Vazand zilele trecute o noua campanie pentru promovarea Bucurestiului am inceput sa ma gandesc serios la ce mi-a oferit acest oras de cand imi fac veacul prin el , adica de un an si cateva luni.

O sa spun din capul locului ca nu voiam sa ajung niciodata la facultate in Bucuresti. De ce ? Pentru ca mi se parea un oras jegos cu oameni reci si pentru ca judecand la rece asa si este. Este un oras care ofera niste conditii de viata mizere, indiferent daca stai intr-o garsoniera din Berceni sau intr-o vila din Tei. Arhitectural este mort (in ciuda incercarilor de a resuscita ”Bucurestiul istoric”), la nivel de infrastructura este o gluma iar ”curatenie” este o jignire pe care sa nu o spui niciodata in prezenta responsabililor. Oamenii, sictiriti la randul lor de oras si de ei nu isi mai dau silinta de a invata macar strazile si stradutele prin care isi tarasc existenta…

Trecand peste partea de rant grotesc pe care am prezentat-o mai sus, experienta Bucuresti a fost una benefica. Am invatat mult si am facut o serie de lucruri pe care nu eram in stare sa le fac si nu credeam ca voi fi vreodata nevoit sa le fac (precum plimbatul intr-o dacie papuc, in spate, langa mobila transportata…). Am intalnit multi bucuresteni ”adevarati”, adica oameni de la care ai ce invata. La modul cel mai serios, Bucurestiul m-a facut sa evoluez din anumite puncte de vedere si inca o face, dar daca as gasi cea mai mica nisa care sa-mi permita sa locuiesc in conditiile dorite de mine as lasa in urma orasul asta si tot ce inseamna el…

Pentru cei care se agita acum cu promovarea relicvei in continua dezvoltare si care se chinuie in permanenta sa creeze o alta imagine, pe voi ce v-a invatat Bucurestiul ?

P.S : Scuzati postul patetic…sper sa ma stabilizez si sa vina si articole mai consistente.