Dupa zdrobitorul joc de cuvinte din titlu, sunt convins ca ardeti de nerabdare sa aflati de ce v-am umplut monitorul de text…

Ei bine, amintindu-mi de o mai veche traditie, am decis sa fac o kilometrica trecere in revista a principalilor candidati pentru alegerile europarlamentare de pe 25 mai. De ce? o sa ma intrebati aproape intrigati si in mod sigur plictisiti. Ti-e prietena racita? Ti-au furat cablul de net? S-a inchis la discobar?

Desi oferta de lucruri de facut era absolut senzationala (as fi putut, de exemplu, tricota un pulover), am hotarat sa va spamez cu articolul asta. Pentru ca listele coerente de candidati sunt rare si se rezuma la BEC, vreo doua site-uri de stiri si site-uri aparute recent, fara detinator asumat. Pentru ca ai mei colegi de generatie par a fi cuprinsi de o febra anti vot. Pentru ca romanii se pregatesc din nou sa voteze din ura si in necunostinta de cauza. Pentru ca genul asta de mentalitate si scarba de politica ne-au facut in trecut sa trimitem in fata Europei un extremist, un spagar, un fotomodel paralel cu logica si un baiat care a votat DA de 63 de ori la rand, inclusiv in probleme care se excludeau reciproc.

Inainte insa de a incepe, va avertizez ca voi merge la vot. Prin urmare, articolul asta reprezinta un punct de vedere subiectiv, mai ales in ce priveste evaluarea “votabilitatii” unor partide.  Inainte de analiza propriu-zisa, se cade insa sa raspundem unor intrebari de bun simt.

1. Ce votam pe 25 mai?

Pe 25 mai votam oamenii pe care Romania ii va trimite in Parlamentul European (P.E.), cel mai mare organ legislativ al Uniunii Europene si singurul ales direct de cetatenii ei. Ca urmare a unor restructurari, Parlamentul European va cuprinde 751 de deputati (acum are 766), dintre care 32 vor apartine Romaniei. Numarul asta a fost decis proportional cu populatia tarii. Locul de intalnire al parlamentarilor europeni se afla la Strasbourg (sedintele plenare), urmat de Bruxelles (unde exista si un sediu oficial) si Luxembourg. Parlamentarii europeni (eurodeputati) sunt alesi la 5 ani, iar actualul presedinte al Parlamentului European este Martin Schulz, politician german de orientare socialista si candidat pentru sefia Comisiei Europene.

2. Minunat. Si ce rol are Parlamentul European, mai precis?

Cum spuneam, Parlamentul European este principalul organ legislativ al U.E, putere pe care o imparte cu Consiliul Uniunii Europene (diferit de Consiliul European si Consiliul Europei). Stiu, nu suna prea impresionant, pana afli ca, desi PE are putere “codecizionala” in domeniul legislativ si bugetar, tot el are cam cel mai greu cuvant de spus in cele doua domenii.

Teoretic, Comisia Europeana (organ executiv) este cel mai vizibil instrument al puterii U.E. Practic, Parlamentul European alege presedintele Comisiei si-i poate suspenda activitatea. Mai mult, Parlamentul European are drept indirect de initiativa legislativa, drept pe care si-l exercita din plin. In mod normal, propunerile legislative ar trebui sa vina de la Comisie, insa numai 10% din ele chiar pleaca de-acolo. Restul propunerilor apar din Parlamentul European, parlament care cere Comisiei sa dea mai departe propunerea (conform tratatului de la Lisabona).

Daca va doare deja capul, Parlamentul European este Camera Deputatilor din Romania, pe cand Consiliul Uniunii Europene este Senatul (desi in Romania Senatul este ales prin vot popular, nu numit). Comisia Europeana este, ati ghicit, Guvernul. Chiar daca Parlamentul pare ca doarme pe el o buna parte din timp, faptul ca majoritatea legilor vin de-acolo si ca Guvernul poate fi oricand doborat printr-o motiune de cenzura face ca acest organism sa fie cel putin relevant. In trecut eram putin sceptic cu privire la P.E., dar acum simt ca i-am neglijat importanta.

3. Tot nu m-am lamurit. Ce vor face oamenii pe care ii voi trimite eu acolo?

Vor propune si vota legi care vor afecta toti cetatenii Uniunii Europene. Vor vota bugete care afecteaza toate proiectele europene. Pe langa asta, vor avea si sarcini de mai mica relevanta pentru populatia tarilor membre. Daca sus-numita Comisie Europeana reprezinta in primul rand interesele Uniunii Europene (ca organism multistatal), Parlamentul European le reprezinta pe cele ale cetatenilor ei. Diferenta deci dintre un membru al Comisiei Europene (Dacian Ciolos este actualul nostru reprezentant in Comisie) si un membru al Parlamentului European este ca cel din urma ar trebui sa vorbeasca in primul rand pentru noi.

