Softpedia ?

Despre ce ai scris in articol: exista un paradox, al celor timizi care din dorinta de a-si acoperi timiditatea, destul de stresanta pentru ei, s-apuca sa vorbeasca fara incetare, abordand subiecte de actualitate, pe care e ca si cand le-ar fi repetat in oglinda acasa. E o modalitate de a evita o discutie cu schimb de idei dincolo de stereotipii si argumente prefabricate. Pe de alta parte, mai sunt si persoane care sunt atat de “coplesite” de propria argumentatie, incat nu le mai intereseaza demnalele de incetare a dialogului, pe care le transmiti. Pritena mea asa face cand ma sunt la telefon- indiferent ce ton am, indiferent de cat de mult oftez casc sau de cate ori ii spun “bai, slabeste-ma, am treaba”- nu textual, dar pe-acolo e ideea- ea continua, si continua, si continua cu aceleasi banalitati.

Uneori am senzatia ca unii trebuie sa-si faca norma de vorbit pe zi.

Despre plete si baieti cu plete si masculinitate: mai stie cineva povestea lui Samson? Personajul biblic caruia i-a fost taiat parul (femeia, bat-o vina, dar sa nu deschidem subiectul- inca), furandu-i, astfel, puterea? Pai, exista o imagine arhetipala a eroului, a barbatului curajos, cu plete in vant, care, dincolo de moda si tendinta actuala, inca functioneaza. La mine, cel putin da. Sunt unii barbati carora le sta al naibii de bine cu parul lung, si nu mi i-as putea imagina altfel. Pe de alta parte, in egala masura functioneaza si alte imagini ale masculinitatii, dar am spus ce-am spus doar pentru ca mie-mi plac “pletosii”.