In scoala generala, la un curs care nu avea nicio legatura cu biologia se tot vorbea despre responsabilitatea noastra ca ”specie dominanta”. Efectele existentei umane sunt de neconstetat la nivel de biosfera dar mai corect ar fi cliseul pueril ” omul nu are dusmani naturali’ .Excluzand microorganisemele care au inventat meseria de farmacist  chiar nu beneficiem de prea multi dusmani naturali. Pe langa constiinta propriei persoane, impartasim cu prietenii blanosi teritorialitatea, agresivitatea si probabil o constiinta a superioritatii speciei. S-a ocupat de asta unul dintre factorii care au dus la aparitia noastra si anume selectia naturala.

Dupa atatea ”noutati” fascinante , cititorii imi vor sopti candid  : Bine ba, asta puteam citi si in enciclopedia LaRousse, altceva ? Ideea mea e simpla, fixa si parti din ea au mai fost detaliate si in alte posturi . Am vorbit despre discriminarea ca mecanism de selectie naturala, despre ultrademocratie si alte tristeti moderne. Cred ca am exagerat. E mult mai simplu: De ce dupa mii de ani de evolutie si miliarde de morti spre binele progresului, ajungem sa ne ingrijoreze sanatatea unui caine dupa ce am fost muscati de el ?

Unul dintre putinele efecte pozitive ale  crizei este ca  sa disipa treptat valul ala sclipitor de fericire tampa si  se sting treptat luminile de pe pereti dupa care alergam feeric. Odata vizibil terenul, nu mai putem ignora scenariul pe care Orwell nu l-ar fi visat in vecii in vecilor : Porcii necontestati de 20 ani, pasaricile topaind pe capul unor tigri castrati , mierlele punand in mana vulturilor pancarte cu ”Stop discriminarea” , tapii propovaduind salvarea iar caii si bizonii mergand veseli spre abatorul pensionarii.As jigni intelectul cititorilor daca m-as apuca sa explic cum e cu drepturile si responsabilitatile care emana de la autoritati inexistente sau interesate. Conceptele sunt chestionabile in sine insa nu de catre un neavizat.

Daca ar fi sa respect mesajul de mai sus, probabil as topai si eu fericit spre un declin lent dar din cand in cand ma deranjeaza unele lucruri. E vorba de lucruri mici precum copacul care-ti zgarie fereastra dar pe care n-ai voie sa-l tai din cauza ecologistilor, cainii care au muscat doi oameni in ultima vreme dar pentru a caror moarte poti face 3 ani de puscarie (legea Marinescu) sau de faptul ca nu-ti pot exprima public o opinie din cauza unor evrei care au murit acum 70 de ani.

Probabil fetitele din unele ONG-uri, hipiotii , socialistii-anarhisti si grupari simpatice vor sari imediat cu reprosuri . Cum adica ?  Sa limitezi libertatea altora, fie ei si parte din regnul vegetal ? Nu , nu spun sa dinamitam cainii, sa dam foc la padure sau sa terorizam psihic minoritatile. Nu militez pentru a ne comporta ca niste imbecili. Militez pur si simplu impotriva fricii de a-ti exprima opinia, a fricii de a fi cu-adevarat om  Frica ne-a fost insulfata de alti semeni care din plictiseala sau suprema aroganta (aceea de a crede ca actiunile tale afecteaza intregul univers) ajung sa actioneze ca niste puternici factori de regres.

Razbunarea nu e arma prostului, e parte dintr-un sistem cauza-efect. Miorita nu este o superba balada populara ci doar un monument sinistru al resemnarii. Zilele trecute mi-a fost dat sa vad o scena de un grotesc penibil : In 385, in dreptul Casei Poporului se urca in autobuz un boschetar. Individul putea a pisica moarta si flegma constant pe doamna din fata lui si pe alti pasageri. Era pierdut complet si gretos pana la ura. Am incercat sa-l abordez pe un domn din stanga mea, sa facem semn soferului si sa-l scoatem fortat afara. Nu a colaborat. La urmatoarea statie am vorbit cu doamnele de langa el sa coboram din statie. Am fost singurul care a  coborat si a prins urmatorul autobuz, gol de altfel. Motivul lor :  Mai am trei statii, ce daca pute si scuipa  ?

Monkey2

As vrea sa ma leg de patriarhatul romanesc, de nationalismul si crestinismul nostru de pe timp de criza. Sunt ilare intr-adevar dar problema principala nu e doar a noastra.  Cand lumea era populata de mai putin de un milion de oameni, moartea a 100 de indivizi violenti sau neadaptati era singura lege. Cand lumea are 6.5 miliarde, moartea unei pisici turbate este subiect  de doliu national.

E posibil sa fiu unul dintre ignorantii aia rai care nu inteleg cum sta treaba cu prosternarea in fata deviatiei. Cum spuneam, am o idee fixa. Ajut cat pot si cand pot dar sincer ma doare undeva de ursii panda cand vad oameni omorati in bataie fara ca ”cei multi” sa miste un deget. Nu manifest pentru inteligenta sau desteptare, manifest pentru putina demnitate umana. Suntem oameni, suntem la un nivel si au murit destui pentru ca noi sa nu fim calcati in picioare. Iar o sa-mi spuneti ca cer prea mult ?

P.S : As fi extins putin discutia si asupra obsesiei unora pentru trenduri straine , a lipsei de pregatire a romanilor pentru a le sustine dar cred ca spatiul romanesc are probleme mai mari. Probabil ca ne-ar trezi certitudinea ca exista altceva in afara de o planeta singura si extrem de trista. Eventual vreo rasa dubioasa dintr-un film S.F ieftin, una care sa nu fie atat de afectata de pancartele noastre cu ”Extraterestrii sunt si ei oameni ! Militam pentru iubire !’.

44 Comments »