4. Pai si oamenii astia sunt platiti pentru asta?

Evident. Salariul actual al unui europarlamentar este fix si reprezinta 38.5% din cel al unui judecator la Curtea Europeana de Justitie. Ce vreau sa spun prin asta este ca salariul eurodeputatilor este imens: undeva la 96.246 de euro anual, adica in jur de 8000 de euro pe luna. Exact! In timp ce tu te zbati pe 10% din suma asta, cei pe care ai aruncat neglijent stampila dorm pe scaune in numele tau.

5. Partidul lor mai conteaza? Doar sunt toti in aceeasi gasca!

Din fericire sau din nefericire, gastile de-acasa nu sunt mereu aceleasi cu cele din targ. La nivel european exista grupuri politice, impropriu numite partide, ale caror interese pot sau nu sa coincida cu cele ale partidelor locale. Lucrul asta s-a vazut in desele certuri de pe plan local unde asa zisii “corespondenti” europeni nu au luat mereu apararea membrilor afiliati. O alta consecinta a existentei gruparilor europene este posibilitatea ca procentele locale ale unui partid romanesc sa nu mai conteze in comparatie cu procentele cumulate ale altor partide, membre ale unui grup european rival.

In momentul de fata, cele mai puternice factiuni cu reprezentare in Parlamentul European sunt, in ordine: Partidul Popular European (local: PDL, PNTCD, UDMR si probabil, in curand, si PMP), Partidul Socialistilor Europeni (local: PSD) si Alianta Liberalilor si Democratilor pentru Europa (local: PNL). Gruparile din Parlamentul European pot reuni si membri ai mai multor partide europene, nu doar ai partidelor locale, dar deja intram in detalii. Afilierea la un astfel de grup nu este obligatorie (avem partide nationale neafiliate), insa este utila in cazul in care vrei neaparat sa faci ca niste legi sa treaca de votul eurodeputatilor.

6. Bun, deci europenii au alte gasti. Care sunt de stanga, care sunt de dreapta?

Asa cum am mai spus, clivajul stanga-dreapta nu mai are o relevanta atat de mare la nivel local si, aparent, nici la nivel european. Am putea clasifica Partidul Popular European drept un partid de centru-dreapta, asa cum Socialistii ar fi teoretic de stanga. In realitate, datorita afilierilor multiple ale membrilor, gruparile europene nu au o orientare “clasica”. In general, membrii lor se afiliaza pe baza unor interese legislative si a unei viziuni de ansamblu. In momentul de fata, viziunile de ansamblu antagoniste sunt euroscepticismul (neincredere in actualele politici U.E, opozitie in integrarea de noi state si atitudine anti-federalizare) si eurofilia(dorinta de extindere U.E, de dezvoltarea de noi politici comune si de o mai buna implementare a celor actuale).

Euroscepticismul este de multe ori asociat cu nationalismul, in formele lui mai dure ajungandu-se la militarea pentru parasirea uniunii. Un exemplu de asa ceva ar fi UKIP, partid ce doreste “independenta” Marii Britanii si al carui lider, Nigel Farange are o parere nu tocmai placuta despre romani. Nici Geert Wilders, politician olandez de aceeasi factura nu ne-a facut vreun favor. In cazul eurofililor (pro europeni), extrema ar fi asa zisa “stergere a granitelor”, adica integrarea completa. Desi putine sunt partidele cu o demarcare clara, e relevant sa stim daca oamenii trimisi de noi au vreo afinitate de genul asta.

7. Sa zicem ca sunt interesat. Cum votez?

Daca nu esti in localitatea in care ai trebui sa votezi, ai nevoie de o simpla dovada a cetateniei, precum buletinul sau pasaportul, pentru a vota pe listele suplimentare. Daca te afli in localitate, nu iti trebuie nimic in plus, dar trebuie sa gasesti sectia de votare la care ai fost alocat. De votat, vei vota o lista propusa de fiecare partid sau un candidat independent. Un exemplu de buletin de vot se poate vedea aici. Pentru a vota este nevoie de o stampila pusa corect in chenarul listei sau independentului preferat. O singura stampila pusa corect alaturi de alte cateva puse aiurea nu anuleaza votul!

