sindrom, avand o durata limitata de 2-3 saptamani afecteaza turisti de toate religiile care ajung la Ierusalim. Deoarece necesita o instabilitate psihica preexistenta, sindromul Ierusalim este mai degraba o forma de psihoza. Subiectul incepe sa creada ca a fost ales de Dumnezeu si incepe sa predice diverse aberatii nascocite pe loc. Intotdeauna este vorba de turisti, nu de localnici. Sindromul Paris este o forma de soc cultural care afecteaza turistii din tarile asiatice (japonezi in special) obisnuiti cu imaginea idilica a Parisului, turisti care sufera puternice caderi psihice prinsi in tipicul unui oras european mare.

Jumping Frenchmen of Maine : Nu am vrut sa traduc asta in romana pentru ca suna stupid. Mai multe detalii despre ea veti afla in link-urile de la final. Pe scurt : Este vorba de o afectiune neurologica reala (se produc modificari la nivel de cortex) iar subiectii reactioneaza anormal la stimuli, exagerand fiecare miscare (numele a pornit de la niste padurari canadieni afectati brusc ce faceau salturi uriase in aer , aparent fara motiv).

(O imagine de pe Brainsource care arata cele mai frecvente afectiuni cerebrale)

Continue Reading »

40 Comments »

In spiritul unei alte ”cercetari originale” (Personaje recurente din sitcomuri) m-am gandit sa ma aplec putin asupra genului horror, gen care si-a mai facut loc in posturile mele.  Departe de a spune ceva nou, voi incerca sa analizez personajele cliseu in care abunda filmele horror hollywoodiene.

Mitologia abunda in creaturi si spirite complexe, in inchipuriri ce ajung la un nivel greu de inteles uneori si pentru cercetatori. Din fericire, cetatea filmului american vulgarizeaza toate aceste elemente si reduce totul la cateva creaturi carora ajung sa le adauge aripi, puna rochite roz si baghete magice pentru a stoarce orice urma de originalitate din ele. Denaturarea plasmuirilor si creatiilor folclorice nu este ceva nou (cartile au inceput) insa uneori mitul original este mult mai infricosator si interesant decat monstrii CGI.

1.Vampirii : Creatura care exista intr-o forma sau alta in orice cultura, fie ca este vorba despre bautori de sange (esenta vietii), energie sau de vampirism simbolic. De la explicatii gen ”porfirie acuta” (boala genetica datorata lipsei fierului in sange ce se manifesta prin sensibilitate la soare si dependenta de transfuzii si care in Evul Mediu era o problema pentru nobili) sau psihoza, vampirismul a fost explicat de multe ori rational, de si mai multe ori paranormal si in putine dar notabile cazuri, simbolic. Sangele nu este neaparat un element definitioriu pentru vampirii din folclor (fiind mai degraba vorba de aspectul cadavrelor decat de fapte concrete), el devenind pregnant dupa ce literatura a inceput sa exploateze fenomenul.
Ce a inteles Hollywoodul : Monstri constienti sau oameni blestemati care capata superputeri, se transforma in lilieci, intra pe sub usa, se regenereaza si sug sange ca pe sucul de portocala dar sunt totusi sensibili la usturoi si se tem de tarusi.
Good Use : Interview with a vampire (Filmul si seria Ann Rice), 30 Days of Night (nimic special, doar bine executat) , Nosferatu (pentru ca a fost primul), Blade I & Underworld I (pentru viziunea diferita asupra ”speciei”) , Martin (exploateaza psihoza, e un ”must see”), Nightwatch\Daywatch
Bad Use : In general orice are de-a face cu Transilvania , Bloodrayne (Uwe Boll ? ) si de altfel majoritatea filmelor cu vampiri care apar anual.

