Am fost intrebat de vreo cinci sase ori pe blog de ce nu particip la concursurile pentru bloggeri. Sa fie din cauza ca o parte dintre ele par a fi aranjate sau sunt partinitoare ?  Nu am temeri de gen pentru ca rar particip pentru a castigat (exceptie in liceu cand imi faceam banii din concursuri de literatura). Este vorba pur si simplu de prezenta unor bannere si de organizatorii individuali care din start vor porni cu niste preconceptii despre participanti.

Ei bine uite ca a aparut si un concurs simpatic organizat de Dgeneration si galeriile Artmark . Spun simpatic pentru ca a reusit sa-mi atraga atentia. Atata timp cat galeriile Artmark vor oferi premiul si vor juriza si nicio firma intermediara sau blogger nu se va baga in seama, mi se pare totul ok. Ideea ar fi sa scrii un mic articol despre unul dintre cele cinci tablouri scoase la licitate de casa Artmark .

Motivul meu de participare ar fi simplu : Ma intereseaza destul de putin banii pusi in joc (nu ca n-ar fi tentanti dar un articol scris in cinci minute nu prea are sanse) sau concursul in sine. Chestia e ca in afara de un link si de promovarea aferenta asta e cam singurul concurs de oarecare anvergura care nu ma forteaza pe mine, bloggerul non amator de reclame (sperietoare de ofertanti, cum ma numea cineva) sa pun bannere pe blog sau sa laud excesiv intermediarii. Intr-un cuvant, imi da un subiect simpatic de blog si nu ma forteaza sa ucid ochii cititorilor cu reclame.

Deci, voi scrie ceva usurel, fara umor hardcore pentru a anunta simbolic aparitia unui concurs pentru bloggeri cat de cat decent. Prin umare, asta ar fi primul si probabil singurul concurs la care o sa particip in calitate de ”blogger” sau ce oi fi eu.

Theodor Pallady – Melancolie

Unul dintre apogeele creatiei paladiene, Melancolie rezuma clar ceea ce autorul a vrut sa spuna in intreaga sa cariera : Iubiti si cainii vagabonzi si nu neglijati femeile urate ! Fara a face abuz de mijloace Pallady picteaza o gagica cu sanii mici si burta mare cu scopul declarat de a face bani gramada la aproape un secol distanta. Iata cateva fapte mai putin stiute despre opera lui Pallady si despre tabloul Melancolie in particular :

+Pictura originala se numea Costel insa specialistii de marketing ieseni si francezi au ajuns la un consens in legatura cu sexualitatea personajului din imagine.

+Sanii anticlimatic reprezentati de Palladay sunt de fapt Moldova si Tara Romaneasca. Observati cum Moldova se duce treptat spre dreapta desi personajul face eforturi musculare pentru a-si tine sanii uniti la fel cum neamul romanesc a luptat pentru a nu da Moldova invadatorilor slavi. Odata cu trecerea timpului, Moldova se va indeparta clar de sursa-i ontologica.

+Dupa cum spun izvoarele scrise pe hartie virtuala, Pallady ar fi avut o bogata corespondenta cu Matisse, inventatorul Matizului cu trei roti. Intr-una dintre scrisori i-ar fi spus : ”(…) Desenul poate fi de sine statator… in timp ce culoarea fara desen ramane ceva nevertebrat… delicvescent.”. Matisse i-a replicat cu patos ”Ce mama dracu inseamna delicvescent ? Hai ba Teo, acus tu inventezi cuvinte ca sa te citeze posteritatea ?”

-In baza acestei picturi, Freud l-a considerat intotdeauna pe Pallady un reprezentant al sindromului lui Oedip. Ceea ce nu stia Freud este ca in poza nu era mama lui Pallady ci chiar mama lui Freud ! (Aceasta a fost si una dintre cauzele primului razboi mondial)

-Petru Comarnescu obisnuia sa spuna despre Pallady ca ‘poarta in toata nostalgia Moldovei şi ajunge adesea la o schematizare şi la o liberare a materiei interpretarilor bizantine” pe cand Ionel Apreotesei, coleg de scoala cu pictorul afirma : Taranul ala ? Ala mah ? Aluia io i-am aratat cum sa deseneze prima fomeie goala !

-Pallady , politehnist (La Dresda, nu la Bucuresti ca avea tata bani) avea o cunoscuta obsesie a perfectiunii formei si aranjamentului coloristic. Din acest motiv isi facea majoritatea culorilor topind Chupa Chups pe cand imaginile erau construite din ceea ce autorul numea ”punctişore di culoari”. Spre moarte Pallady a afirmat ‘‘Trebuia sa le fi zis pixeli, in mama lor !”.

-Autorul lasa intotdeauna indicii in legatura cu natura miscarii personajelor sale. Cele trei puncte maronii de pe pictura sunt un indiciu clar al naturii crocodiliene a personajului.

-La vederea tabloului fratele pictorului a avut o reactie interesanta ”Tiiiii, si tu ai fost cu aia mah ?”

-Critcii spun ca Pallady combina curentele art nouveau cu simbolismul si fauvismul. Recent s-a descoperit ca ar fi aderat in secret si la zoroastrianism, religie care i-a permis lui Pallady sa insereze importante indicii in opera sa. Melancolie prezinta de fapt cina cea de taina in varianta zoroastrica, fara Iisus , Apostoli sau mancare, doar cu femei..ca asa e la arabi !

-Obsesia lui Pallady pentru natura este zugravita clar in tabloul de fata prin aspectul de pom al personajului descris. Astfel, omul ramane vesnic , expresia ”Uite cum s-a plantat aia in canapea” sistematizand trairea artistului. Se spune ca Melancolie spune exact ceea ce autorul a vrut sa spuna in tablou.

-In fine, cel mai mare mister care inconjoara imaginea este cel legat de pozitia artistului in momentul in care picta si de privirea personajului fascinat de marimea pensulei cu care Pallady oglindea realitatea.

P.S : Tabloul Melancolie poate fi vazut in perioada aceasta la Galeriile de arta Artmark. Aceasta poveste a fost scrisa pentru a participa la concursul organizat de Dgeneration .

Aceasta ar fi fraza de validare, deci nimic prea costisitor. Daca este un alt concurs de scos ochii blogosferei, macar sper ca am facut 2-3 persoane din randul din spate sa zambeasca. Deci, e o gluma si nu una prea inspirata…nu mi-o luati in nume de rau pentru ca urmasii lui Pallady sigur au facut-o !