Procedura de vot nu este fixa pentru toate statele membre ale U.E., cum nici conditiile de candidare nu au fost. La noi, un candidat are nevoie de minim 100 000 de semnaturi pentru a fi pe buletinul de vot, pe cand un partid are nevoie de 200 000 pentru intreaga lista. Exista state unde conditiile sunt extrem de relaxate, Suedia fiind un astfel de exemplu. Asta-i si motivul pentru care grupari precum Partidul Piratilor pot ajunge in Parlamentul European.

8. Am inteles ce si cum. Cat conteaza votul meu?

Trecand peste fatalism si peste furtul (inevitabil in Romania) de voturi, vorbim totusi despre alegeri cu impact european si cu observatori externi. In cazul listelor propuse de partide, procedura locala nu iti acorda privilegiul de a alege oamenii pe care-i chiar ii placi, votul tau validand intreaga lista. Daca lista aleasa de tine va avea peste 5% din voturi, atunci ea va trimite cel putin un reprezentant in Parlamentul European. Ordinea ramane cea de pe lista (primul om scris pe lista va fi si primul intrat in PE, daca lista respectivului partid va fi votata). Unui independent ii vor fi insa suficienti 3.125% din numarul total de voturi pentru a primi un mandat. De unde s-a ajuns la cifrele astea? Pragul de 5% necesar partidelor din Romania este pragul maxim admis prin lege de U.E (Germania a declarat un prag similar ca fiind neconstitutional, dar n-ar fi asta singura noastra problema). Ciudatul prag de 3.125% necesar independentilor poarta numele de coeficient electoral national si reprezinta raportul dintre numarul total de voturi si numarul total de mandate de europarlamentari pe care le va primi Romania (in cazul nostru: 100/32 = 3.125).

Asa cum am mentionat, numarul total de europarlamentari trimisi la Strasbourg si Bruxelles este fix: 32 de oameni. Asta este si motivul pentru care numarul de reprezentanti trimisi de fiecare partid se stabileste in mod proportional. Acel 5% garanteaza cel putin un mandat. Restul mandatelor se distribuie in ordine descrescatoare a voturilor. De aceea, daca un partid depaseste pragul minim, el va primi cu siguranta un mandat, insa, daca alte partide nu ating acest prag, la redistribuirea mandatelor el ar putea primi mai multe mandate (maxim 2 pentru fiecare 5% acumulati).

Astfel, daca un partid mare ar primi 35% din voturi, un al doilea partid 25%, iar restul s-ar imparti intre sapte partide care au depasit cu putin 5% si un independent, impartirea s-ar face astfel: toate partidele care au depasit 5% sau 3.125% in cazul independentului vor avea asigurat cel putin un mandat; partidul cu 35% va lua doua mandate pentru fiecare 5% acumulati, adica 14 mandate in total, cel cu 25% va primi 10 mandate, iar cei celelalte sapte partide si independentul vor primi un singur mandat.  Observati ca in momentul asta am distribuit toate cele 32 de mandate. Dar daca un singur partid ar fi obtinut 40% si restul doar 5% sau pragul minim, in cadrul independentilor? Cel cu 40% ar fi luat din start 16 mandate ((40/5)x2), pe cand restul de 12 parti implicate ar fi primit cate un mandat. Asta ne-ar lasa cu 4 mandate nedistribuite. Ele vor fi oferite in ordine descrescatoare partidelor care au depasit 5%, chiar daca depasirea a fost de numai cateva sute de voturi. Astfel, un partid cu 5.1% va putea trimite doi oameni in Parlamentul European.

De ce sunt importante exemplele? Pentru ca oamenii alesi de voi, fie ei independenti, fie candidatii partidelor mici ar putea “smulge” din mandatele unor formatiuni mai rapace. De remarcat ar fi ca mentalitatea de turul doi nu prea are ce cauta aici, motiv pentru care e de preferat sa cunoastem putin oamenii sau lista de oameni aleasa, nu doar sigla partidului pe care il alegem.

9. Acum stiu ce votam. Ce cred parlamentarii nostri ca votam?

O parte dintre ei nu par sa stie ce vor avea de facut, odata ajunsi in PE. Cu toate astea, imi asum remarca asta ca fiind o observatie personala. Principala problema cu politica locala este ca europarlamentarele au devenit un fel de sondaj de opinie pentru alegerile prezidentiale care se apropie, lucru care s-a intamplat si in 2009. Desi in practica da rezultate, tendinta asta si promovarea ei de catre mass-media duce la bagatelizarea alegerilor europarlamentare. Majoritatea cetatenilor vor simti ca sunt chemati inutil la vot.

Pentru anumite formatiuni politice, europarlamentarele pot fi si o strategie de “iesire”. In cazul in care liderul lor prinde un loc caldut si bine platit in Parlamentul European, formatiunea din care face parte se poate dizolva linistita.