2.Varcolacii : Mitul oamenilor preschimbati in animale  (skinwalkers) se intalneste in toate culturile mari. Varcolacii propriu-zisi sunt ceva mai raspanditi decat alte creaturi, explicatia fiind teama si fascinatia medievala fata de lupi. Simbolistica varcolacului a generat destule carti si studii iar explicatiile rationale nu lipsesc (criminali dementi, boli).
Ce a inteles Hollywoodul : Monstru cu superputeri care se poate transforma numai in noptile cu luna plina (simbolistica regionala) si care este in 98% din cazuri foarte agresiv. Glontul de argint este adus inutil in prim plan.
Good Use : Wolf (Nicholson face un rol bun iar finalul exclude gloante de argint), Bad Moon (un caine spune povestea), An American Werewolf in London, The Howling, Underworld (ca idee) si poate Dog Soldiers
Bad Use : Orice film in care varcolacii urla la luna plina si fac ”warrrgh” prin codri sau in care varcolacii au pretentii de a fi sexy (vezi : Dark Wolf).

3.Zombiile\Strigoii : Am pus zombiile si strigoii (am aproximat ”ghouls”) in aceeasi oala pentru ca simbolic tintesc tot in teama de a nu ajunge ”intr-o lume de dincolo” si in diversele frici legate de moarte. Zombiile au un appeal mai mare pentru regizori datorita sistemului de credinte vodoo si de misterul pe care acestea il exercitau oricum asupra neofitilor.  Explicatii rationale pentru zombificare s-au dat (otravuri care induc moartea clinica, creierul fiind afectat de lipsa oxigenarii) , strigoii avand mai degraba origini folklorice si uneori religioase.
Ce a inteles Hollywoodul : Monstrii avizi de creier uman care mor dupa impuscarea in cap, de mutet ori rezultati din ”experimentele secrete ale armatei”.
Good Use : 28 Days Later, Filmele de inceput ale lui Romero (Night, Dawn of the Living Dead), Shaun of the Dead, Masters of Horror (un episod) ,  The Army of Darkness (pentru ca e simpatic)
Bad Use : Resident evil, alte filme de-ale lui Romero si cam orice implica armata americana sau corporatiile malefice.

4.Fantomele\Poltergeist : Cel mai raspandit fenomen in literatura de specialitate si in beletristica, fantomele au fost printre primele integrate in ”mitosul” hollwyoodian. Fenomenul poltergeist ar fi meritat sa fie tratat aparte datorita testarii lui stiintifice in cateva cazuri (desi nu s-a demonstrat ca ar avea vreo legatura cu fantomele).
Ce a inteles Hollwoodul : Morti care se intorc pentru a spune ”te iubesc”, predicatori morti care devoreaza suflete si cam orice de la calugari pana la suflete prinse in purgatoriu. Fantoma din filmul american trebuie neaparat sa aiba un motiv sau un blestem.
Good Use : The Others,  Dead End, Ghost (pentru fete), Beetlejuice, The Frighteners (Michael J.Fox) The 6th Sense, The Haunting, The Shining (Both Versions), Poltergeist  – in domeniul fantomelor americanii s-a udescurcat onorabil de cateva ori.
Bad Use : The Grudge, Silent Hill (filmul, doar filmul), Ghosts of Mars, etc

5.Demonii : La capitolul demoni pot fi incluse si creaturile ”inferioare” precum inccubus\succubus dar si filmele despre posesiuni demonice. Desii demonii sunt prezenti in toate culturile, cea mai des evocata imagine este cea prezenta in mitologia biblica datorita aparitiei lor corporale in cateva instante. Majoritatea posesiunilor sunt asociate cu boli precum epilepsia sau schizofrenia.
Ce a inteles Hollywoodul : Aproape nimic, transformand simbolistica pierderii controlului intr-o vanatoare de porci rosii.
Good Use : The Exorcist, The Omen, The Evil Dead 1&2 (din pacate nu-mi vin prea multe in minte pentru ca le gasesc ilare de cele mai multe ori), The Amytiville Horror (originalul – a se vedea creatura Jodie)
Bad Use : Cam orice film care-si axeaza ideea principala numai pe demoni (neglijand personajele), inclusiv serialele.

