Inceputul anilor 90′ a adus cu sine o adevarata avalansa de produse cu nume tembele, fie importate si prost traduse, fie opera producatorilor locali. Pretentiile erau destul de mici acum 15 ani insa ma asteptam ca dupa ani de zile in care am folosit cuvantul ”branding” pe post de ”mama” sa si intelegem cate ceva.

Un nume de marca puternic si o campanie de comunicare prelungita pot asocia nume precum Pepto-Bismol, Viagra sau Cialis cu niste afectiuni clar determinate. Mai mult chiar, numele pot deveni notiuni de cultura pop , depasind cu mult scopul original. Sunt convins ca la noi Pepto-Bismol s-ar fi numit ”Stomacalmant”  iar Viagra undeva intre ”Suscocosel” si ”Suprapenis”.  De ce nu, doar avem nume de medicamente precum Mucosolvan , Fluimucil , Urinex, Uricol, Hemorzon, Hemorsan, Prostamol sau deosebitul remediu Chelstop.

Desigur , unii ar spune : farmacista stie oricum ce iti da, de ce ti-ar pasa ? Poate ca stie, poate intri cu reteta sau poate  ca nu. Cert este ca simti o oarecare frustrare, o rusine greu de definit cand cumperi asa ceva. Vei lua pentru ca de multe ori nu ai de ales insa atunci cand vezi o farmacie plina si trebuie sa ceri un Urinex sau ceva similar preferi sa astepti. Nu mai spun de medicamentele care trebuie luate constant si pe care risti ca prieteni sau apropiati sa le vada afisate accidental in casa. Probabil as fi tentat sa fac niste glume daca as vedea o cutie de Urinex pe raftul unui prieten dar nu m-ar mai distra atat de tare cand as afla ca respectivul medicament este de fapt pentru nisipul de la rinichi.  Cat timp la farmacie nu te duci sa iesi cu sacosa de Prostamol, nu vad necesitatea numelor explicite.

A doua intrebare ipotetica ar fi : Cum sa le zica daca nu asa ? Pai simplu, fie isi fac un nume puternic de brand pe langa cel de producator, fie folosesc un ingredient activ al produsului, fie pur si simplu se refera in termeni medicali la beneficii . Renoclin suna mai bine decat Urinex, este ? Desi nu le-am testat este foarte probabil sa fie eficiente. Totusi, unele medicamente tin in mod explicit sa arata de pe ambalaj problema si eventual sa-ti starneasca o reactie intre ras si jena.

Sculament

(Just my 2 cents on the matter)

Daca problema s-ar opri la medicamente , unde rata de cumparare este destul de mica, revolta nu ar fi justificata. Din pacate in acelasi mod avem prezervative Masculan, Entran sau Ops.   Cineva chiar nu sesizeaza nuantele ? Durex spune ceva despre rezistenta prezervativului si eventual face o aluzie la masculinitate pe cand Entran seamana cu o gluma de scoala postliceala. In cazul multor produse numele are un puternic impact psihologic iar medicamentele o ilustreaza perfect. Cum sa-l creada tanti Maria pe doctor cand ii spune ca nu e grav daca ea tocmai a cumparat un pachet de Antimoarte ?

Pe de alta parte, medicina naturista, intrata in atentia mea si cu alte ocazii are tendinta fie de a scrie  pe ambalaj ceva gen ”Iarba Dubioasa++”, fie de a  abstractiza pana la absurd inventand un fals beneficiu. Ce va spune oare un nume de medicament precum  Cryopharma Natur ?

Sa fie oare atat de greu sa gasesti echilibrul intre explicit si memorabil fara sa-l jignesti involuntar pe cumparator, fara sa arati practic cu degetul spre el spunand ”Haha, tu ai problema asta” ?

P.S :  Am observat ca de cand cu prabusirea economiei occidentale s-a dublat numarul de cersetori dubiosi din Ratb. E normal de altfel : negotul lor mergea pe aceleasi reguli cu piata imobiliara. Cersetorii vand mila si noroc de la Iisus, Maica Domnului si Dumnezeu, adica un produs invizibil dar care promite sa dea rezultate pe viitor din functie de investitia initiala.

46 Comments »