10. Si totusi, de ce sa votez?

Chiar daca acquis-ul comunitar (totalitatea legilor, obligatiilor si drepturilor aplicabile statelor U.E) nu te intereseaza, faptul ca oamenii astia sunt acolo in numele tau ar trebui sa o faca. Vrei nu vrei, Romania trimite 32 de ambasadori permanenti in fata Europei. Tu decizi daca va exista un om care sa-i spuna lui Nigel Farange sa-si vada de gradina de zarzavaturi. Tu decizi daca omul care te reprezinta va articula decent o limba internationala. Chiar daca nu ne plac partidele politice din Romania, ne putem gandi punctual la oameni. Cand ii votam intern, radem noi de ei. Cand ii votam in P.E., rade intreaga Europa de noi. Macar in teorie, distanta dintre Bucuresti, Strasbourg si Bruxelles nu e atat de mare. Cu avionul, faci mai putin decat faci cu trenul pana la Rosia Montana si clar mai putin decat vom face in curand pana la Moscova.

In plus, daca nu votezi datorita aversiunii fata de anumiti politicieni, ti-ai putea alege un “cal de bataie” cu mai putine sanse. Nu de alta, dar prin absenta de la vot, mandatul pe care l-ar fi primit respectivul de la tine s-ar putea redistribui tocmai oamenilor pe care ii urasti.

Cine candideaza?

Credeati ca ati scapat? Daca ati apasat butonul More, acum urmeaza partea aproape subiectiva: pe cine punem stampila? Voi prezenta aici principalele formatiuni politice care participa la europarlamentare si candidatii cu sanse reale de castig (conform pragului electoral mentionat si sondajelor existente). Voi incerca sa scriu si motivele pentru care un votant care refuza eticheta de basist, uslist, pesedist sau nationalist ar putea sa voteze sau sa refuze o candidatura. Desigur, tine de voi sa decideti cine are cu adevarat “sanse reale de castig” si cine “merita”. Majoritatea partidelor mari au mizat pe oameni care sunt deja in Parlamentul European (in totalul de candidati se regasesc cam 22 de actuali europarlamentari). Mentionez ca ordinea insirarii partidelor este irelevanta si nu tine de sansele de castig.

Partidul Democrat Liberal (PDL)

Candidati cu sanse de intrare: Sondajele actuale acorda maxim 4 locuri pentru PDL, 5 locuri daca partidele mari vor monopoliza alegerile. Primele patru vor fi ocupate de Theodor Stolojan, Monica Macovei, Traian Ungureanu si Jean-Marian Marinescu. Lor le urmeaza alti patru oameni, printre care Daniel Buda si Orest Onofrei.
Platforma: Europa in fiecare casa! Platforma are 10 puncte, este vizibil eurofila (pro integrare) si axata pe ideea de justitie si stat de drept.  Platforma si candidatii au fost ratificate de avocatul Catalin Predoiu, candidatul PDL la europarlamentare.
De ce sa le dai votul: Au probabil cei mai experimentati candidati, primii patru fiind deja europarlamentari cu o activitate sustinuta si demonstrata.
De ce sa nu le dai votul: Platforma lor e generalista. Cu sau fara Traian Basescu la conducere, PDL este partidul care a trimis-o pe Elena Basescu in Parlamentul European. Orest Onofrei este un personaj destul de controversat, iar actualul europarlamentar Petru Luhan s-a remarcat prin scrisoarea de amor trimisa Marii Britanii.

Partidul National Liberal (PNL)

Candidati cu sanse de intrare: In ochii celor ce comanda sondaje, PNL are sanse sa obtina maxim 6 mandate. Lista PNL este deschisa de Norica Nicolai, urmata de Adina Valean (sotia lui Crin Antonescu), Ramona Manescu si Cristian Busoi. Lista continua cu oameni ca Renate Weber si Eduard Hellvig, dar si cu personaje precum Romeo Stavarache, primarul Bacaului.
Platforma: Eurocampionii. Platforma a fost promovata online (Facebook si Youtube) si validata de Crin Antonescu si Klaus Iohannis. Vorbim despre o platforma puternic eurofila, care sustine trecerea fizica la ora Europei Centrale si despre o retorica vizibil anti-Moscova. Platforma a fost deja atacata prin site-uri false, de inamicii politici ai partidului.
De ce sa le dai votul: Au probabil cea mai bine promovata platforma, desi eficienta ei politica ramane de discutat (sau cel putin nu au reusit sa o clarifice). PNL a scos in fata si cel mai mare numar de candidati femei, lucru relevant in conditiile in care “patriarhatul” romanesc este deranjant pentru forurile europene. Renate Weber si Ramona Manescu au experienta in Parlamentul European.
De ce sa nu le dai votul:  Pe lista lor exista personaje care lasa cateva semne de intrebare greu de ignorat, incepand cu Norica Nicolai si incheiand cu Romeo Stavrache. Nici Eduard Hellvig nu a fost prea constant in convingerile politice.