Alte creaturi pe care Hollywoodul le-a transformat in maimute gigant :

-Wendigo : Un spirit malefic din mitologia amerindiana care ii poseda pe cei izolati in conditii austere si fortati sa se ”infrupte” din carne umana. Spiritul dadea  o serie de puteri si o anumita vitalitate posedatului care ajungea sa fie dependent de carnea umana. Asociat cu tabuurile culturale si paranoia acuta, wendingo-ul a fost ceva mai putin utilizat de hollywood datorita asocierii cu varcolacii in mintea regizorilor de horror. (Good Use : Fear Itself \ Bad Use : Supernatural).
-Vrajitoarele : Daca vrajitoarele medievale si antice erau mai degraba clarvazatoare, vrajitoarea hollwoodiana calareste maturi si arunca bile de foc. Exista cateva filme simpatice pe tema (Printre care si The Witches) sau chiar ”Blair Witch Project” (desi acolo e greu de discernut antagonistul) insa sper ca veti fi de acord cand voi spune ca vrajitoarele nu sunt catusi de putin infricosatoare.
-Creaturile malefice din folclorul nordic : A vazut cineva filmul Troll 2  ?

Desigur, o sa-mi reprosati ca asta este rolul filmelor, de a transfigura si vulgariza miturile insa curiozitatea mea este alta : Cand ati vazut ultima oara un film care sa va trezeasca macar vag curiozitatea si sa contina macar una dintre aceste creaturi ?

P.S : Dupa inchiderea New York Sun de acum cateva zile si inchiderea temporara Dacia (piata auto este suprasaturata iar vanzatorii de masini second sunt blocati pentru a nu falimenta gigantii) o alta mare tragedie s-a abatut asupra lumii : Feedburnerul face figuri Ori sunt eu tampit (foarte probabil) ori programul asta nu este in stare sa monitorizeze coerent abonatii si accesarile lor Am scazut de la 210 abonati la 100 si ceva in cateva zile, pentru a ajunge ulterior la 42, 300, 150…iar in final la 110. Chiar daca este vorba de abonati care acceseaza feedul krossfire.ro tot nu-mi explic variatia numarului.

64 Comments »

In primul rand va trebui sa-mi cer scuze celor pe care blogul meu i-a pinguit cu nesimtire la ultimul Best Of. Nu a fost intentia mea si nici veleitati de spammer nu am. Faptul ca m-am jucat serios cu mod_security si cu altele nu a ajutat cu nimic la ameliorarea eroarii de wordpress care a cauzat inundatia de pingbackuri. Am activat un plug-in folosit si de bloggeri mai mari si sincer sper sa nu se mai repete (am avut cateva persoane cu adevarat ofuscate si cateva care ma intrebau cum am facut minunea).

Despre discutiile de ”la bere” si despre iritantele incercari de a sparge gheata am mai scris. Voiam sa supun atentiei publice un alt specimen care din pacate sau din fericire nu este comuna numai poporului roman. Este vorba de oamenii cu o diaree verbala ajunsa la cronicizare, despre filosofii nimicului. Logoreea in sine poate fi un lucru de apreciat, mai ales daca ti se cere parerea specializata, daca interventia ta este una ok sau daca esti de profesie ”vorbitor”. Daca nu, de cele mai multe ori risti sa iriti oamenii. Stiu pentru ca si eu am tendinte logoreice (si un pic de grafomanie) uneori insa incerc sa ma mentin in limitele unor pareri cerute. Pentru chestii care ma pocnesc in statia de autobuz si pentru informatii aleatoare, exista blogul.

Cea mai grava forma de manifestare a logoreei este in public, in preajma unor oameni pe care nu-i cunosti si fata de care ar trebui sa fii retinut . Atunci intra in forta logica mediocra ”Teoria Absurdului” sau ”Filosofia Nimicului”. Tot ce trebuie sa faci ca sa iriti este sa te agati de o idee vehiculata cotidian si sa le-o infingi in moalele capului celor pe care vrei sa-i ”cuceresti”.

Subtil precum Holocaustul : Asa este discursul aruncat in fata noastra de filosofii absurdului. Am un exemplu, caz petrecut acum doua zile. Ma intalnisem cu o cunostinta din generala pe care abia am recunoscut-o in urma schimbarilor dar care a facut totusi efortul sa ma recunoasca pe sub plete si sub pseudociocul meu amenintator. Am inceput o conversatie tipica de gen ”Ti-l mai amintesti pe Gigel ?” cand amicul cunostintei mele tranteste un ”Ce ti-e si cu americanii astia si criza economica !”. Dupa ce bag o replica din politete, revin la a discuta despre o alta colega de generala maritata cu nu stiu cine (eu fiind impotriva maritisului la varste tinere). Tipul asta nu se lasa si revine ”Bai, si a falimentat si Lehman Brothers !”. A doua interventie dintr-un sir de cinci interventii consecutive despre criza financiara m-a convins ca tipul era un idiot, un om care se legase disperat de o stire si pe unde mergea spera sa porneasca o discutie in contradictoriu pe tema.

Interesant precum controlorii din RATB : La  asta se rezuma appeal-ul unor astfel de persoane. Sunt oameni pe care nu-i poti ignora (un om cu bun simt , fie ca sufera sau nu de logoree, va tacea daca este ignorat) dar pe care n-ai vrea sa-i intalnesti prea des (fie ca ai bilet sau nu). Pentru ei faptul ca sunt bagati in seama inseamna importanta. Pentru tine este o simpla intalnire pe care nu vrei sa o retii prea multa vreme.

Dorel, un hedonist amator de Unirea : In Insula Doctorului Moreau, romanul al lui H.G Wells, exista o maimuta cu vagi trasaturi umane care spunea non-stop tot felul de aiureli sustinand sus si tare ca ”astea sunt ganduri mari”. Cam asa sta treaba si cu substanta discutiilor cu filosofii nimicului : Vor repetea aceleasi clisee si bucati prinse din media pana cand discutia va degenera intr-o contradictie ieftina sau intr-o aberatie fara niciun fel de scop, o metoda de a-ti tine gura ocupata (nu va ganditi la tampenii).

Aici ar urma partea in care as descrie habitatul unui astfel de specimen. Este greu din pacate deoarece multi oameni de genul asta au ajuns destul de sus pe ideea ca ar fi spirituali. Sa uitam pentru un moment ca Marius Tuca are o parere despre bloggeri similara cu parerea unei fete batrane despre razboi si sa ne aplecam privirile de voci anonime spre acest superb interviu cu Sorin Oprescu .

Vom ignora de asemenea ca toate comentariile sunt cenzurate si vom sesiza o aberatie in care Tuca il trateaza pe Oprescu ca pe prietenul lui de furat sine de cale ferata din Caracal. As vrea sa dau mai departe in Tuca insa adevarul este ca nu am de ce : nu m-am simtit atins de parerea lui despre bloggeri, nu il cred ca ar fi jurnalist si singurul lucru de admirat la el este tupeul. Din pacate, ceea ce numeste el editorial si mai nou interviu este o aberatie care seamana mai degraba cu un efect secundar al marijuanei decat cu un dialog. Nu doar ca incheie interviul cu un ”Va urma” jenant (cititi, nu va stric supriza) dar gaseste drept titlul propice o chestie despre legatura deja stiuta dintre Oprescu si Iliescu. Superba structura, bravos !

P.S : Ca sa va satisfac totusi si setea pentru informatii despre criza financiara manifestata si printr-o criza de subiecte in lumea blogurilor, va recomand link-ul asta unde veti gasi o istorie a crizelor facuta de amicul Silviu.  O alta aparitie interesanta a fost aparitia unui link la un articol mai vechi pe blogul Descopera.ro

45 Comments »

Ma gandeam ca de multa vreme n-am mai apucat sa fac o colectie a ultimelor posturi. Sunt destui care inca se intreaba de ce naiba le fac. Pe de-o parte ar fi motivul deja invocat (dorinta de a le readuce in atentia publica) dar si dorinta de autoevaluare.

Revenind la autoevaluare, am sesizat ca in ultima vreme am scris posturi destul de superficiale comparativ cu primele posturi dupa ultima ”evaluare”. Cred ca de vina au fost timpul si multitudinea de proiecte in care m-am implicat sau pur si simplu incapacitatea de a ma concentra suficient pe un post. Sper ca dupa Best-ul asta sa elaborez mai mult articolele.

Restul de colectii Best Of le puteti gasi in dreapta jos pe blog sau orientandu-va dupa Ultimul Articol din seria Best Of. In orice caz, ultimele aiureli de pe blog suna cam asa :

-Egmont si Benzile Desenate ale Copilariei : Un articol pentru care am rascolit putin prin amintiri.