Alianta Partidului Social Democrat (PSD-UNPR-PC)

Candidati cu sanse de intrare:  Alianta celor trei partide are, in ochii observatorilor, sanse sa depaseasca pragul de 35% si deci sa trimita mai departe nu mai putin de 14 oameni. Printre ei, ar fi de amintit (nu neaparat in ordine): Corina Cretu, Ecaterina Andronescu, Dan Nica, Catalin-Sorin Ivan, Maria Grapini, Daciana Sarbu (sotia lui Victor Ponta), Ioan-Mircea Pascu si Damian Draghici.
Platforma: Mandru ca sunt roman. Campania pare a avea un mesaj eurosceptic si axat pe promovarea exclusiva a Romaniei („Vreau o Romanie puternica!”), nu a Uniunii per total. Cu toate astea, mesajele candidatilor sunt mai degraba pro-integrare. Campania este sustinuta de Victor Ponta, iar lansarea a fost marcata si de vizita lui Martin Schulz. Afisele electorale se folosesc de imaginea defunctului USL. Un alt mesaj vorbeste si despre „apararea Romaniei”, fara a preciza insa inamicul.
De ce sa le dai votul: Actuala alianta PSD-UNPR-PC are cam singurii candidati de stanga cu sanse de a ajunge la Strasbourg. Chiar daca, asa cum am mai spus, clivajul stanga-dreapta nu conteaza si nu se respecta in Romania, faptul ca Martin Schulz, liderul socialistilor din P.E. are sanse sa ajunga presedintele Comisiei Europene, conteaza.  Principalul lui contracandidat ramane Jean-Claude Juncker, liderul popularilor europeni. Printre candidatii notabili se numara Catalin Ivan, ceva mai tanar si cu experienta europarlamentara si Damian Draghici, jazzman-ul de origine rroma.
De ce sa nu le dai votul:  Folosesc imaginea defunctului USL, iar campania lor nu aduce prea multe lucruri concrete pe masa, cu exceptia unor sloganuri nationaliste. Imaginile  folosite campanie au starnit deja o controversa. PSD este partidul care l-a trimis si sustinut in P.E. pe Adrian Severin, personaj de care s-au dezis foarte tarziu si dupa multe avertismente. Maria Grapini si Ecaterina Andronescu nu-si justifica prin absolut nimic prezenta pe o astfel de lista.

Partidul Miscarea Populara (PMP)

Candidati cu sanse de intrare: Cele mai favorabile sondaje acorda 4 locuri PMP, desi multe surse vorbesc despre maxim 2 locuri. Astfel, Teodor Baconschi, Cristian Preda, Vasile Siegfried Muresan si Cristian Petrescu au cele mai multe sanse. Lor le urmeaza oameni precum Daniel Funeriu si fosta jucatoare profesionista de tenis Ruxandra Maria Dragomir.
Platforma: Ridicam Romania. Plecand de la sloganul „Miscarea Face Schimbarea”, PMP si-a continuat practic platforma locala, fara sa modifice mesajul pentru europarlamentare. Obiectivele PMP par a fi mai degraba interne, axate pe clasa de mijloc, antreprenori, impozite si justitie. Greu de evaluat daca vorbim despre un mesaj eurosceptic sau eurofil, dar afilierea la Partidul Popular European ne spune ca a doua varianta este mai degraba valabila. Mesajul a fost sustinut puternic de Elena Udrea si in mod nu tocmai legal de Traian Basescu.
De ce sa le dai votul:  Cristian Preda si Siegfried Muresan au experienta europeana, iar Teodor Baconschi este un diplomat titrat.
De ce sa nu le dai votul: Majoritatea candidatilor si membrilor PMP sunt apropiati ai presedintelui Traian Basescu si ai Elenei Udrea, fosti membri PDL. Pe langa afinitatile fiecarui votant, aspectul asta nu sustine deloc ideea de „echipa cu oameni noi”. Mai mult,  la momentul scrierii articolului, platforma de pe site vorbea despre „actualitatea din 2013”.

Forta Civica (FC)

Candidati cu sanse de intrare: Partid nou, Forta Civica spera la doua mandate de eurodeputat. Principalii candidati raman presedintele partidului, Mihai Razvan Ungureanu, si Diana Pavelescu, om de afaceri si degustator activ in industria vinului.
Platforma:  Schimba-i cu forta! Pe langa jocul de cuvinte, platforma este la randul ei o prelungire a platformei locale a FC, axata pe incurajarea IMM-urilor si a antreprenorilor locali. In ciuda mesajului belicos, platforma este una aparent eurofila (la nivel economic, cel putin), axata pe promovarea mediului local de afaceri. Din punctul asta de vedere, am putea vorbi despre o viziune “tehnocrata”.
De ce sa le dai votul:  Mihai Razvan Ungureanu si-a construit listele din profesori universitari si oameni destul de noi, multi activi in provincie, nu doar in Bucuresti. Un exemplu ar fi profesorul Vlad Alexandrescu, din pacate prea jos pe lista pentru a putea intra in P.E. Presedintele partidului are la randul lui o vasta experienta in politica externa.
De ce sa nu le dai votul:  Pe langa preferinta sau antipatia pentru Mihai Razvan Ungureanu (cel mai vizibil candidat), FC par a fi mai degraba axati pe probleme locale, ci nu neaparat pe probleme europene. Lucrul asta se poate vedea si din sloganul senatorului Ungureanu care ne spune ca „De la Arad repornim Romania”. De altfel, manifestul general al miscarii are nevoie de cateva completari si explicatii („un stat limitat si puternic?”) pentru a ne spune exact locul pe care doreste sa il ocupe FC, atat pe scena politica locala, cat si pe cea europeana.

Uniunea Democrata Maghiara din Romania (UDMR)

Candidati cu sanse de intrare: Principala formatiune politica a minoritatii maghiare, UDRM spera la doua mandate in Parlamentul European. In cazul lor, pragul de 5% corespunde cu procentul general al populatiei care le acorda in general votul. Principalii candidati sunt Iuliu Winkler si Sogor Csaba, iar partidul este la randul lui afiliat Partidului Popular European.
Platforma:  Desi nu am gasit o platforma concreta, Kelemen Hunor, presedintele UDMR, vorbeste despre incredere in institutiile UE si despre „incredere in viitorul UE”. Mesajul, din acest punct de vedere, pare unul eurofil. Principala chemare a UDMR este insa „Veniti la vot!”, aspect vital pentru validarea politica a uniunii.
De ce sa le dai votul:  Prezenta minoritatilor nationale in institutiile nationale si europene ramane o cerinta constanta din partea UE. Ambii candidati sunt deja europarlamentari, avand deci experienta.
De ce sa nu le dai votul:  Conform declaratiilor, UDMR are incredere in institutii europene, dar asta pentru ca nu are incredere deplina in cele nationale. Mai mult, in ciuda pro-europenismului, UDMR mizeaza la alegeri pe sustinerea partidului ungar FIDESZ si a liderului lui, Viktor Orban, lider cu o retorica pro-autonomie.

Partidul Poporului Dan Diaconescu (PPDD)

Candidati cu sanse de intrare: Sondajele plaseaza PPDD cu un 5% obtinut la limita, deci cu maxim doua mandate. Lista partidului incepe cu Dan Diaconescu, urmat de Simona-Allice Man. In aceeasi lista, dar pe pozitia numarul cinci, se afla si Radu Orzata, vicepresedintele partidului.
Platforma:  Reprezentantii Poporului in Parlamentul European. Platforma ne indeamna sa votam cu „suflet de roman” si se pozitioneaza local, aparent eurosceptic. Caravanele din tara si promisiunile sugereaza o concentrare exclusiva pe „problemele romanilor”. Pe site intalnim si indemnul „Romani, eliberati-va! Votati ingerii lui Diaconescu!”, precum si mai vechile urme ale luptei cu “ciocoii”.
De ce sa le dai votul:  Simpatizantii Dan Diaconescu si cei care vor „oameni noi in politica” ar putea vedea in PPDD o varianta convenabila pentru a scadea procentajele altor partide. De asemenea, simpatizantii doctrinelor nationaliste pot percuta la mesajul PPDD.
De ce sa nu le dai votul:  Pe langa dosarele din trecut si semnele de intrebare legate de fostul patron OTV, PPDD ridica niste semne de intrebare legate de surpavietuirea post-alegeri. In momentul asta, trei oameni cheie ai partidului se afla pe listele pentru europarlamentare (desi Radu Orzata este pe o pozitie mai putin importanta). Situatia pare similara cu cea care a dus intr-un final la intrarea in anonimat a PNG, partid al carui lider a intrat in P.E. pe listele PRM.