-Tocilarii : Despre cei pentru care va ajunge majoritatea sa lucreze

-De prin alegeri adunate : Un amuzant efort de a caracteriza campania electorala pentru primarie (unul dintre putinele articole grafice din perioada)

-Armatele de Fani : Despre Groupies

-Personaje recurente in sitcomuri : O scurta analiza

-Laicizarea  : Necesitatea si repercusiunile ei

-Legende urbane romanesti

-Post comunist : sau cum ar scrie tovarasii

-Boogie sau nu ?  – De ce filmul romanesc este inca in groapa

-Avatar : The Last Airbender – despre una dintre ultimele animatii care merita

-Minoritati de profesie : Watch out

-Despre zei si atei : Din nou despre zeitati…

-What about them ?  – Despre persoanele mai putin norocoase

-The Romanian Skeptic : O noua lipsa a spiritului romanesc

-Aroganta : De ce este uneori ok sa fii arogant

-Cand te lasa procesorul : Sau de ce la 50 de ani iti e greu sa tolerezi

-Gigel pericol public : In general, despre aia micii

-Johnny Jackobsen aka Dr.Bombay : Unul dintre cele mai interesante personaje din muzica eurodance

-Supereroi din Esalonul II : Un mic efort de imaginatie, nu prea mare

-Incepatorii : Cum sa incepi ”romaneste”

-Scarba de politica : Sau de ce romanii nu vor ajunge niciodata sa aleaga rational

-E de la ei : Versuri geniale (din muzica de afara)

-Nume idioate de albume : Din nou, de-afara

-It’s the society man… – Despre hipiotii de acum

-Comediile noi : Despre actorii de comedie de pana in 1996

-Seriale uitate : Just watch them

-Da-i o palma lu’ ala micu – pentru ca uneori nu e o idee rea

-Calitatea germana : Sau de ce o sa scrie Honda pe masina mea

-Un film (Day Watch), o carte (Viskovitz), un album (Iced Earth)

-Foste fabrici de viitor : Un nou exercitiu de imaginatie, nu prea reusit.

-Injurati ostenii mei : Libertatile de dupa 89′

-Top incalcari ale codului rutier si Cedeaza Trecerea

-Spore : O recenzie pe larg a unui joc foarte disputat

-Ciocoflenderii din advertising : Despre o reclama ce redefineste ideea de ”prost gust”

-Moduri de ati irosi viata : Despre iubire, casatorie, viata de apoi, etc

-Trenduri Dubioase I : Din nou despre casatoria la o varsta tanara

-Despre relatii joburi si alegeri : Din nou

-Advertising, PR si Altele : O viziune proprie

-The 10th Kingdom – Un super film fantasy

-Filme din podul bunicii si  Alte Filme din podul bunicii

-Resturile sunt ”Cancan” : Despre cat de jos se poate sa mergi

-Marketing Agresiv   : Despre vanzatorii stradali

-Ignore : De ce este vital butonul asta…

-Google strikes back  : Sunt bune si cautarile la ceva

-Prapastia si maimutele : Gapuri sociale

-Situatii de criza  : Cum vei reactiona ?

-Batatorul de musetel : O alternativa la frecatorul de menta

-La camin : Despre viata din caminele bucurestene

-In ce masura ne afecteaza ? – Despre ultimele trenduri in moda ”we care”

-Schimbari de stil in muzica : Pentru amatorii de rock (metal)

-Cum sa-ti faci trupa sa para deosebita : sau un post sa para citibil

– Alte muzici : Pe scurt din muzica (Fara Zahar, Poets of the Fall) , Reuniuni Muzicale (2006-2008) , Coveruri nesimtite II , Inca Putina Muzica (Human Fortress si altii) , Guitar Gangsters and Cadillac Blood

P.S : Stiu ca postul asta e tare lung insa nu mai facusem de multa vreme un Best Of. Sunt foarte curios si in legatura cu ce ar mai dori cititorii sa vada pe blog (din stilul meu de articole evident).

17 Comments »