Formatiuni mici, plasate de sondaje sub pragul de 5%.
Din nou, daca va tenteaza, tine de voi sa schimbati previzunea sondajelor. Daca partidul ales de voi depaseste pragul de 5%, va lua cel putin un loc de la formatiuni mai rapace. In cazul acestor partide, imi voi restrange analiza la cateva observatii.

Partidul Romania Mare (PRM)

Lista PRM se deschide cu Corneliu Vadim Tudor si cu Teodor-Victor Iovici, fost viceprimar al capitalei, un politician relativ vizibil, dar candva cercetat pentru fals in declaratii. Responsabili pentru trimiterea in P.E. a lui Vadim Tudor si George Becali (inlocuit ulterior de Dan Zamfirescu, eurodeputatul care a votat de 63 de ori consecutiv DA in sedintele P.E.), PRM propune o platforma eurosceptica si puternic nationalista, desi sloganurile lor nu spun in mod direct asta (“Tinerii vor o schimbare. Votati Romania Mare!”). Mesajele PRM din campanie mizeaza fie pe rime, fie pe mai vechea obsesie a lui Vadim, “mafia”. In afara campaniei, platforma partidului inca include o retorica anti-minoritara. Daca va tenteaza platforma Tribunului, PRM ar putea totusi capata un loc in Parlamentul European, desi sondajele nu ii dau momentan mai mult de trei la suta.

Partidul National Taranesc  Crestin Democrat (PNTCD)

Aflat intr-o situatie similara cu PRM, dar poate mai grava la nivel procentual, PNTCD are pe lista un europarlamentar experimentat, si anume Sebastian Bodu (pe care il am in blogroll dupa o dezbatere de la alegerile pentru primaria sectorului 5 – o spun pentru a fi scutit de trolling inutil). Lista contine si oameni ceva mai recent aparuti in politica precum Nelu Neacsu. Din pacate, primul candidat al aceleiasi liste este Aurelian Pavelescu, un om greu de incadrat in vreun partid sau ideologie. Platforma PNTCD, Renastem pentru Romania Ta!, implica atat viziunea politica a membrilor, cat si speranta unei revigorari a partidului. Platforma, similara platformelor Popularilor Europeni (grup de care PNTCD apartine ideologic), vorbeste la randul ei despre „aparare” (Aparam Romania Ta!) si despre drepturile romanilor in Europa. Actorul Marius Florea Vizante se numara printre sustinatorii vizibili ai platformei. Desi “Romania mea” e un concept greu de incadrat, PNTCD aduce aici in discutie si “idealurile lui Corneliu Coposu”.

Partidul Noua Republica (PNR)

Partidul Noua Republica mizeaza pe candidatura liderului ei, Mihail Neamtu si pe cea a lui George Mioc, un antreprenor roman din SUA. Platforma lor, Uniti Cladim o Noua Romanie (Pentru o Noua Romanie), se axeaza pe antreprenoriat si justitie si nu isi asuma vreo pozitie eurofila sau eurosceptica. Local, PNR ramane insa un partid de centru dreapta, cu tendinte de dreapta traditionalista. Un alt mesaj, intalnit pe banner-ele principalului candidat este si “Repere, nu lichele!”, o incercare de distantare fata de clasa politica actuala. Tot PNR ne promite si un ”Antidot la Astenia de Tara”, precum si ca va “lua averea” politicienilor corupti. Doua promisiuni cu priza la publicuri diferite, dar greu de indeplinit in mod direct din Parlamentul European.

Partidul Dreptatii Sociale (PDS)

Partidul Dreptatii Sociale este un partid de stanga, fondat de un fost senator PSD. Platforma lor se bazeaza pe reforme in agricultura si pe masuri legate de domeniul alimentar, insa include si fraze ca „Totul pentru om si tara!” sau „Romania intr-o lume noua”. Principalul candidat este de altfel si liderul partidului, Traian Rece.

Alianta Nationala a Agricultorilor (ANA)
O alianta dintre doua formatiuni conduse de Stelian Fuia (fost Ministru al Agriculturii, in prezent cercetat DNA) si de Florin Simion (fost membru PRM), ANA propune o platforma axata pe dezvoltarea zonelor rurale. Mai mult, sunt singurii care propun si o tombola pentru vizitarea Bruxelles-ului, daca ANA depaseste pragul de 5% si daca participantii pot face dovada votului la europarlamentare. Un mecanism interesant, mai ales ca majoritatea activitatii P.E. se desfasoara la Strasbourg. Florin Simion este principalul lor candidat.

Partidul Alternativa Socialista (PAS)
Sub indemnul „Votati soarele pe 25 mai!” regasim un partid care se declara de „stanga radicala”, partid condus de Constantin Rotaru, fost deputat PSM (Partidul Socialist al Muncii), continuator ideologic al PCR.  In ciuda afinitatilor ideologice, PSM are o platforma destul de dezvoltata care pleaca de la ideea ca sistemul actual „e gresit”. Unul dintre sloganuri „Romania respectata, Europa corectata!” il plaseaza pe candidatul PAS, Constantin Rotaru in zona „reformistilor UE” si poate a euroscepticilor.

Partidul Verde (PV)

Desi alianta formata din verzii europeni si partidele regionale ocupa a cincea pozitie ca putere in Parlamentul European, Partidul Verde nu pare sa se bucure de aceeasi sustinere la nivel local. Platforma lor, „Ajunge! Se poate si altfel!” este afiliata celei a ecologistilor europeni si trateaza probleme precum organismele modificate genetic sau exploatarile miniere abuzive. Principalul lor candidat este Florin Brabete, directorul unei firme ce se ocupa cu gestionarea si valorificarea anvelopelor uzate.

Partidul Ecologist Roman (PER)

Partidul Ecologist Roman mizeaza pe primul si principalul lor candidat, Radu Moraru, mai cunoscut alegatorilor drept „Nasul”. Platforma partidului se axeaza in principal pe exploatarea  rationala a resurselor naturale si pe probleme care tin de respectarea principiilor ecologiei in aplicarea politicilor sociale. Desi este un partid cu doctrina ecologista, PER nu este afiliat oficial la Partidul Verzilor Europeni.

Candidati Independenti

Mircea Diaconu: Actor cu o candidatura controversata care ne promite ca va „Spune Adevarul despre Tara Noastra!” in Europa. Se bucura de un numar destul de mare de sustinatori, iar candidatura lui a fost dezbatuta si promovata si de trustul Intact.

Corina Ungureanu: Fosta campioana europeana la gimnastica si, pentru scurta vreme, vedeta Playboy si membra PSD, Corina Ungureanu are o platforma axata pe promovarea sportului si ne invita sa „Votam performanta!”.

Valentin Daeanu: Antreprenor roman si patronul unei institutii ce se ocupa cu transferuri financiare internationale, Valentin Daeanu si-a facut destul de multa reclama online si te asigura ca „Romania ALTFEL esti tu!”. Mesajele lui invita la dezbatere si la intrarea intr-un „club ALTFEL”.

Iulian Capsali: Recomandat si drept „barbatul cu barba” (aluzie la castigatorul Eurovision, Conchita Wurst), Iulian Capsali propune o platforma destul de coerenta, axata pe definitia „familiei traditionale”. Afilierea lui este una national-crestina, job-ul de baza este cel de jurnalist pe teme crestine, iar al doilea nume este…Pericle.

Danut Liga: Fost deputat si fost consilier al lui Traian Basescu, in perioada cand cel din urmar era primar general al Capitalei, Danut Liga a fost pentru o vreme afiliat Fortei Civice, iar acum se prezinta in mod independent ca fiind „O solutie pentru Parlamentul European”.

Peter Costea: Avocat ce profeseaza in SUA, Costea Peter este un al alt candidat care lupta pentru familia traditionala, dreptul la viata si libertate religioasa. Si platforma lui este una simpla si destul de clara, axata pe mesajul „Speranta prin valori”.

Paul Purea: Recomandat drept „un medic pentru insanatosirea tarii”, Paul Purea mizeaza pe lipsa de afiliere politica si pe rezultatele obtinute ca medic in Germania, unde a condus si doua clinici.

Filip Constantin-Titian: La randul lui medic, Filip Constantin sustine ca „Lupta pentru familia!” si vorbeste (e drept, cu unele greseli gramaticale prin declaratii) despre vize Schengen, asistenta medicala si medicamente compensate.

Daca ati citit pana aici si nu vi s-au topit celulele cu bastonas, va felicit! Daca inca nu v-ati hotarat, amicul Constantin mi-a livrat un link care va poate ajuta: este vorba despre un test online legat de pozitia fata de probleme de interes european. Rezulatul consta in recomandarea unei formatiuni politice. Daca ati vazut articolul dupa europarlamentare…felicitari, meritati o coronita pentru rabdare!

P.S: Informatiile din articol provin din surse publice. Pentru ideea de “candidati cu sanse” am consultat sondajele nationale (INS, INSCOP) si am aproximat numarul de candidati eligibili, in functie de procentaje. Comentariile despre platforme imi apartin, mai ales ca in multe cazuri informatiile au lipsit. Am pretentia sa fiu citat in cazul preluarii articolului, macar pentru efortul de centralizare, daca nu pentru originalitate.